Trei dintre cei mai activi vulcani din Indonezia, Dukono, Muntele Ibu și Muntele Lewotobi Laki-laki, au erupt vineri aproape simultan. Institutul geologic al țării a anunțat că cei trei vulcani au eliberat coloane de cenușă care ating înălțimi de până la 400-500 de metri deasupra vârfurilor lor.

Cutremur în Filipine. Bilanţul tragediei urcă la 55 de morţi

Conform informațiilor, vulcanii Dukono și Ibu de pe insula Halmahera și vulcanul Lewotobi Laki-laki de pe insula Flores au erupt într-o perioadă scurtă de timp, aproape simultan. Muntele Lewotobi Laki-laki, situat în Nusa Tenggara de Est, are în prezent cel mai ridicat nivel de alertă dintre cei trei, fiind clasificat la nivelul III de pericol. Ceilalți doi vulcani au primit nivelul II de pericol.

Muntele Dukono este unul dintre cei 129 de vulcani activi din Indonezia, un stat-arhipelag alcătuit din peste 17.500 de insule.

În ultimii doi ani, Muntele Ibu a înregistrat în mod repetat erupții de cenușă care au atins înălțimi de la câteva sute de metri până la câțiva kilometri.

Acesta este unul dintre cei mai atent monitorizați vulcani din Indonezia datorită erupțiilor sale frecvente și apropierii relativ mari a zonelor populate de zona periculoasă.

Pe baza nivelurilor actuale de activitate, vulcanul Lewotobi Laki-laki se află la nivelul de alertă III, în timp ce vulcanii Ibu și Dukono sunt la nivelul II (alertă periculoasă).

Alertă cod roşu pentru aviație, un vulcan aruncă 10 kilometri de cenuşă în aer VIDEO

Indonezia se află pe Cercul de Foc al Pacificului, la intersecția mai multor plăci tectonice majore. Țara, cu o populație de 270 de milioane de locuitori, are cea mai mare activitate vulcanică de pe Pământ, cu 130 de vulcani activi.

A recent eruption of Mount Lewotobi Laki-Laki produced a colossal plume reaching heights of 18 kilometers (11 miles) into the sky pic.twitter.com/3DprM8O7os

— Zlatko NO DM 🤚❌🚫 (@Vistandcompany) September 27, 2025

COD RUTIER Prin implementarea completă a sistemelor automate din proiectul e-SIGUR, a camerelor inteligente și a radarelor capabile să calculeze inclusiv viteza medie de deplasare, șansele de a scăpa nesancționat au scăzut la minimum. Valoarea punctului de amendă este calculată ca 5% din salariul minim brut pe economie, fiind însă plafonat la valoarea de 202 lei (stabilită în urma modificării salariului minim la 4.050 de lei), scrie Libertatea.

Ce amendă primești dacă depășești viteza cu 20 km/h

Șoferii care circulă cu până la 20 km/h peste limita legală intră în prima clasă de sancțiuni. De exemplu, dacă limita este de 50 km/h și aparatul radar înregistrează 70 km/h, amenda aplicată este de 2-3 puncte, ceea ce înseamnă între 405 și 607 lei. În plus, conducătorul auto primește două puncte de penalizare. În această situație, permisul de conducere nu este suspendat.

Citeşte şi: Care sunt cele patru țări europene nu acceptă cartea de identitate românească. Unde este obligatoriu pașaportul în 2026

Sancțiuni pentru depășirea vitezei cu 30 km/h

Pentru o depășire de aproximativ 30 km/h peste limita admisă, șoferul intră în clasa a doua de sancțiuni. Astfel, dacă circulă cu 80 km/h într-o zonă unde limita este de 50 km/h, acesta riscă o amendă cuprinsă între 810 și 1.012 lei și trei puncte de penalizare. Nici în acest caz nu se dispune suspendarea permisului.

Ce se întâmplă la depășirea cu 50 km/h

Situația devine mult mai gravă atunci când viteza depășește limita legală cu până la 50 km/h. Pentru abaterile încadrate în intervalul 41-50 km/h peste limita admisă, sancțiunea poate ajunge la 9-20 de puncte de amendă, adică între 1.822 și 4.050 de lei. Totodată, șoferul primește șase puncte de penalizare. Dacă depășirea este mai mare de 50 km/h, chiar și cu un singur kilometru pe oră, permisul de conducere este suspendat pentru 90 de zile. Cu alte cuvinte, un șofer surprins circulând cu 101 km/h într-o localitate unde limita este de 50 km/h poate rămâne fără permis timp de trei luni.

Citește și: Noi tarife pentru rovinietă. Cum se schimbă sistemul de taxare din octombrie 2026

Cum funcționează regula celor 15 zile

Legislația rutieră oferă posibilitatea achitării unei sume reduse dacă amenda este plătită într-un termen de maximum 15 zile de la comunicarea procesului-verbal. În această situație, contravenientul poate achita jumătate din valoarea minimă prevăzută de lege pentru abaterea respectivă. De exemplu, pentru o sancțiune încadrată între 810 și 1.012 lei, șoferul va plăti doar 405 lei dacă efectuează plata în termenul legal.

Șoferii au la dispoziție mai multe metode rapide pentru plata sancțiunilor: online, prin intermediul platformei ghișeul.ro, la direcțiile locale de taxe și impozite din localitatea de domiciliu, la alte instituții autorizate să încaseze amenzi contravenționale.

Eugen Tomac nu renunță! Speră, în continuare, să obțină sprijinul necesar pentru ca guvernul său să treacă ”testul” votului din parlament și să se instaleze la Palatul Victoria, în locul cabinetului condus de Ilie Bolojan. Care Bolojan a anunțat deja că liberalii nu vor susține guvernul Tomac, iar USR-iștii au șanse mari să facă același lucru vineri.

Tomac a trimis partidelor, vineri, lista completă a propunerilor pentru cabinetul său, sperând pe ultima sută de metri să obțină suportul necesar în parlament.

Iată, mai jos, pe cine vrea premierul desemnat să aibă în cabinetul său.

Lista lui Tomac. Cine ar putea fi miniștrii noului guvern

1.Prim-ministru Eugen Tomac

2.Viceprim-ministru, Ministru, Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Sorin Costreie

3.Viceprim-ministru, fără portofoliu: Valeriu Nistor

4.Viceprim-ministru, fără portofoliu: Bogdan Dumitru

5.Ministru, Ministerul Afacerilor Interne: Tiberiu Trifan

6.Ministru, Ministerul Finanțelor: Ionuţ Simion

7.Ministru, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: Ionuţ Maşala

8.Ministru, Ministerul Justiției: Cosmin Soare-Filatov

9.Ministru, Ministerul Apărării Naționale: Dănuț Sebastian Neculăescu

10.Ministru, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Florin Duma

11.Ministru, Ministerul Sănătății: Ştefan Dragosloveanu

12.Ministru, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: Nicolae Istudor

13.Ministru, Ministerul Afacerilor Externe: Luca Niculescu

14.Ministru, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Carmen Moraru

15.Ministru, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Teodor Dulceaţă

16.Ministru, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Diana Morar

17.Ministru, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Vladimir Ionaş

18.Ministru, Ministerul Culturii: Mihai Ghyka

19.Ministru, Ministerul Energiei: Andrei Covatariu

Citește și Negocierile pentru Guvernul Tomac se mută la Cotroceni. Noi discuții între liderii partidelor și Nicușor Dan – SURSE

Mihai Ghyka este cunoscut pentru cariera sa în domeniul privat. Emigrat în Canada înainte de prăbuşirea regimului comunist, în 1989, el a revenit în ţară activând în mari companii-Bergenbier şi Vodafone, şi a pus bazele unei firme de consultanţă de marketing. este descendent al ultimului Domnitor al Moldovei, Grigore Ghica. El a fost secretar de stat în ministerul Culturii în perioada 2015-2016, când premier era Dacian Cioloș, notează antena3.

Pe lista lui Tomac, Mihai Ghyka îl înlocuiește pe Adrian Papahagi, care a anunțat că nu mai vrea să fie ministru într-un eventual Guvern Tomac, pe motiv că nu dorește să fie „parte într-un conflict politic și instituțional”.

La Sănătate este propus Șerban Dragosloveanu, managerul spitalului de Ortopedie din București, iar la Ministerul Finanțelor propunerea este Ionuț Simion, fostul președinte AmCham (Camera de Comerț Americană). La Ministerul Justiției e propus Cosmin Soare Filatov, consilier prezidențial.

Propunerea pentru Ministerul de Interne este actualul consulul al României la Madrid, Tiberiu Trifan.

La MAE a rămas propunerea Luca Niculescu, în timp ce la MApN, actualul ambasador al României la NATO Dănuț Neculăescu.

Cabinetul propus are trei vicepremieri, doi fără portofoliu, Valeriu Nistor și Bogdan Dumitru, în timp ce Sorin Costreie este propus și pentru ministerul Educației.

Pentru a fi învestit, guvernul Tomac are nevoie de 233 de voturi în parlament

Dacă guvernul Tomac nu primește sprijinul aleșilor, președintele Nicușor Dan este obligat să facă o nouă propunere de premier. După două tentative de învestitură eşuate, Constituţia României îi permite șefului statului să convoace alegeri anticipate.

Citește și Ilie Bolojan, despre posibilitatea de a fi propus pentru funcția de prim-ministru în cazul în care Guvernul Tomac nu obține voturile de învestitură: ‘La fel cum în vara anului trecut n-a fugit de răspundere, PNL va veni cu o soluție”

Bogdan Glăvan şi-a dat demisia din Forţa Dreptei. Decizia vine în contextul disputelor politice generate de desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru și de poziția adoptată de liderii formațiunii.

În mesajul publicat pe rețelele de socializare, Glăvan susține că nu împărtășește opinia potrivit căreia actuala situație politică din România ar depăși limitele democrației.

Şi-a anunţat demisia înainte de a fi numit. O nouă lovitură pentru Eugen Tomac

Economistul afirmă că procedurile aflate în desfășurare respectă cadrul constituțional și mecanismele democratice. Bogdan Glăvan a explicat că demisia sa este legată de diferențele de viziune față de conducerea partidului și față de pozițiile susținute de tabăra politică formată în jurul lui Ludovic Orban și Ilie Bolojan.

„În această dimineață mi-am înaintat demisia din Forța Dreptei. Am decis acest lucru deoarece nu împărtășesc ideea că ce se întâmplă acum în România depășește limitele democrației. Eu cred că ne aflăm în cadrul democrației”, a transmis acesta.

Glăvan a argumentat că Parlamentul și președintele își exercită atribuțiile prevăzute de Constituție și că toate scenariile politice aflate în discuție, inclusiv posibilitatea alegerilor anticipate, reprezintă opțiuni democratice.

În mesajul său, economistul a făcut referire directă la desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de premier. Acesta a susținut că președintele are dreptul constituțional de a desemna orice candidat pentru funcția de prim-ministru și că decizia finală aparține Parlamentului.

O nouă demisie răsunătoare în PSD, înainte de votul pe moțiunea de cenzură. A părăsit funcția imediat după ce a participat la Ziua Veteranilor

„Acum a fost desemnat Eugen Tomac. Foarte bine. Parlamentul poate decide să îl învestească. Foarte bine. Parlamentul poate decide să nu îi acorde votul de încredere. Foarte bine”, a afirmat Glăvan. Potrivit acestuia, indiferent de rezultatul negocierilor politice, procesul se desfășoară în limitele democrației și ale Constituției.

Demisia lui Bogdan Glăvan are loc într-un moment de tensiune între susținătorii formulei guvernamentale propuse de Eugen Tomac și liderii politici care contestă viabilitatea acesteia.

Ilie Bolojan a anunțat anterior că PNL nu va susține Guvernul Tomac, argumentând că un executiv fără o majoritate politică solidă nu poate funcționa eficient. În același timp, liderii implicați în negocieri încearcă să contureze o formulă guvernamentală capabilă să obțină votul de încredere al Parlamentului.

Numele lui Bogdan Glăvan a fost vehiculat în ultimele zile pentru portofoliul Finanțelor în echipa propusă de Eugen Tomac, ceea ce conferă o semnificație suplimentară deciziei sale de a părăsi partidul.

În ce țări din Uniunea Europeană poți călători doar cu cartea de identitate. Cetățenii români beneficiază de libertatea de circulație în cadrul Uniunii Europene, ceea ce le permite să călătorească în toate statele membre folosind exclusiv o carte de identitate valabilă, transmite Observator.

Astfel, în 2026, românii pot intra fără pașaport în Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria. Chiar dacă în spațiul european controalele la frontiere sunt reduse sau inexistente în multe cazuri, autoritățile pot solicita oricând prezentarea unui act de identitate valabil. Din acest motiv, documentul trebuie păstrat permanent asupra dumneavoastră pe durata călătoriei.

În schimb, pentru deplasările în Regatul Unit, Belarus, Rusia sau Ucraina, cetățenii români au nevoie de pașaport.

State din afara Uniunii Europene care acceptă cartea de identitate

Lista destinațiilor unde românii pot călători fără pașaport este mai extinsă decât mulți își imaginează. În afara Uniunii Europene, cartea de identitate este acceptată în Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția. De asemenea, românii pot intra cu buletinul în Albania, Andorra, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia, cu respectarea condițiilor impuse de fiecare stat.

Turcia se numără printre cele mai apreciate destinații de pe această listă, după ce autoritățile de la Ankara au permis accesul cetățenilor români doar pe baza cărții de identitate. Măsura a simplificat considerabil formalitățile pentru turiștii care aleg anual litoralul turcesc.

Totuși, anumite țări solicită ca documentul de identitate să fie valabil încă o perioadă după încheierea călătoriei. În Bosnia și Herțegovina, de exemplu, actul trebuie să mai fie valabil cel puțin trei luni de la data estimată a ieșirii din țară.

Citește și: Noi tarife pentru rovinietă. Cum se schimbă sistemul de taxare din octombrie 2026

Ce trebuie să știi despre noua carte electronică de identitate

Începând cu 2025, România a introdus noua carte electronică de identitate, document prevăzut cu cip și aliniat standardelor europene de securitate. Din punct de vedere al călătoriilor, noul document poate fi utilizat în toate statele care acceptă cartea de identitate românească. În plus, acesta oferă un nivel ridicat de protecție a datelor și permite accesarea unor servicii electronice ale instituțiilor publice. Pentru trecerea frontierelor, drepturile de circulație sunt identice cu cele oferite de actualele cărți de identitate.

Atenție, cartea de identitate fără cip nu beneficiază de același statut de document de călătorie ca varianta electronică. Din acest motiv, persoanele care aleg acest tip de document trebuie să verifice cu atenție regulile de intrare în statele pe care intenționează să le viziteze.

Citeşte şi: Ce se întâmplă cu permisul auto dacă ai diabet. Când poţi conduce şi care sunt condiţiile impuse de lege

Cum pot călători minorii

În cazul copiilor, regulile sunt mai stricte și reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale incidentelor la frontieră. Minorii români trebuie să dețină un document individual de călătorie valabil. Din 2025, aceștia pot călători și pe baza unei cărți electronice de identitate, care poate fi emisă indiferent de vârstă. Dacă minorul este însoțit de ambii părinți, nu sunt necesare documente suplimentare. În situația în care călătorește cu un singur părinte sau cu un alt adult, sunt necesare declarațiile notariale prevăzute de legislația în vigoare.

PNL nu va acorda votul de încredere echipei propuse de premierul desemnat Eugen Tomac, a anunțat vineri, la Radio România Actualități, fostul prim-ministru Ilie Bolojan. Acesta a precizat că parcurgerea procedurii parlamentare de vot, programată în mod normal pentru săptămâna viitoare, depinde acum în mod direct de deciziile pe care le va lua șeful desemnat al Executivului.

Liderul liberal a evitat să facă estimări cu privire la existența sau conturarea unei majorități parlamentare în urma negocierilor, subliniind că nu dorește să anticipeze pozițiile celorlalte formațiuni politice. Totuși, în ceea ce privește opțiunea PNL, Bolojan a fost categoric: refuzul de a susține noul cabinet este justificat de absența unui sprijin politic explicit și stabil.

Conform acestuia sale, lipsa unei baze politice solide va lipsi viitorul guvern de pârghiile necesare pentru a gestiona și continua reformele structurale stringente de care România are nevoie în acest moment.

„E un guvern mai slab decât unul minoritar”, a subliniat el. A avertizat că proiectele legislative pot fi modificate sau ciopârțite în Parlament fără o majoritate asumată.

Citește și: Ilie Bolojan anunță că PNL este gata să intre în opoziție dacă PSD va intra la guvernare: ”Nu suntem cramponați de putere”

Premierul demis a atras atenția asupra pericolelor economice majore pe care le implică un Executiv lipsit de o majoritate asumată.

„Nu am acordat votul nostru pentru acest guvern pentru că această formulă este una de tip paravan care scuteşte PSD, care a generat această criză politică, şi în loc ca ăn mod principial, această formulă ar fi fost una de exonerare a lor”,  a mai spus Bolojan în cadrul aceluiaşi interviu.

Situația devine și mai incertă în condițiile în care programul oficial de guvernare nici măcar nu a fost pus la dispoziția partidelor pentru analiză. Liderul liberal a dezvăluit că Eugen Tomac i-a transmis că documentul se află încă în faza de redactare.

În plus, încrederea în viitoarele acorduri politice este minimă. Bolojan a readus în discuție faptul că partenerii de la PSD au încălcat sistematic protocoalele anterioare și programul de guvernare agreat, deși acestea erau semnate oficial. În lipsa unui document clar și asumat acum, vulnerabilitățile sunt mult mai mari.

Fostul premier i-a arătat din nou cu degetul pe social-democrați ca fiind responsabili de prăbușirea Cabinetului precedent, acuzându-i că au provocat criza doar pentru a-și proteja interesele de partid. El a subliniat o anomalie politică: deși logica democratică cere ca formațiunea care declanșează o criză guvernamentală să vină la conducere și să propună premierul, PSD a refuzat această asumare.

Citește și: Premierul Ilie Bolojan explică motivul pentru care PNL nu va vota guvernul lui Eugen Tomac: „Poziția PNL nu este legată de calitatea persoanelor pe care dânsul le propune sau de dânsul ca persoană, ci este o poziție principială”