Președintele Volodimir Zelenski propune oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești în schimbul furnizării de rachete Patriot din partea SUA, subliniind că Ucraina nu poate rămâne pasivă la distrugerea propriei infrastructuri energetice.

În paralel, armistițiul temporar din Herson s-a încheiat după refuzul Moscovei de a-l prelungi, iar aplicația oficială de avertizare aeriană din Ucraina a fost piratată într-un atac cibernetic atribuit Rusiei.

Condiția lui Zelenski pentru armistițiul energetic și situația din Herson

Volodimir Zelenski propune oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești, dacă Statele Unite furnizează Kievului rachete Patriot pentru apărarea antiaeriană. El susține că Ucraina nu poate rămâne fără reacție, în timp ce Rusia îi bomardează infrastructura energetică, scrie Rador Radio România.

Între timp, cel mai lung armistițiu de la începutul invaziei ruse, convenit în regiunea Herson pentru evacuarea civililor, s-a încheiat aseară, după ce Moscova a refuzat prelungirea acestuia.

Atac cibernetic masiv asupra sistemului de avertizare din Ucraina

Pe de altă parte, Ucraina a anunțat că aplicația oficială de avertizare privind atacurile aeriene a fost piratată, iar autoritățile au avertizat că informațiile transmise nu mai sunt de încredere.

Kievul atribuie atacul cibernetic Rusiei, scrie France Presse.

Încrezători că pot recâștiga majoritatea în Camera Reprezentanților la alegerile intermediare din 3 noiembrie, democrații din Congresul SUA caută soluții legislative pentru a restringe atribuțiile președintelui. Deși orice reformă are șanse mici să treacă atâta timp cât Donald Trump se află la Casa Albă și se poate folosi de dreptul de veto, opoziția urmărește să transmită un semnal clar: sistemul are nevoie de garanții noi și mult mai solide pentru ca viitorii președinți să nu îi mai urmeze exemplul, notează The Hill.

Democrații, care îl acuză de mult timp pe președinte că abuzează de puterea executivă, vor totuși să arate că țara are nevoie de reguli stricte pentru a proteja echilibrul între puterile statului.

„Această administrație a scos la iveală breșele din sistemul nostru de control reciproc între puterile statului. Este evident că balanța a înclinat mult prea mult în favoarea executivului, iar încălcarea normelor arată că poate ar trebui să le consacrăm în lege”, a declarat deputatul democrat Suhas Subramanyam, din Virginia.

El a spus că este „uimit” de faptul că președintele continuă să sfideze deschis Congresul. Legislativul nu poate face altceva decât să spere că agenții ale executivului, precum Departamentul Justiției, vor aplica unele dintre prerogativele sale, deși „este foarte clar că aceste instituții sunt acum loiale președintelui”.

„Avem multe de făcut pentru a repara lacunele din sistemul nostru”, a adăugat Subramanyam.

Inițiativa amintește de eforturile de la sfârșitul primului mandat al lui Trump, când democrații controlau Camera Reprezentanților. Atunci, ei criticau pe scară largă viziunea extinsă a lui Trump asupra puterii prezidențiale, în special încercările lui de a folosi funcția pentru a răsturna rezultatul alegerilor din 2020, pe care le pierduse.

Violențele din 6 ianuarie 2021 au dus la a doua sa punere sub acuzare (impeachment) și au creat impresia că și cariera lui politică se încheiase. După realegerea din 2024, Trump și-a exercitat însă puterile executive și mai agresiv. A grațiat persoane condamnate pentru infracțiuni violente, a redus drastic personalul federal și a deschis proceduri penale împotriva unor persoane pe care le consideră adversari politici.

Aceste decizii i-au înfuriat pe democrați și au reaprins interesul din partid pentru legi care să limiteze ceea ce ei consideră abuzuri. Unii compară momentul cu perioada Watergate, când Congresul a adoptat mai multe legi menite să restrângă puterile președintelui, după căderea în dizgrație a lui Richard Nixon.

„Ce am învățat de la administrația Trump este că ei au forțat limitele, le-au depășit în foarte multe feluri. Trebuie să înăsprim semnificativ regulile și să scriem în lege lucruri pe care Congresele de până acum le-au considerat de la sine înțelese, adică faptul că o administrație nu va încerca așa ceva”, a declarat deputatul democrat James Walkinshaw, din Virginia.

Reforma grațierilor prezidențiale și combaterea influenței financiare

Una dintre reformele vizate de democrați este creșterea transparenței în privința grațierilor prezidențiale. Subiectul a revenit în atenție după ce Trump a grațiat sute de persoane acuzate de infracțiuni legate de atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie.

Fostul președinte Joe Biden și-a grațiat, în 2024, fiul, pe Hunter Biden, decizie care i-a înfuriat imediat pe republicani. Hunter Biden pledase vinovat pentru nouă acuzații federale de natură fiscală și fusese găsit vinovat de trei infracțiuni legate de procurarea și deținerea unei arme în 2018.

„Trebuie să ne asigurăm că antecedentele penale ale oricărei persoane grațiate sunt făcute publice. Trebuie, de asemenea, să împiedicăm persoanele grațiate să facă donații importante președintelui sau partidului său, ori familiei și apropiaților acestuia”, a spus Subramanyam.

El a susținut că „grațierile sunt, practic, de vânzare”:

„Avem lobbyiști care își vând influența asupra grațierilor și spun: «Dacă îmi plătești atâta, îți obțin o grațiere, iar tu mai pui și o sumă într-un comitet de campanie» sau «Fă o afacere cu familia președintelui și te putem grația».”

În septembrie, Subramanyam a depus, împreună cu democrații Ted Lieu (California) și Joe Neguse (Colorado), un proiect de lege numit No Pardon Paydays Act. Acesta ar obliga procurorul responsabil de grațieri să transmită Congresului o analiză a antecedentelor penale ale fiecărei persoane grațiate. Proiectul ar interzice, totodată, ca acestea să facă donații mari către comitetele de acțiune politică legate de președintele care le-a grațiat.

Scut în fața disponibilizărilor masive din aparatul federal și DOGE

Democrații vor să limiteze și puterea președintelui de a concedia angajați federali. Epurarea a fost una dintre prioritățile lui Trump în primul an al noului mandat, când a înființat Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), condus de Elon Musk, pentru a reduce personalul federal. Scopul declarat era reducerea cheltuielilor și eliminarea funcționarilor considerați parte din „statul paralel” („deep state”).

Concedierile au fost contestate în instanțe, în unele cazuri cu succes. Până atunci, însă, mii de angajați federali ieșiseră deja la pensie sau se mutaseră în joburi din afara administrației. Subiectul contează în mod special pentru democrații din zona Washingtonului, care reprezintă un număr disproporționat de angajați federali și vor să-i protejeze pe acești alegători în viitor.

Restabilirea controlului parlamentar asupra reorganizării executive

Walkinshaw a anunțat că va depune din nou în ianuarie un proiect de lege numit Limit on Sweeping Executive Reorganization Act. Potrivit unui comunicat, textul ar cere aprobarea explicită a Congresului pentru „orice reorganizare propusă care reduce un număr mare de angajați federali, taie bugete sau externalizează funcții esențiale ale statului”.

„Este, evident, o reacție la ce am văzut: desființarea USAID, desființarea Departamentului Educației, închiderea de facto a Biroului pentru Protecția Financiară a Consumatorilor (CFPB). Proiectul ar restabili echilibrul dintre autoritatea constituțională a președintelui de a conduce administrația federală și puterea Congresului de a aloca bani și de a înființa și finanța agenții federale”, a explicat Walkinshaw.

Protejarea bugetului federal și stoparea blocării neautorizate a fondurilor

Democrații vor să consolideze și puterea Congresului de a decide asupra cheltuielilor, astfel încât fondurile aprobate de legislativ să fie folosite așa cum s-a stabilit. Administrația Trump a fost criticată pentru încercările de a bloca fonduri aprobate de Congres.

Oficiul American de Audit Guvernamental (GAO) a constatat, de exemplu, că Departamentul Sănătății și Serviciilor Umane a reținut în anul fiscal 2025 granturi de cercetare de peste 78 de milioane de dolari, încălcând Legea privind controlul blocărilor de fonduri (Impoundment Control Act). Trump a redirecționat, de asemenea, milioane de dolari destinate Serviciului Parcurilor Naționale către proiecte din Washington.

„Reclamele difuzate în timpul World Series și al meciurilor din play-off, plătite de guvernul american: de unde vin banii ăștia? Pentru că nu de la Congres”, a spus deputatul democrat Dave Min, din California.

„Ia bani de aiurea și îi realocă, la fel ca în cazul sălii de bal de la Casa Albă, al bazinului reflectorizant și al tuturor proiectelor sale favorite. Ia bani pe care noi i-am alocat pentru anumite scopuri și îi folosește în scopurile lui. Este complet ilegal. Problema este, din nou, că nimeni nu aplică legea”, a adăugat el.

Min, împreună cu democrații Eugene Vindman (Virginia) și Sam Liccardo (California), a depus anul trecut un proiect de lege care ar permite persoanelor fizice, statelor și autorităților locale să conteste în instanță blocarea fondurilor de către administrație.

Măsuri anticorupție și conflictul de interese la vârful statului

Revenirea lui Trump la Casa Albă a coincis cu o creștere puternică a averii sale personale, de la 2,4 miliarde de dolari în 2024 la aproximativ 6,6 miliarde în prezent, potrivit Forbes.

Președintele spune că a beneficiat de o economie solidă, în special de creșterea bursei. O parte din câștiguri provin însă din moneda sa meme și din alte afaceri cu criptomonede controlate de familia sa, care a profitat de acest sector în timp ce Trump a relaxat reglementările din domeniu.

Democrații promit să înăsprească regulile. Au depus deja numeroase proiecte de lege care ar împiedica președinții să folosească funcția în scop personal. Unul dintre ele ar interzice șefului statului să dea în judecată propria administrație pentru a obține o despăgubire financiară, așa cum a făcut Trump cu fiscul american (IRS) mai devreme în acest an.

Este probabil ca democrații să promoveze și o lege care să interzică factorilor de decizie federali să dețină și să tranzacționeze acțiuni individuale. Republicanii din Cameră au adoptat anul acesta o variantă a acestui proiect, dar majoritatea democraților s-au opus, deoarece Trump era exceptat de la restricții. Alternativa democraților i-ar include pe președinte și pe vicepreședinte.

Dilema veto-ului prezidențial: bătălia legislativă versus instanțele de judecată

„Trebuie să venim cu cele mai bune legi, care protejează poporul american și limitează corupția și abuzurile, și să le punem pe biroul președintelui. Dacă decide să blocheze prin veto o lege care limitează corupția, va rămâne înscris în evidențe că a făcut-o”, a spus Subramanyam, citat de The Hill.

„Am observat că, atunci când pui pe biroul președintelui legi bune, sprijinite masiv de public, el ajunge adesea într-o poziție în care fie le semnează, fie le lasă să intre în vigoare fără semnătură, în loc să le respingă. Trebuie să ne asigurăm că avem cele mai bune legi pe biroul lui și să-l forțăm să facă o alegere dificilă: să dea sau nu veto unei legi populare”, a continuat el.

Deputatul democrat Mark Pocan, din Wisconsin, consideră însă că democrații se vor concentra pe aplicarea corectă a legilor existente. El a spus că nu este neapărat nevoie de legi noi pentru a limita unele dintre acțiunile administrației.

„Majoritatea acțiunilor lui Trump au fost ilegale, așa că cel mai simplu mod de a le contracara nu este să încerci să treci o lege nouă prin Cameră și prin Senat și să o aduci la semnat omului împotriva căruia lupți”, a declarat Pocan.

„Va trece prin instanțe și prin aplicarea legilor în vigoare. În al doilea rând, putem încerca să depunem proiecte de lege pentru a atrage atenția asupra unor lucruri. Dar credeți că Donald Trump le va semna? Mai puțin probabil, așa că vom proceda în modul cel mai eficient”, a adăugat el.

Marea Britanie ascunde un proiect fascinant sub străzile din Liverpool, unde se întinde un labirint de galerii vechi de aproape 200 de ani. Această rețea subterană a fost concepută de un comerciant bogat, pe nume Joseph Williamson. Totuși, nimeni nu a reușit până astăzi să afle cu siguranță de ce a investit acesta atâția bani și timp într-o lucrare atât de ciudată.

Deși galeriile au stârnit numeroase teorii misterioase de-a lungul deceniilor, cercetătorii tind să creadă că explicația reală din spatele construirii lor este cu totul alta și mult mai surprinzătoare.

Ce ascund galeriile subterane din zona Edge Hill

Tunelurile se află în zona Edge Hill din Liverpool și ar fi fost construite pe parcursul a aproximativ 34 de ani, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Rețeaua cuprinde galerii săpate în gresie, încăperi impresionante și pasaje aflate la adâncimi considerabile. Amploarea exactă a întregului sistem este încă greu de stabilit.

Una dintre cele mai spectaculoase încăperi este cunoscută drept „Sala de banchete”. Cu o lungime de aproximativ 20 de metri și o înălțime de peste opt metri, aceasta seamănă cu o sală monumentală ascunsă sub pământ.

De la contrabandă la ocultism

Dar întrebarea care continuă să stârnească interesul nu este cât de mari sunt tunelurile, ci de ce au fost construite. Joseph Williamson nu a lăsat planuri complete sau documente care să explice scopul lucrărilor, iar lipsa acestor informații a permis apariția mai multor teorii.

Unele au asociat galeriile cu presupuse activități de contrabandă sau cu scopuri oculte, însă asemenea ipoteze nu au fost demonstrate.

Cine a fost Joseph Williamson, omul din spatele galeriilor

Născut în Yorkshire în 1769, Joseph Williamson a ajuns la Liverpool la vârsta de 11 ani, pentru a învăța meseria de comerciant de tutun. A reușit să-și construiască o avere și, în 1806, a cumpărat terenuri în zona Edge Hill, unde a început să dezvolte o suburbie rezidențială.

În paralel cu ridicarea locuințelor, au început și lucrările de excavare care aveau să ducă la formarea rețelei subterane. Nu este clar de ce proiectul s-a extins atât de mult sau de ce au fost create spații care nu par să fi avut o utilitate practică evidentă.

Adevăratul scop al tunelurilor

O posibilă explicație ține de situația socială a vremii. Liverpool era un important port comercial, dar mulți locuitori se confruntau cu sărăcia și lipsa unui loc de muncă. După încheierea războaielor napoleoniene, în 1815, întoarcerea soldaților demobilizați a pus o presiune suplimentară asupra pieței muncii.

Organizațiile care se ocupă de cercetarea și conservarea tunelurilor consideră că Williamson ar fi finanțat lucrările pentru a le oferi venituri oamenilor aflați în dificultate. În această interpretare, săpăturile ar fi reprezentat o formă de filantropie, nu un proiect comercial obișnuit. Totuși, fără dovezi directe lăsate de Williamson, explicația nu poate fi confirmată în totalitate.

Redescoperirea labirintului uitat și tururile turistice de astăzi

Williamson a murit în 1840, iar după dispariția sa galeriile au fost abandonate și umplute treptat cu moloz și resturi de construcție. Existența lor a fost dată uitării, până când cercetările desfășurate în zonă au readus proiectul în atenție.

În anii 1990, exploratorii și voluntarii au început să investigheze mai sistematic rețeaua, iar în timpul lucrărilor au descoperit obiecte vechi, precum sticle, veselă și capete de păpuși, care oferă indicii despre istoria locului, scrie retetesivedete.ro.

Astăzi, anumite porțiuni ale tunelurilor pot fi vizitate în cadrul unor tururi organizate. Pentru cei care ajung acolo, experiența înseamnă mai mult decât explorarea unor galerii subterane: este o incursiune într-o poveste care a traversat două secole fără să-și dezvăluie toate secretele.

Poate că Williamson a vrut să-i ajute pe cei săraci sau poate că proiectul a avut și alte motivații. În lipsa unor documente concludente, tunelurile de sub Liverpool continuă să păstreze o parte din misterul care le-a făcut celebre.

Câmpul magnetic al Pământului funcționează ca un scut care ne protejează de particulele periculoase venite din spațiu. Totuși, o furtună solară extrem de puternică din luna mai 2024 a arătat că această protecție nu este atât de sigură pe cât credeau oamenii de știință. În mod neașteptat, cercetătorii au descoperit electroni de înaltă energie pătrunzând într-o zonă în care se credea că accesul lor este imposibil.

În jurul Pământului există două zone sub formă de inel, numite centurile de radiații Van Allen, care captează protoni și electroni încărcați cu energie.

Mulți ani la rând, comunitatea științifică a fost convinsă că centura interioară are un zid de protecție aproape imposibil de trecut, care oprește electronii ultra-relativistici extrem de periculoși. Cu toate acestea, scrie Science Alert, noile date arată că această barieră defensivă poate ceda în condiții cosmice extreme.

Misterul barierei de nepătruns și pericolul reprezentat de electronii „ucigași”

Electronii „ucigași”, cunoscuți de zeci de ani, reprezintă o problemă majoră în spațiul din apropierea Pământului. Interacțiunea cu undele electromagnetice din mediul magnetic al planetei, în special în timpul furtunilor geomagnetice, îi poate accelera până aproape de viteza luminii.

Particulele au atât de multă energie încât pot trece prin ecranele de protecție ale sateliților. Ele pot deteriora componentele electronice sensibile și pot scurta durata de viață a navelor spațiale. Sunt periculoase și pentru oameni, pentru că cresc riscul de radiații la care sunt expuși astronauții.

În 2014, cercetătorii au descoperit un fenomen ciudat. Observațiile sondelor Van Allen Probes ale NASA au arătat o limită neobișnuit de clară, la aproximativ trei raze terestre de centrul planetei, dincolo de care cei mai energetici electroni se aventurau rar.

Oamenii de știință au numit-o „barieră de nepătruns”. Ei au propus explicația că undele electromagnetice dintr-o regiune de plasmă rece din jurul Pământului îi împrăștie pe electroni din orbitele în care sunt captați și îi trimit spre atmosferă. Combinat cu migrarea lentă a electronilor spre interior, efectul părea să creeze o barieră naturală.

Primele îndoieli ale cercetătorilor: Zidul de protecție, o simplă iluzie?

Încă din 2018 au apărut însă fisuri în această imagine. Unii cercetători au propus ideea că bariera nu este o barieră, ci o iluzie, creată de durata limitată a furtunilor geomagnetice. Fluctuațiile câmpului magnetic al Pământului pot împinge electronii energetici spre interior, dar furtunile care provoacă mișcarea se sting, de regulă, înainte ca electronii să ajungă mai departe.

În 2024, cercetători care au analizat observații făcute între 1996 și 2006 au descoperit că undele electromagnetice generate de fulgere pot trimite spre atmosferă electronii „ucigași” deja captați în centura de radiații interioară. Observațiile au oferit dovezi suplimentare că electroni cu energii de ordinul megaelectronvolților se aflau deja în interiorul limitei considerate de netrecut.

Superfurtuna solară din mai 2024 care a dat peste cap legile cunoscute

Apoi a venit superfurtuna solară din mai 2024. Soarele a explodat într-o serie de erupții și ejecții de masă coronală, care au aruncat în Sistemul Solar miliarde de tone de plasmă magnetizată.

Pe Pământ, rezultatul a fost o furtună geomagnetică de nivel G5, cea mai puternică categorie de pe scara furtunilor geomagnetice. A fost atât de intensă, încât efectele ei au fost înregistrate chiar și pe fundul oceanului.

Furtuna a redus drastic plasma rece din plasmasfera Pământului. S-a creat astfel un mediu neobișnuit de rarefiat, în care a putut prospera un alt tip de undă electromagnetică, numită „chorus”.

„Convertită în sunet, sună ca un cântec de păsări”, spune Yoshizumi Miyoshi, fizician spațial la Universitatea Nagoya.

Potrivit cercetătorilor, în loc să împrăștie electronii, cum fac în mod normal alte unde, acestea par să-i fi accelerat la energii extreme, chiar în interiorul barierei considerate de netrecut.

„Arătăm aici că această barieră poate fi străpunsă în condiții extreme de meteo spațială”, scrie echipa condusă de Miyoshi într-un studiu publicat în revista Geophysical Research Letters.

Satelitul japonez Arase confirmă o creștere masivă a radiațiilor

Dovezile provin de la satelitul japonez Arase, care monitorizează centurile de radiații din 2017. În faza de revenire a furtunii, Arase a detectat o creștere spectaculoasă a electronilor ultrarelativiști din interiorul barierei.

La energii de aproximativ 3 megaelectronvolți, fluxul de electroni a crescut de peste 5.000 de ori față de nivelul dinaintea furtunii.

Efecte de lungă durată în spațiul din apropierea Terrei

Revenirea la normal a durat luni de zile. Satelitul Arase a continuat să observe niveluri în scădere ale electronilor ultrarelativiști până în octombrie 2024, când o altă furtună solară a lovit spațiul din jurul Pământului.

Această descoperire importantă sugerează că dinamica spațiului din apropierea Pământului este mult mai complexă și imprevizibilă decât ar lăsa să se vadă liniștea lui aparentă.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au atins din nou cote alarmante, după ce președintele Donald Trump a avertizat că armata americană ar mai putea lovi câteva ținte strategice pe teritoriul iranian. De cealaltă parte, Teheranul a replicat rapid printr-un avertisment sever, transmițând că un eventual conflict armat de amploare ar putea fi mult mai lung decât cel precedent și că liderul de la Casa Albă nu va putea controla nici durata, nici momentul de final al ostilităților.

Iranul a transmis duminică un nou avertisment Statelor Unite, pe fondul amenințărilor președintelui Donald Trump privind reluarea atacurilor. Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Mohammad Akramiya, a declarat că un eventual nou război Iran-SUA ar putea fi mai lung decât confruntarea anterioară și că liderul de la Casa Albă nu va putea stabili nici durata conflictului, nici condițiile în care acesta se va încheia.

„Un nou război ar putea fi mai lung decât precedentul, iar președintele american nu ar fi în măsură să dicteze nici momentul, nici condițiile” unei încetări a ostilităților, a declarat Mohammad Akramiya, citat de televiziunea publică iraniană.

Avertismentul vine după ce Donald Trump a vorbit despre posibilitatea unor noi operațiuni militare împotriva Iranului, chiar dacă negocierile pentru încheierea conflictului nu au fost abandonate.

Obiectivele vizate de SUA și poziția oficialilor de la Washington

Președintele american a declarat sâmbătă că Statele Unite mai au de „rezolvat” una sau două ținte de pe teritoriul iranian. Printre obiectivele menționate de Trump se află Muntele Kolang, cunoscut și sub denumirea de Muntele Târnăcopului, unde serviciile occidentale suspectează existența unui complex nuclear, scrie CBS News.

„Le-am neutralizat capacitățile nucleare. Mai avem de rezolvat, aș putea spune, una sau două ținte, dar putem face asta în zece minute”, le-a declarat Trump jurnaliștilor la reședința sa din Florida.

„Probabil ar trebui să vă uitați către Muntele Târnăcopului, trebuie să ne ocupăm de asta. Putem face toate acestea foarte repede”, a adăugat el.

Muntele Kolang, numit „Pickaxe Mountain” în limba engleză, se află în provincia Isfahan, la aproximativ 200 de kilometri sud de Teheran, în apropierea complexului nuclear de la Natanz.

Potrivit informațiilor publicate de presa internațională, Trump a susținut că negocierile cu Teheranul evoluează bine, dar a pus sub semnul întrebării disponibilitatea Iranului de a respecta un eventual acord. Secretarul de stat american Marco Rubio a precizat, în schimb, că președintele nu a luat încă o decizie privind noi lovituri și că Washingtonul ar prefera o soluție diplomatică.

Amenințările venite din partea armatei iraniene sunt însoțite de avertismente și mai dure din partea conducerii de la Teheran. Liderul suprem Mojtaba Khamenei a transmis sâmbătă că orice nou atac american sau israelian va primi un răspuns imediat, iar riposta nu va fi limitată de granițe geografice.

Potrivit declarației publicate de presa iraniană, Khamenei a cerut, totodată, comandanților militari să actualizeze lista țintelor care ar putea fi vizate în cazul reluării ostilităților. Aceasta ar urma să includă obiective și active americane și israeliene.

Duminică, ministrul iranian al Apărării, Mehrdad Akhlaghi, a avertizat că orice atac asupra țării va primi un răspuns proporțional și decisiv. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Hossein Mohebbi, a afirmat că un conflict cu Statele Unite nu ar avea limite geografice.

În paralel cu schimbul de amenințări, eforturile diplomatice pentru evitarea unei noi confruntări continuă. Qatarul a devenit principalul intermediar în discuțiile indirecte dintre Washington și Teheran, iar negocierile au continuat duminică la Doha, pentru a treia zi consecutivă.

Potrivit Reuters, reprezentanții iranieni și mediatorii qatarezi discută o posibilă înțelegere care să ducă la încheierea războiului. Consultările au loc prin contacte regulate cu Washingtonul, însă ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a precizat că nu a fost luată încă o decizie finală asupra propunerii aflate în discuție. Una dintre variantele analizate ar permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz în termen de două zile de la încheierea unui acord.

Și Emiratele Arabe Unite urmăresc cu îngrijorare evoluția situației. Anwar Gargash, consilier diplomatic al președintelui EAU, a declarat că regiunea are nevoie de un progres în negocieri, dar că țara sa este pregătită inclusiv pentru o nouă escaladare militară.

„Sperăm într-un progres diplomatic, deoarece nu este în interesul regiunii să experimenteze un nou ciclu de confruntare. Dar, așa cum am demonstrat în trecut, suntem pregătiți să înfruntăm ce e mai rău”, a declarat Anwar Gargash la conferința „Dialogul de la Manama”, organizată în capitala Bahreinului.

Războiul a început pe 28 februarie, prin atacuri americano-israeliene asupra Iranului, iar Teheranul a ripostat prin lansarea de rachete și drone în regiune. În acest moment, negocierile intermediate de Qatar se desfășoară în paralel cu amenințările privind posibile noi atacuri, iar alegerile intermediare din Statele Unite, programate pentru 3 noiembrie, sunt privite ca un moment important pentru evoluția conflictului.

Scandal la limita de sud a Republicii Moldova. Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco, deputați ai partidului naționalist „Democrația Acasă” (susținut de AUR), au publicat duminică un videoclip filmat în zona de frontieră de la Giurgiulești. Aceștia au susținut că în țară ar ajunge floarea-soarelui ucraineană la prețuri reduse, afectându-i direct pe producătorii locali. Guvernul de la Chișinău a reacționat dur, acuzându-i pe parlamentari că au lansat informații false și că au expus infrastructura critică la riscul unui atac cu drone rusești, potrivit Ziarului de Gardă, citat de news.ro.

Ce au reclamat cei doi deputați în zona de frontieră

Cei doi parlamentari au mers duminică dimineață în zona de frontieră a Complexului Portuar Giurgiulești. Aceștia au acuzat autoritățile că tolerează importul și procesarea produselor agricole din Ucraina în Portul Internațional Liber Giurgiulești, în pofida restricțiilor instituite pentru protejarea producătorilor agricoli din Republica Moldova.

Invocând exercitarea controlului parlamentar asupra implementării legislației privind licențierea importurilor de cereale și culturi oleaginoase din Ucraina, cei doi deputați au filmat o garnitură de tren și au susținut că vagoanele transportă floarea-soarelui din Ucraina care ar urma să fie vândută la un preț mai mic pentru procesare în Republica Moldova. Deputații au afirmat că această situație i-ar dezavantaja pe agricultorii moldoveni, ale căror recolte ar rămâne nevândute.

Aflat în apropierea portului, Vasile Costiuc a filmat vagoane cu produse agricole și a cerut explicații reprezentanților Poliției de Frontieră și persoanelor aflate la intrarea în zona portuară. Deputatul a susținut că materia primă provenită din Ucraina ajunge la întreprinderi din port, unde este procesată, iar ulterior produsele sunt exportate.

Potrivit lui Costiuc, această practică dezavantajează agricultorii moldoveni, care întâmpină dificultăți în comercializarea propriei recolte, în timp ce operatorii economici din Giurgiulești își pot procura materie primă din Ucraina la prețuri mai mici. Deputatul a criticat și modul în care autoritățile aplică regimul de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase din Ucraina, susținând că există derogări de care beneficiază unii operatori economici, relatează TVR Moldova.

Reacția fermă a Guvernului

Guvernul a reacționat ulterior la imaginile publicate de cei doi deputați, acuzându-i că au răspândit informații false și că au pus în pericol securitatea statului.

„Guvernul Republicii Moldova condamnă acțiunile unui grup de deputați, în frunte cu Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco, care au intrat azi în Zona de frontieră, în preajma Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG). Aceștia au înregistrat și au răspândit informații false despre cerealele ucrainene, prejudiciind securitatea statului, dar și interesele Republicii Moldova. La fel de grav este faptul că deputații vizați au făcut insinuări false despre marfa ucraineană prezentă în port, ceea ce crește riscul unui atac cu drone rusești asupra teritoriului țării noastre”, a declarat Guvernul într-un comunicat.

„Filmarea neautorizată a punctului de trecere pune în pericol și infrastructura critică a statului. Regulile date sunt aceleași pentru toți, inclusiv pentru deputați. Mandatul parlamentar nu oferă dreptul de a încălca legea. Controlul parlamentar se exercită prin procedurile prevăzute de lege, nu prin presiuni asupra polițiștilor de frontieră aflați în serviciu. Mai ales acum, când spațiul nostru aerian este încălcat de drone, expunerea publică a infrastructurii portuare și de frontieră este o iresponsabilitate gravă”, arată Guvernul moldovean.

Executivul transmite un apel către deputații vizați, dar și către alți actori publici, de a se abține de la distribuirea de falsuri și manipulări al căror scop este să creeze tensiune, divizare și anxietate în societate.

Cum demontează autoritățile acuzațiile aduse de deputați

Totodată, în comunicat, Guvernul demontează fiecare afirmație falsă susținută de cei doi deputați de la „Democrația Acasă” în filmarea lor.

Astfel, executivul precizează că cerealele ucrainene nu intră pe piața Republicii Moldova, ci doar tranzitează țara, importul fiind supus licențierii.

„Mărfurile care ajung în porturile noastre se află în regim de tranzit, spre porturile din Galați sau Constanța. Fermierii moldoveni nu concurează cu aceste cereale pe piața internă”, arată comunicatul.

Vagoanele filmate de cei doi deputați staționau în stația CFM (Calea Ferată a Moldovei) Giurgiulești, și nu în port, aflându-se în tranzit. Garniturile de tren arătate de deputatul Costiuc lângă portul Giurgiulești sunt vagoane în tranzit, pe segmentul Mogiliv – Ocnița – Bălți – Ungheni – Basarabeasca – Giurgiulești – Galați, și nu garnituri care staționează pentru a fi descărcate în portul Giurgiulești, susține guvernul de la Chișinău.

Executivul precizează că CFM câștigă din acest tranzit peste norma aplicabilă mărfurilor din Moldova, reprezentând o sursă de venit importantă pentru compania feroviară de stat. Compania a transportat circa 80.000 de tone de cereale de tranzit în septembrie și 65.000 de tone în octombrie.

„Inclusiv datorită acestui tranzit de mărfuri, CFM a înregistrat un profit de circa 23 de milioane de lei moldovenești pentru primele 9 luni ale anului, față de pierderi în perioadele precedente (pierderi de 320 de milioane în 2024 și 85 de milioane în 2025)”, arată comunicatul.

De asemenea, informațiile cu privire la prelucrarea în port a semințelor de floarea-soarelui ucrainene reprezintă un fals, punctează executivul moldovean.

„Importul de floarea-soarelui din Ucraina pentru producerea de ulei este egal cu zero. Floarea-soarelui demonstrată în clipul video este moldovenească. Agentul economic a încărcat azi 5.500 de tone cu scop de export prin port, numele navei fiind MV ELA-T”, menționează executivul.

Adevărul despre concesionarea și administrarea Portului Giurgiulești

O altă informație falsă făcută de cei doi deputați și demontată de guvern este acuzația că Portul Giurgiulești ar fi fost vândut.

Guvernul precizează că terenul portului a fost concesionat în 2004 pentru o perioadă de 99 de ani, iar dreptul de operare portuară a fost acordat pentru 25 de ani, în baza unui acord încheiat de autoritățile de atunci. În aprilie 2026, România a preluat societatea care operează Portul Internațional Liber Giurgiulești.