PSD pregătește o reorganizare administrativ-teritorială mult mai amplă decât comasarea comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, prevăzută inițial în programul de guvernare. Europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău și coordonatorul grupului de lucru constituit la nivelul partidului, a anunțat luni, 9 noiembrie, că sunt analizate scenarii care vizează aproximativ 1.600-1.700 de unități administrativ-teritoriale, inclusiv posibilitatea desființării a 700-900 de primării, comasarea unor orașe și transformarea altora în comune. Reforma ar putea determina dispariția a 15.000-18.000 de funcții de aleși locali, începând cu alegerile din 2028.

Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută după ședința Biroului Permanent Național al PSD. Dragoș Benea a prezentat cele șase criterii pe baza cărora ar urma să fie stabilite localitățile care trebuie reorganizate, calendarul reformei și mecanismul prin care Guvernul ar putea să își angajeze răspunderea în Parlament.

Europarlamentarul a subliniat că proiectul se află încă într-o fază incipientă, dar că PSD intenționează să depășească varianta limitată la comasarea voluntară a comunelor foarte mici. Documentul ar urma să fie finalizat până în martie 2027, iar modificările administrative să producă efecte după încheierea actualelor mandate ale primarilor, în 2028.

Benea: „Mai puține primării, mai puțini primari, viceprimari și consilieri locali”

Dragoș Benea a explicat că reorganizarea urmărește reducerea cheltuielilor administrative, creșterea capacității primăriilor de a atrage fonduri și diminuarea diferențelor de dezvoltare dintre comunități.

„Se împlinesc două săptămâni de când am fost nominalizat de conducerea partidului să coordonez un grup de lucru pentru un document care vizează reforma administrativ-teritorială a României. Este bine de știut că grupul de lucru se află la început de drum, ca activitate propriu-zisă, dar îmi place să cred că rezultatul acestui efort al grupului de lucru va depăși barierele, limitele, la ceea ce PSD s-a angajat deja prin programul de guvernare, și anume comasarea voluntară a comunelor cu o populație de până la 1.500 de locuitori”, a declarat Benea.

Acesta a precizat că reforma va presupune costuri politice, inclusiv pentru PSD, dar a susținut că beneficiarii ar trebui să fie cetățenii.

„Din capul locului, vă spun că reorganizarea administrativ-teritorială presupune un cost politic cert, pe care noi, cel puțin PSD-ul, suntem pregătiți să îl asumăm. Eu cred că presupune mai mulți perdanți politici, dar această reformă, această reorganizare are un singur câștigător detașat, și anume cetățenii României”, a afirmat europarlamentarul.

El a explicat că efectele reformei ar trebui să fie vizibile atât în bugetele locale, cât și în calitatea serviciilor oferite populației.

„Trebuie să răspundem așteptărilor oamenilor, să avem un aparat administrativ mai suplu, cu mai puține primării, cu mai puțini primari, cu mai puțini viceprimari, cu mai puțini consilieri locali, cu mai puține cheltuieli de funcționare, deci o povară substanțial redusă pe umerii cetățenilor din acele localități”, a declarat Benea.

Potrivit acestuia, primăriile rezultate în urma comasărilor ar putea avea o capacitate administrativă mai mare, devenind eligibile pentru finanțări europene sau naționale pe care, în actuala organizare, nu le-ar putea accesa.

„Și, poate cel mai important, vom reuși să diminuăm decalajele ce separă localitățile dezvoltate de cele mai puțin dezvoltate”, a adăugat liderul PSD.

Pragul ar putea crește de la 1.500 la 3.000 sau chiar 4.000 de locuitori. Până la 900 de primării ar putea dispărea

Una dintre cele mai importante noutăți anunțate de Dragoș Benea este extinderea reorganizării dincolo de cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, vizate de proiectul Ministerului Dezvoltării.

Europarlamentarul a explicat că grupul de lucru analizează un prag de referință de 3.000 de locuitori, fără să excludă simulări care să ajungă la 4.000.

„Dacă luăm ca prag 3.000, vorbim de aproximativ 1.600 de primării ce sunt vizate de această matrice și de această reorganizare administrativ-teritorială. Sigur, nu înseamnă că dispar toate 1.600. Poate să fie 700, 800, 900, în funcție de ce va rezulta din analiza acelor comitete județene”, a explicat Benea.

Întrebat de ce consideră necesară extinderea reformei, acesta a susținut că simpla comasare a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori nu ar reprezenta o schimbare suficient de importantă.

„Lucrăm cu mai multe simulări, poate și cu 4.000. Eu am precizat: nu cred într-o reformă, nu cred că asta așteaptă cetățenii, o reformă administrativ-teritorială care vizează doar 400 și un pic de UAT-uri. Ea trebuie puțin mai amplă”, a afirmat europarlamentarul.

Benea a insistat că România are nevoie de o reorganizare coerentă, care să nu fie reluată periodic, cu modificări succesive.

„Nu putem pretinde că doar comasând 400 de comune, voluntar sau involuntar, cele cu populație sub 1.500 de locuitori, am realizat o reformă. Pe de altă parte, nu poți veni an de an cu acest subiect al reorganizării administrative. Anul ăsta, 400, la anul, încă 200, peste doi ani, alte 400. Ar fi o probă de neseriozitate în fața cetățenilor acestei țări”, a declarat el.

În privința comunelor care se vor încadra în criteriile viitoarei reorganizări, Benea a arătat că obiectivul ar fi integrarea lor în unități administrative mai mari, inclusiv prin unirea a două, trei sau patru comune.

Întrebat dacă ar putea rămâne comune sub pragul stabilit, acesta a răspuns: „Așa ar fi de dorit și cred că acolo ne va duce matricea sustenabilității, pentru că acolo ponderea populației, a demografiei, va fi foarte importantă.”

Cu toate acestea, europarlamentarul a subliniat că nu există încă o listă a primăriilor care vor dispărea și nici un număr definitiv al acestora.

Și orașele ar putea fi comasate sau transformate în comune. Se va discuta inclusiv despre județe

Dragoș Benea a atras atenția că peste 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul de 10.000 de locuitori prevăzut de legislație pentru localitățile urbane, deși continuă să funcționeze cu administrații de nivel orășenesc.

„Peste 55% dintre orașe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administrație de oraș. Ele, practic, sunt comune”, a afirmat liderul PSD.

Întrebat dacă proiectul ar putea presupune comasarea unor orașe sau transformarea acestora în comune, Benea a confirmat că ambele variante sunt luate în calcul.

„Da, cu siguranță, orașe care nu mai au populație de a fi orașe, dar au o populație care le califică pentru comune să devină comune”, a declarat europarlamentarul.

Acesta a invocat inclusiv un posibil scenariu de reunire a unor localități urbane din județul Bacău, în zona Târgu Ocna, dar a precizat că asemenea variante urmează să fie analizate.

Întrebat dacă reorganizarea ar putea viza și județele, liderul social-democrat nu a exclus această posibilitate.

„La județe va fi și această discuție legată de județe”, a răspuns Benea, fără să ofere detalii despre o eventuală reducere a numărului actual de județe.

În prezent, criteriile minimale de definire a localităților urbane sunt prevăzute în Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, care stabilește, printre altele, indicatorul de 10.000 de locuitori pentru orașe. Scăderea populației sub acest nivel nu determină însă automat pierderea statutului administrativ.

Cele șase criterii pe baza cărora vor fi stabilite localitățile care se comasează

Dragoș Benea a prezentat și mecanismul tehnic pe care grupul de lucru intenționează să îl folosească pentru reorganizarea administrativă.

Acesta presupune constituirea unei „matrice a sustenabilității administrative”, un sistem de evaluare prin care fiecare unitate administrativ-teritorială va primi un punctaj în funcție de mai mulți indicatori obiectivi.

„Am avut discuții exploratorii în aceste două săptămâni. Repet, subliniez, suntem într-o fază incipientă, acest grup de lucru, și am identificat câteva criterii măsurabile, insist pe acest lucru, măsurabile obiectiv și concret, pe baza cărora să putem fundamenta o matrice a sustenabilității administrative”, a explicat Benea.

El a precizat că partea tehnică a mecanismului de punctare va fi asigurată de specialiștii Ministerului Dezvoltării.

Cele șase criterii prezentate de europarlamentar sunt:

1. Populația și demografia. Vor fi analizate numărul locuitorilor și evoluția demografică a fiecărei localități, pentru a determina dimensiunea comunității și perspectivele sale de dezvoltare.

2. Sustenabilitatea economică. Vor fi comparate veniturile proprii ale fiecărei primării cu cheltuielile sale anuale. De asemenea, se va analiza gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale.

3. Capacitatea administrativă. Vor fi evaluate competențele și activitățile administrației locale în domenii precum urbanismul, achizițiile publice, resursele umane, asistența socială și digitalizarea. Un rol important îl vor avea investițiile realizate, fondurile europene sau naționale atrase și proiectele efectiv implementate.

4. Conectivitatea. Se vor analiza distanțele dintre localități și principalele căi de transport, inclusiv autostrăzi, drumuri naționale, expres și județene, precum și accesul către spitale, servicii de ambulanță, pompieri, structuri de ordine publică și aeroporturi.

5. Accesibilitatea. Vor fi evaluate serviciile de bază disponibile populației, inclusiv numărul școlilor, dispensarelor, medicilor la mia de locuitori, creșelor și grădinițelor, dar și apropierea serviciilor administrative de cetățeni.

6. Serviciile publice locale. Se vor analiza alimentarea cu apă, canalizarea, rețelele de gaze, iluminatul public, transportul în comun și celelalte servicii edilitare existente la nivelul comunităților.

„Această matrice va presupune un algoritm de punctare pornind de la criteriile menționate, care va arăta ce UAT-uri sunt sustenabile administrativ și care trebuie să fie reorganizate și comasate”, a precizat liderul PSD.

Benea a explicat că indicatorii vor putea fi adaptați și completați în cursul elaborării proiectului.

Comunele din Apuseni și Delta Dunării vor fi analizate separat, în funcție de accesibilitate

Una dintre problemele ridicate în conferința de presă a vizat situația comunelor montane sau izolate, unde localitățile pot avea populații reduse, dar distanțe foarte mari între ele.

Întrebat dacă asemenea comune vor fi exceptate de la comasare, Benea a refuzat să ofere o garanție, arătând că fiecare situație trebuie evaluată în funcție de criteriile stabilite.

„Nu, nu, nu am spus că o să rămână. Asta este analiza. Probabil Munții Apuseni, vă referiți, sau Delta Dunării, sunt cazurile astea. Analiza grupurilor de lucru pe baza acestor criterii pe care le lansăm astăzi în premieră”, a răspuns el.

Europarlamentarul a precizat că deciziile concrete trebuie să țină cont de realitățile locale și de datele disponibile.

„Nu pot eu să anticipez scenarii pe care le analizează oamenii locului de acolo. Eu doar am pus, alături de colegii mei, în aceste două săptămâni exploratorii, repet, am identificat șase criterii concrete, perfect scalabile. Să lucrăm totuși cu date certe”, a declarat Benea.

Ce se întâmplă cu satele și buletinele cetățenilor după comasare

Dragoș Benea a insistat că reorganizarea administrativ-teritorială nu va presupune dispariția fizică a satelor sau a comunităților existente.

Acesta a afirmat că proiectul urmărește păstrarea actualei arhitecturi administrative prevăzute în Constituție, dar cu reducerea numărului instituțiilor administrative.

„Foarte important, și țin să subliniez, că rădăcina noastră, a statului românesc, nu dispare, nu se desființează. De altfel, vom păstra, subliniez, vom păstra actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituție, și anume sate, comune, orașe, municipii și județe. Desființarea unei primării ca instituție nu înseamnă dispariția localității respective”, a explicat europarlamentarul.

Benea a comparat reorganizarea primăriilor cu procesul de comasare a unităților de învățământ, în care unele școli au pierdut personalitatea juridică, fără să fie închise efectiv.

„Elevii tot acolo merg, tot la respectivele școli, dar au dispărut funcții de directori, de directori adjuncți, de contabili, șefi, consilii de administrație și alte tipuri de cheltuieli”, a arătat acesta.

În privința denumirilor localităților, Benea a precizat că satele nu își vor schimba numele, însă în cazul comunelor vor exista modificări administrative.

Totodată, PSD ia în calcul o perioadă de tranziție în care cetățenii afectați de reorganizare să își poată schimba gratuit documentele de identitate, costurile urmând să fie suportate de stat.

„Se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție în care cetățenii să-și poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale, cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul. Satul nu își va schimba denumirea. Dar comuna, da”, a declarat Benea.

Între 15.000 și 18.000 de aleși locali ar putea dispărea după alegerile din 2028

Reforma ar urma să genereze și o reducere importantă a numărului de funcții politice din administrația locală.

Dragoș Benea a estimat că între 15.000 și 18.000 de primari, viceprimari și consilieri locali ar putea să nu mai ocupe asemenea funcții după alegerile din 2028.

„Mi-aș fi dorit să vă dau o cifră cât mai exactă. Permiteți-mi ca la următoarea întâlnire să venim și cu cifre. Pot să vă spun, așa, ca cifră, undeva între 15.000 și 18.000 de aleși locali care s-ar putea să nu mai fie din 2028 încolo: consilieri, primari, viceprimari”, a afirmat europarlamentarul.

El a explicat că reducerea numărului de administrații va determina și eliminarea unor cheltuieli de funcționare și mentenanță.

Totuși, Benea a recunoscut că grupul de lucru nu dispune, deocamdată, de o estimare financiară a economiilor care ar putea fi realizate.

„Sunt cheltuieli de funcționare, cheltuieli de mentenanță care nu vor mai fi, dar sunt calcule complicate, unde chiar trebuie să folosim baze de date publice ca să putem avansa o cifră cât mai corectă”, a precizat liderul PSD.

Comitete județene de reorganizare, coordonate în jurul prefecturilor

Pentru pregătirea efectivă a reformei, PSD propune constituirea unor comitete județene de reorganizare administrativ-teritorială.

Acestea ar urma să fie organizate în jurul instituțiilor prefectului și să includă reprezentanți ai consiliilor județene, oficiilor de cadastru, direcțiilor județene de statistică, inspectoratelor școlare, poliției și direcțiilor agricole.

„Aceste comitete județene vor asigura consultarea autorităților administrației publice locale și, pe baza principiilor și criteriilor pe care le-am menționat mai înainte, vor transmite propunerea de reorganizare administrativă la nivelul fiecărui județ către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Dezvoltării”, a explicat Benea.

Potrivit acestuia, proiectul va necesita implicarea mai multor ministere, inclusiv a Ministerului Justiției, deoarece reorganizarea presupune modificarea și corelarea unui număr important de acte normative.

„Sunt mai multe ministere, vor fi mai multe ministere implicate în acest proces, evident, și Ministerul Justiției, pentru că vor trebui coroborate foarte multe acte normative, legi modificate, legi puse în acord. Este și ministrul Justiției în acest grup de lucru”, a precizat europarlamentarul.

Benea a subliniat că procesul nu este coordonat exclusiv de Ministerul Dezvoltării, fiind necesară colaborarea acestuia cu Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției.

PSD folosește inclusiv inteligența artificială pentru pregătirea reformei

O altă noutate anunțată de Dragoș Benea privește utilizarea unor instrumente de inteligență artificială pentru prelucrarea volumului mare de informații necesar reorganizării.

„Vă spun foarte clar că lucrăm inclusiv cu tool-uri complexe de inteligență artificială, pentru că avem de corelat și coroborat în cadrul procesului volume foarte mari, impresionante, aș zice, de date, date diferite din baze de date diferite, baze de date, evident, publice”, a declarat europarlamentarul.

Benea a susținut că digitalizarea administrației reprezintă unul dintre argumentele pentru schimbarea actualei organizări teritoriale, stabilite în 1968.

„Trendul digitalizării administrației publice locale din România este ireversibil și eu îmi doresc să fie cât mai accelerat, iar asta este o veste bună pentru acest demers, cel al reorganizării, și o veste proastă pentru cei care vor apela la fel de fel de manipulări, intoxicări și fake news-uri pentru a speria oamenii și, finalmente, pentru a bloca acest proces”, a afirmat acesta.

Europarlamentarul a mai precizat că, pentru evaluarea populației localităților, susține utilizarea datelor privind populația rezidentă publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2025, în locul raportării exclusiv la ultimul recensământ.

„Aș vrea să ne raportăm la populația rezidentă de la INS din ultimul an disponibil, 2025. Deci populația, nu pe recensământ. Eu sunt suporterul populației rezidente”, a spus Benea.

Reforma trebuie finalizată până în martie 2027, dar primarii rămân în funcție până în 2028

În privința calendarului, Dragoș Benea a precizat că grupul de lucru urmărește finalizarea documentului în martie 2027, astfel încât Guvernul să poată pregăti procedura legislativă înainte de alegerile locale din 2028.

„Este evident că e o cursă contra cronometru, care ne propunem să se încheie undeva în luna martie. Atenție! Fac o precizare importantă: în viziunea acestui grup de lucru, primarii trebuie să-și încheie acest mandat în 2028. Deci nu trebuie să existe temeri pe acest subiect”, a declarat Benea.

Acesta a invocat două motive pentru accelerarea procesului: apropierea alegerilor locale din 2028 și începutul viitorului cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034.

„Există doi factori de presiune: anul electoral 2028, știți că aceste modificări trebuie să fie făcute cu un an înainte de data alegerilor, și, de ce nu, startul competiției pe fonduri europene, cadrul financiar multianual, unde UAT-urile trebuie să fie cât mai bine pregătite”, a explicat liderul PSD.

În opinia sa, reforma este necesară și din cauza modificării priorităților de finanțare la nivel european.

„Coeziunea și agricultura au fost puse puțin în competiție. Europa a schimbat placa, dacă pot să spun așa, finanțând cu prioritate inovarea, armamentul, tehnologia”, a susținut Benea.

El a avertizat că localitățile foarte mici ar putea întâmpina dificultăți suplimentare în accesarea fondurilor europene, deoarece numărul beneficiarilor are o pondere importantă în analizele cost-beneficiu ale proiectelor.

Două proiecte de reformă, derulate în paralel. Benea are rezerve față de comasarea voluntară

Dragoș Benea a explicat și relația dintre proiectul său și reforma deja anunțată de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica.

Ministerul Dezvoltării pregătește comasarea localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori, inițial printr-o etapă voluntară, care ar urma să se încheie la 1 martie 2027, și ulterior printr-o etapă obligatorie.

În schimb, grupul coordonat de Benea intenționează să elaboreze o reorganizare mai extinsă, bazată pe criterii obiective, care să includă și comunele cu populații mai mari, precum și orașele.

„Vorbim de două. Eu am început această conferință de presă spunându-vă că eu coordonez un grup de lucru care își propune să depășească barierele a ceea ce implementează domnul Alexandru Stoica la Ministerul Dezvoltării, comasarea voluntară la localitățile până în 1.500 de locuitori. Noi, acest grup de lucru, vrem să trecem dincolo de aceste bariere”, a explicat Benea.

Întrebat dacă cele două reforme se vor derula în paralel, acesta a răspuns: „Paralelă până la un punct, dar cu siguranță mai amplă.”

Benea a recunoscut că are rezerve față de eficiența comasărilor voluntare, considerând că puțini primari vor accepta să renunțe din proprie inițiativă la funcții și la autonomia administrativă a comunelor.

„Am rezervele mele, că nu, nu voluntar. Nu cred că vor fi foarte multe comunități care doresc să comaseze voluntar. Ceea ce încercăm prin acest grup de lucru (…) nu vorbește de voluntar, vorbește de niște criterii care ne vor indica acele comunități care sunt recomandabil a fi duse la comasare”, a declarat acesta.

În același timp, Benea a precizat că proiectul Ministerului Dezvoltării poate reprezenta un exercițiu util pentru evaluarea disponibilității comunităților de a accepta reorganizarea.

Ar putea fi eliminate referendumurile locale? Problema juridică a reformei

Una dintre întrebările importante adresate europarlamentarului a vizat necesitatea organizării referendumurilor locale pentru comasarea comunelor și orașelor.

Benea a apreciat că, dacă reforma va păstra actualele categorii administrative prevăzute în Constituție, nu ar trebui să fie necesară organizarea a mii de referendumuri locale.

„Dacă nu umblăm la actuala arhitectură administrativă, deci nu intrăm în conflict cu Constituția, nu văd să ajungem la referendumuri locale, la mii de referendumuri locale, nu cred”, a declarat europarlamentarul.

Acesta a subliniat că proiectul pe care îl coordonează este diferit de comasarea voluntară pregătită de Ministerul Dezvoltării.

„Eu nu vorbesc de comasare voluntară și nu vorbesc de până la 1.000–1.500, vorbesc de ceva în jurul cifrei de 3.000. Voluntar înseamnă să vină doi primari de mână sau trei sau patru la dânsul și să înceapă discuțiile. Aici vorbim de altceva. Vorbim de niște indicatori care vor fi introduși în această matrice a sustenabilității și care trebuie să ne dea direcția în acest proces”, a explicat Benea.

Articolul 13 alineatul (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prevede că proiectele legislative care modifică limitele teritoriale ale comunelor, orașelor și județelor se înaintează Parlamentului numai după consultarea prealabilă a cetățenilor prin referendum local, organizarea acestuia fiind obligatorie.

Prin urmare, păstrarea categoriilor administrative prevăzute de Constituție nu elimină, prin ea însăși, obligația legală a consultării populației. Modalitatea în care PSD intenționează să rezolve această problemă urmează să fie clarificată prin proiectul legislativ și prin analiza de constituționalitate.

Benea a precizat că documentul final va fi transmis premierului după consultările interne din PSD și după evaluările realizate în județe.

Benea admite că vor exista primari care se vor opune: „Toate partidele au de pierdut”

Europarlamentarul a recunoscut că reforma va întâmpina rezistență din partea aleșilor locali, inclusiv în interiorul PSD.

„Sunt convins că se vor opune. Eu am spus că singurul câștigător detașat sunt cetățenii României. Restul, toate partidele, toate partidele au de pierdut. Poate PSD-ul, cel mai mult, cei mai mulți aleși locali pierde, dar și PNL-ul, și UDMR-ul, și USR-ul vor pierde, vor avea costuri politice ca urmare a acestui demers”, a afirmat Benea.

Acesta a subliniat că se așteaptă la opoziție inclusiv din partea unor colegi de partid.

„Nu sunt atât de naiv să nu mă gândesc că va fi o rezistență internă în toate partidele, inclusiv în Partidul Social Democrat”, a declarat liderul PSD Bacău.

Întrebat dacă administrațiile care refuză comasarea vor fi sancționate, Benea a precizat că nu sunt avute în vedere sancțiuni propriu-zise.

„Nu sancțiuni în sensul propriu. Cea mai mare sancțiune este în raport cu cetățenii acelei comunități. Unii primari trebuie să constate că pur și simplu nu reușesc să asigure nici cheltuielile de funcționare cu acea primărie, nu pot cofinanța proiecte europene și, finalmente, vor condamna acea comunitate la sărăcie, la subdezvoltare”, a afirmat acesta.

În privința colaborării cu alte formațiuni parlamentare, Benea a spus că PSD nu a ajuns încă în etapa consultărilor politice, dar nu exclude asemenea discuții.

Întrebat inclusiv despre criticile formulate de reprezentanți ai UDMR, care au caracterizat drept nedemocratică perspectiva unor comasări impuse, europarlamentarul a respins această interpretare.

„Nu am ajuns la această etapă. Nu exclud așa ceva, în măsura în care vor încerca să participe la această reorganizare administrativ-teritorială. Evident că noi suntem deschiși. Nu știu ce e nedemocratic în a reorganiza ceea ce s-a pus pe hârtie acum 58 de ani”, a declarat Benea.

PSD vrea angajarea răspunderii Guvernului pentru cea mai importantă reorganizare din ultimele decenii

Dragoș Benea a explicat că obiectivul grupului de lucru este elaborarea unui document amplu de reorganizare administrativ-teritorială, care să poată sta la baza angajării răspunderii Guvernului Luca Niculescu în Parlament.

„Un alt obiectiv al acestui demers, după parcurgerea tuturor acestor etape, este să generăm primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust și care să stea în picioare în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în fața Parlamentului”, a afirmat acesta.

Reorganizarea din 1968, realizată prin Legea nr. 2/1968, a stabilit structura administrativă de bază a României, organizată în județe, orașe și comune. Ulterior, au existat modificări punctuale ale limitelor teritoriale și ale statutului unor localități, fără o reorganizare generală comparabilă.

Constituția actuală prevede, la articolul 3, că teritoriul României este organizat administrativ în comune, orașe și județe, unele orașe putând fi declarate municipii.

Angajarea răspunderii Guvernului este reglementată de articolul 114 din Constituție. Proiectul prezentat Parlamentului poate fi considerat adoptat dacă Guvernul nu este demis printr-o moțiune de cenzură depusă și votată în condițiile constituționale, fără ca această procedură să înlăture posibilitatea controlului de constituționalitate.

Benea a încheiat prezentarea susținând că reorganizarea este necesară în condițiile schimbărilor demografice, economice și tehnologice produse în ultimele decenii.

„Trebuie să fim de acord cu toții că, din 1968 și până astăzi, lumea s-a schimbat enorm la nivel de comunicații, la nivel de comunicare, la nivel de căi de comunicații, iar azi este foarte ușor, digitalizând, evident, administrația locală, să conectezi comunități și județe care înainte păreau imposibil de conectat”, a declarat europarlamentarul.

„Costul inacțiunii este mult mai mare decât mulțumirea de sine și rămânerea într-o păguboasă zonă de confort”, a conchis Dragoș Benea.

Moneda europeană se apreciază în prima ședință valutară a săptămânii, în timp ce dolarul american pierde teren în raport cu leul. Potrivit cursului oficial publicat luni, de Banca Națională a României, euro și lira sterlină au înregistrat creșteri față de ultima ședință, în timp ce dolarul și francul elvețian s-au depreciat.

Euro crește la începutul săptămânii

Banca Națională a României a stabilit luni un curs de 5,3426 lei pentru un euro, în creștere cu 0,0018 lei față de vineri când moneda europeană fusese cotată la 5,3408 lei.

Astfel, euro înregistrează un avans de 0,18 bani în raport cu leul, comparativ cu ultima ședință de referință a BNR.

Dolarul american pierde teren în fața leului

Spre deosebire de moneda europeană, dolarul american a început săptămâna în scădere.

BNR a anunțat luni un curs de 4,7734 lei pentru un dolar, față de 4,7795 lei în ședința de vineri. Diferența reprezintă o depreciere de 0,0061 lei, echivalentul a 0,61 bani.

Lira sterlină se apreciază, francul elvețian scade

Lira sterlină a urmat evoluția euro, fiind cotată luni la 6,4056 lei, în creștere cu 0,0041 lei față de valoarea de 6,4015 lei înregistrată la ultima ședință.

În schimb, francul elvețian a coborât la 5,8335 lei, de la 5,8417 lei vineri. Moneda elvețiană a pierdut astfel 0,0082 lei, respectiv 0,82 bani.

Premierul Luca Niculescu a prezentat luni un plan cu șapte direcții strategice și 57 de măsuri pentru prevenirea abuzurilor, identificarea timpurie a victimelor și îmbunătățirea intervenției autorităților, în condițiile în care peste un milion de copii din România au trecut prin cel puțin o formă de violență de-a lungul vieții, iar aproximativ 600.000 au avut o asemenea experiență doar în ultimul an.

Șeful Executivului a participat la conferința de închidere a proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”, derulat în parteneriat cu Polonia, Comisia Europeană și UNICEF.

Cu această ocazie, Niculescu a subliniat că inițiativa nu vizează doar îmbunătățirea activității instituțiilor publice, ci mai ales garantarea siguranței copiilor și a dreptului acestora de a crește fără teamă.

Citește și : Masacrul din Cracovia, un avertisment pentru România. Cât de aproape suntem și noi de o tragedie și ce atacuri asemănătoare au avut loc în țara noastră

„Este un proiect despre politici, despre instituții publice, dar înainte de toate aș spune este vorba despre un proiect pentru copii. Despre siguranța lor, despre încrederea pe care trebuie să o aibă în adulți și despre dreptul fiecăruia de a crește fără teamă”, a afirmat premierul.

Premierul a atras atenția asupra amplorii violenței împotriva minorilor și a avertizat că numeroase situații de abuz nu ajung să fie cunoscute de autorități. Potrivit datelor prezentate de acesta, Direcțiile de Protecție a Copilului au înregistrat anul trecut peste 20.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare.

„Anul trecut, Direcțiile de Protecție a Copilului au înregistrat peste 20.000 de cazuri de abuz, de neglijare și de exploatare. Dar știm în același timp și că multe dintre aceste situații nu ajung întotdeauna în atenția autorităților”, a declarat acesta.

Datele studiilor realizate în cadrul proiectului arată că peste un milion de copii din România au fost expuși cel puțin unei forme de violență de-a lungul vieții. Aproximativ 600.000 au trecut prin astfel de experiențe numai în ultimul an.

„În spatele fiecărei cifre se află un copil. Se află un copil care poate se teme să meargă la școală, care poate suferă acasă, care nu știe cui să ceară ajutor sau, dacă cere ajutor, nu este întotdeauna sigur că este și ascultat. Și tocmai de aceea avem datoria de a face mai mult”, a spus Luca Niculescu.

Documentul elaborat în cadrul proiectului propune șapte direcții strategice și 57 de măsuri pentru îmbunătățirea sistemului de protecție a copilului. Acestea urmăresc prevenirea violenței, identificarea timpurie a cazurilor, intervenția autorităților, recuperarea victimelor și reintegrarea acestora.

Premierul a recunoscut că România dispune deja de instituții și de un cadru legislativ în domeniu, însă colaborarea dintre autorități și rapiditatea intervențiilor nu sunt întotdeauna suficiente.

„Uneori instituțiile sunt cele care nu comunică suficient între ele, alteori reacția vine prea târziu, iar câteodată semnele pe care le dă un copil în pericol trec neobservate”, a afirmat premierul.

Luca Niculescu a cerut instituțiilor responsabile să pună în aplicare recomandările din document și să transforme planul într-un set de schimbări concrete.

„Este bine că avem un plan, dar un plan e bine să nu rămână numai pe hârtie. De aceea solicit instituțiilor responsabile să lucreze împreună, să transforme aceste recomandări în schimbări pe care copiii și familiile lor să le simtă în viața de zi cu zi”, a declarat Niculescu.

Citește și : Crimă șocantă în Caraș-Severin. Un tânăr de 21 de ani a fost ucis, iar mama lui a ajuns înjunghiată la spital. Criminalul este tatăl său vitreg

Luca Niculescu a explicat că eficiența măsurilor trebuie evaluată în funcție de rezultatele concrete pentru copii, nu doar de activitatea administrativă a instituțiilor.

„Ce putem face pentru ca un copil să se simtă mai în siguranță mâine decât se simte azi? Aceasta ar trebui să fie, de fapt, măsura succesului nostru. Nu numărul de reuniuni organizate, de decizii adoptate, ci numărul copiilor pe care reușim să-i protejăm”, a spus premierul.

La finalul intervenției, Luca Niculescu s-a adresat copiilor prezenți la eveniment și le-a transmis că nu trebuie să accepte violența ca pe o parte firească a vieții. Premierul a subliniat că adulții și instituțiile au responsabilitatea de a-i proteja și de a interveni atunci când aceștia sunt victime ale abuzurilor.

„Responsabilitatea de a vă proteja este a noastră, a adulților. Nu voi trebuie să învățați să trăiți cu violența, ci noi trebuie să facem tot ceea ce putem pentru a o opri”, a afirmat acesta.

Premierul Péter Magyar a anunțat luni dimineață, într-o postare pe Facebook, că fratele fostului premier ungar, Viktor Orbán, ar fi fost reținut, făcând referire la informații apărute în presa maghiară.

Fratele fostului premier ungar, Viktor Orbán, ar fi fost reținut

„Potrivit rapoartelor de presă, fratele lui Viktor Orbán, Áront Orbán, a fost reținut sub suspiciunea de trafic de migranți. NVVH și Biroul Național de Investigații continuă investigația”, a scris Péter Magyar pe pagina sa de Facebook.

Anunțul vine după o operațiune de amploare desfășurată de Oficiul Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor (NVVH) și Agenția Națională de Investigații (NNI)

Anunțul vine după o operațiune de amploare desfășurată luni dimineață de către Oficiul Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor (NVVH) și Agenția Națională de Investigații (NNI).

Potrivit informațiilor comunicate de autorități, au avut loc percheziții în Budapesta și în două localități din județul Pest, în cadrul a două anchete penale desfășurate în paralel. Mai multe persoane au fost reținute în urma descinderilor.

Publlicația Kontroll relatează că numele lui Áron Orbán, fratele mai mic al lui Viktor Orbán, apare în contextul anchetei

Publlicația Kontroll relatează că numele lui Áron Orbán, fratele mai mic al lui Viktor Orbán, apare în contextul anchetei. Potrivit sursei citate, acesta ar putea avea legături cu dosarul investigat de autorități.

Suspiciunile au legătură cu o controversă mai veche privind facilitarea obținerii unor vize Schengen. Conform unor informații publicate anterior de presa ungară, compania asociată cu Áron Orbán ar fi înscris cetățeni vietnamezi la cursuri de scurtă durată organizate la Universitatea din Pécs, ceea ce le-ar fi putut facilita accesul la vize pentru spațiul Schengen. De asemenea, presa a relatat că acesta ar fi intervenit pe lângă un comisar guvernamental pentru accelerarea procesării unor cereri de viză.

Lucrările de remediere de pe strada Acidava au fost finalizate

Societatea Infrastructură S5 S.A. a finalizat lucrările de remediere desfășurate pe strada Acidava, în urma verificărilor efectuate în teren și a problemelor identificate la nivelul infrastructurii rutiere.

Intervenția echipei societății a vizat remedierea deficiențelor constatate, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de circulație și la creșterea siguranței participanților la trafic.

Rezultatele lucrărilor sunt un pas concret ce atestă eforturile lor de a menține infrastructura rutieră într-o stare corespunzătoare și de a răspunde nevoilor comunității.

Infrastructură S5 S.A. continuă programul de verificare și intervenție la nivelul Sectorului 5, acționând cu responsabilitate și promptitudine acolo unde situația din teren impune lucrări de remediere.

Ancheta din Senat privind întâlnirea președintelui CCR Simina Tănăsescu cu fostul premier Ilie Bolojan, precum și ancheta privind zborul privat spre insula Mykonos la care judecătorul CCR Cristian Deliorga a participat împreună cu politicieni și oameni de afaceri, s-au încheiat luni dimineață.

În ambele anchete, senatorii nu au reușit să facă lumină după 11 săptămâni de verificări pentru că persoanele invitate la audieri nu s-au prezentat și pentru că autoritățile cărora li s-au cerut informații în scris nu au răspuns.

Rapoartele finale adoptate luni dimineață conțin propuneri de sancționare pentru 5 persoane: Simina Tănănescu, Cristian Deliorga, Ilie Bolojan, Mihai Daraban și Alexandru-Mihai Borcan.

Rezultatul anchetei din Senat privind întâlnirea Bolojan – Tănăsescu

Senatul a declanșat pe 24 august o anchetă parlamentară după ce știripesurse.ro a dezvăluit că premierul de la acea vreme și președintele CCR s-au întâlnit în biroul președintelui Senatului, fără ca întâlnirea să figureze pe agenda oficială a celor doi demnitari.

Întâlnirea a avut loc cu câteva zile înaintea ca judecătorii Curții Constituționale să adopte o importantă decizie pe legea integrității demnitarilor.

Principala îngrijorare a fost legată de faptul că anumite cauze aflate pe rolul CCR ar fi fost discutate în afara plenului Curții Constituționale în care se iau deciziile.

Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu au respins categoric aceste temeri și au spus că s-au întâlnit pentru că șefa CCR a încercat să obțină pentru angajații Curții Constituționale câteva birouri în plus în clădirea Parlamentului.

Fostul premier și șefa CCR au fost invitați pentru a fi audiați la 9 ședințe diferite ale comisie senatoriale de Constituționalitate, condusă de Nadia Cerva. Bolojan și Tănăsescu nu s-au prezentat la niciuna dintre ședințe.

Comisia de anchetă a mai cerut plenului administrativ al CCR documente în scris care să ateste că Simina Tănăsescu a fost împuternicită să ceară spații de lucru pentru Curtea Constituțională. Cererea nu a primit răspuns.

Singurul răspuns primit de comisia de anchetă a fost o adresă în scris, venită de la președintele CCR, în care explică filmul întâlnirii cu Bolojan.

În aceste condiții, comisia a încheiat luni dimineață ancheta, prin votarea unui Raport cu concluzii și propuneri, care a fost trimis conducerii Senatului.

Raportul a fost adoptat cu cinci voturi pentru și două abțineri.

Concluziile și propunerile în cazul Bolojan – Tănăsescu

Comisia senatorială a constatat:

1. Imposibilitatea clarificării împrejurărilor în care a avut loc această întâlnire, precum și natura și scopul acesteia.

2. Imposibilitatea identificării motivului pentru care întrevederea s-a desfășurat în biroul președintelui Senatului.

3. Imposibilitatea clarificării temelor discutate cu ocazia acestei întâlniri.

De asemenea, senatorii din comisia de constituționalitate propun sancțiuni pentru șefa CCR, pentru secretarul general CCR și pentru Ilie Bolojan.

Propunerile sunt următoarele:

1. Sesizarea plenului CCR să cerceteze aspectele rezultate din anchetă și să-i aplice sancțiuni, dacă este cazul, președintelui Curții Constituționale, Simina Tănăsescu.

2. Sesizarea plenului CCR să analizeze aspectele rezultate din anchetă și în măsura în care se constată indicii privind săvârșirea unei abateri disciplinare de către secretarul general al Curții Constituționale, să declanșeze o procedură disciplinară împotriva acestuia.

3. Sesizarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului în vederea cercetării disciplinare a lui Ilie Bolojan.

4. Sesizarea grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților cu privire la oportunitatea modificării legislației privind răspunderea persoanelor care nu se prezintă la audieri în cadrul anchetelor parlamentare și a celor care nu transmit informațiile și documentele solicitate de aceste comisii

Ancheta a durat 77 de zile.

„Cred că sunt niște concluzii cât se poate de elegante dupa purtarea urâtă a reprezentanților unor instituții”, a declarat luni președintele comisiei senatoriale, Nadia Cerva.

Ce s-a întâmplat în ancheta zborului spre insula grecească Mykonos

În urmă cu 62 de zile, Senatul a extins ancheta Bolojan-Tănăsescu după ce au apărut informații în spațiul public că judecătorul CCR Cristian Deliorga s-a aflat la bordul unui zbor privat din 8 iulie spre insula grecească Mykonos împreună cu mai mulţi politicieni și oameni de afaceri.

A doua anchetă ar fi trebuit să clarifice scopul deplasării lui Deliorga la Mykonos, natura relațiilor acestuia cu persoanele din avion, persoanele sau entitățile care au plătit deplasarea, să identifice eventualele beneficii materiale sau de altă natură primite de judecătorul CCR Cristian Deliorga în legătură cu această deplasare.

Niciunul dintre aceste aspecte nu au putut fi clarificate de comisia senatorială de anchetă.

Deliorga a fost chemat de 7 ori la audieri, iar Daraban de 6 ori. Niciunul nu s-a prezentat.

Ancheta s-a încheiat luni, printr-un raport votat în unanimitate de Comisia de constituționalitate din Senat. În raport, comisia constată, la fel ca în cazul Bolojan-Tănăsescu „imposibilitatea clarificării” aspectelor pe care a vrut să le afle.

Un aspect menționat în raport îl reprezintă declarațiile publice contradictorii ale judecătorului CCR și ale președintelui Camerei de Comerț și Industrie, entitatea care ar fi plătit zborul: Mihai Daraban a spus că Deliorga este unul dintre cei mai vechi prieteni ai săi, că se cunosc de aproximativ 30 de ani și că l-a invitat personal la Mykonos, în timp ce judecătorul CCR a spus public că nu-l cunoaște pe Daraban.

Comisia senatorială a propus sesizarea plenului CCR pentru sancționarea judecătorului Cristian Deliorga și sesizarea Adunării Generale a Camerei de Comerț și Industrie în vederea examinării conduitei lui Mihai Daraban.

Cine s-ar fi aflat în avion alături de Deliorga

Judecătorul CCR Cristian Deliorga a spus că deplasarea a avut caracter „strict privat”, că nu a avut nicio legătură cu atribuțiile sale de serviciu și că avionul a fost plătit din resursele Camerei de Comerț și Industrie a României.

Judecătorul CCR Cristian Deliorga, fostul prim-ministru Victor Ponta, fostul ministru PSD al Muncii Florin Manole, senatorul UDMR Istvan-Lorant Antal, preşedintele Tribunalului Constanţa, Marius Cătălin Croitoru, dar şi omul de afaceri Gruia Stoica, care are o condamnare penală, au zburat cu un avion privat pe insula grecească Mykonos în luna iulie, potrivit dezvăluirilor publicaţiei Newscenter.

Avionul privat a plecat de pe Aeroportul Internațional București Băneasa „Aurel Vlaicu” și ar fi fost operat de compania Toyo Aviation, conform informațiilor neoficiale.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a afirmat public că a plătit zborul.