DNSC a publicat lista modelelor de frigidere atacate cibernetic în România și prezintă măsurile care trebuie luate de cei care dețin astfel de echipamente.

Ce spune DNSC

Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) arată, marţi, că noile valuri de atacuri cibernetice raportate în Europa, inclusiv în România, asupra unor instalaţii frigorifice subliniază necesitatea unor măsuri imediate de prevenire, verificare şi reducere a expunerii, scrie News.ro.

DNSC atrage atenţia asupra riscurilor majore asociate menţinerii în Internet a interfeţelor de administrare ale echipamentelor, în special în cazul sistemelor învechite, fără suport de securitate sau administrate de la distanţă prin conexiuni nesigure.

„Impactul acestor atacuri nu se limitează la compromiterea echipamentelor informatice, ci se poate extinde asupra siguranţei produselor alimentare, continuităţii activităţii economice şi funcţionării infrastructurilor care depind de controlul permanent al temperaturii”, mai arată specialiştii în securitate cibernetică.

„În urma alertei DNSC din 14 octombrie 2026, privind compromiterea unor sisteme de administrare a instalaţiilor frigorifice în Franţa, la data de 2 noiembrie 2026 a fost raportat un nou val de atacuri cibernetice asupra sistemelor frigorifice din Europa, fiind semnalate incidente în Belgia, Suedia, Ţările de Jos, Luxemburg, Irlanda şi Estonia. Presa internaţională a relatat, de asemenea, incidente sau suspiciuni de compromitere în Finlanda, Danemarca, Italia şi Portugalia. La aceeaşi dată, au fost raportate creşteri anormale ale temperaturilor echipamentelor frigorifice din şase magazine aparţinând aceluiaşi lanţ comercial din România”, a transmis, marţi, DNSC, într-un comunicat de presă.

Ce modele de frigidere sunt vizate

Sursa citată a menţionat că sunt vizate următoarele echipamente:

-Danfoss AK-SC, inclusiv modelul AK-SC 355, retras din fabricaţie şi fără suport de securitate;

-Danfoss AK-SM 800, declarat End of Life (EOL) în anul 2021, pentru care producătorul nu mai furnizează actualizări de securitate;

-Danfoss AK-SM 800A / AK-SM 8xxA, în special dispozitivele care rulează versiuni software vulnerabile, anterioare 4.2 sau 4.3.1, în funcţie de vulnerabilitatea analizată;

-Copeland XWEB şi Dixell XWEB, familii de sisteme de management al refrigerării.

„Prezenţa unui echipament din familiile enumerate nu reprezintă, în sine, o confirmare a compromiterii. Identificarea versiunii firmware, a configuraţiei şi a expunerii în reţea este necesară pentru evaluarea riscului. Versiunea afişată pe pagina de autentificare a unei interfeţe de management nu trebuie considerată automat versiunea firmware a controllerului”, avertizează DNSC.

Sistemele atacate cibernetic foloseau versiuni software învechite

Specialiştii explică faptul că atacurile raportate presupun obţinerea accesului neautorizat la sistemele de control al instalaţiilor frigorifice şi modificarea parametrilor de funcţionare ai acestora.

„Unul dintre mecanismele observate constă în activarea neautorizată a ciclurilor de dezgheţare. Activarea nejustificată sau prelungită a acestui proces poate întrerupe funcţionarea normală a răcirii şi poate determina creşteri semnificative ale temperaturii. În funcţie de configuraţia instalaţiei, compromiterea sistemului de management poate permite inclusiv modificarea valorilor de referinţă ale temperaturii, intervenţii asupra programelor de funcţionare sau modificarea configuraţiei alarmelor”, precizează specialiştii.

Conform informaţiilor publicate de CERT-FR şi producătorul echipamentelor, Danfoss, o parte dintre sistemele vizate utilizează versiuni software învechite sau echipamente care nu mai beneficiază de suport şi actualizări de securitate (EOL).

RECOMANDĂRI GENERALE

Pentru echipamentele care nu au fost compromise:

-Restricţionarea accesului din Internet al echipamentelor, precum şi a oricărui echipament accesibil printr-o adresă IP publică. Înainte de întreruperea transmiterii datelor către furnizorii de servicii asociate echipamentelor frigorifice, se recomandă verificarea clauzelor din contractul de asigurare.

-Verificarea integrală a configuraţiei echipamentelor, în special a programelor de dezgheţare.

-Verificarea accesului la distanţă prin VPN securizat sau printr-o reţea protejată. Ca măsură de urgenţă, poate fi aplicată filtrarea pe firewall a adreselor IP sursă ale furnizorilor de servicii asociate echipamentelor frigorifice; această măsură trebuie să aibă un caracter temporar (workaround), fiind necesară identificarea şi implementarea unei remedieri definitive.

Aplicarea bunelor practici recomandate de producător, de exemplu, pentru echipamentele Danfoss:

-Actualizarea firmware-ului la cea mai recentă versiune;

-Setarea nivelului de securitate „Strict”;

-Verificarea schimbării parolelor implicite.

-Pentru echipamentele care au fost compromise:

-Restricţionarea accesului din Internet a echipamentelor afectate, precum şi a oricărui echipament accesibil printr-o adresă IP publică.

-Resetarea echipamentului la setările din fabrică.

-Restabilirea accesului la distanţă exclusiv prin VPN securizat sau printr-o reţea protejată (aplicarea regulilor de filtrare a adreselor IP la nivelul echipamentelor de tip firewall, ca măsură temporară de urgenţă).

-Reconfigurarea echipamentului în vederea repunerii în funcţiune.

-Aplicarea bunelor practici recomandate de producător (actualizarea firmware-ului, aplicarea unui nivel de securitate strict, schimbarea parolelor implicite).

„Atenţie! Resetarea la setările din fabrică poate elimina mecanismele de persistenţă ale atacatorului, dar nu este suficientă, deoarece un echipament care rămâne expus în Internet poate fi compromis din nou”, a mai transmis DNSC.

Potrivit specialiştilor, repetarea unor incidente similare la numai câteva săptămâni de la atacurile raportate în Franţa, precum şi semnalarea unor posibile incidente pe teritoriul României, subliniază necesitatea unor măsuri imediate de prevenire, verificare şi reducere a expunerii.

DNSC: Impactul acestor atacuri se poate extinde asupra siguranței produselor alimentare

”DNSC atrage atenţia asupra riscurilor majore asociate menţinerii în Internet a interfeţelor de administrare ale echipamentelor OT, în special în cazul sistemelor învechite, fără suport de securitate sau administrate de la distanţă prin conexiuni nesigure. Impactul acestor atacuri nu se limitează la compromiterea echipamentelor informatice, ci se poate extinde asupra siguranţei produselor alimentare, continuităţii activităţii economice şi funcţionării infrastructurilor care depind de controlul permanent al temperaturii”, mai arată specialiştii în securitate cibernetică.

DNSC recomandă tuturor organizaţiilor vizate să trateze aceste ameninţări cu prioritate, să verifice inclusiv sistemele administrate de furnizori externi şi să implementeze măsuri adecvate de protecţie, înainte ca expunerea existentă să conducă la compromiterea infrastructurilor operaţionale.

Şase magazine din România aparţinând aceluiaşi lanţ comercial au fost vizate de un posibil atac informatic în noaptea de 2 noiembrie, după ce echipamentele frigorifice au înregistrat brusc temperaturi neobişnuit de ridicate. Incidentul a fost raportat specialiştilor în securitate informatică.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, prezintă principalele pericole care pândesc România după reducerea oficială a deficitului. Faptul că România riscă să piardă o parte din banii alocați prin PNRR prin nerespectarea programului se poate traduce prin probleme la bugetul de stat, care conta și pe acele încasări.

Iată explicațiile lui Alexandru Nazare

„Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul III: deficit sub nivelul programat, investiții în creștere cu 48,6%, cheltuieli de funcționare în scădere ca pondere în PIB. Neîncasarea ultimelor tranșe din PNRR, principalul risc pe final de an.

Ministerul Finanțelor a publicat astăzi Raportul privind execuția bugetară pe trimestrul III 2026. Documentul completează execuția bugetară la 9 luni, Raportul semestrial privind situația economică și bugetară și prima rectificare bugetară a anului, publicate în ultima săptămână.

Datele confirmă traiectoria de consolidare fiscală, cu un deficit sub nivelul programat pentru această perioadă și o creștere susținută a investițiilor:

În T3, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei (2,33% din PIB), în creștere cu 48,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

La 9 luni, investițiile, care au susținut economia în această perioadă, au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025. Fondurile europene au finanțat 65,6% din investițiile publice.

Veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%, iar veniturile din economia internă cu 10,3%. Veniturile fiscale au depășit programul trimestrial cu 4,4%, iar cea mai mare contribuție a venit din TVA, cu încasări de 44,14 miliarde de lei, în creștere cu 8,65 miliarde de lei (+24,4%), inclusiv ca efect al modificării cotelor în 2025.

Cheltuielile de funcționare au crescut cu doar 1,8%, sub rata inflației, iar ponderea acestora în PIB s-a redus de la 6,7% la 6,3%.

Deficitul bugetar în trimestrul III a fost de 37,27 miliarde de lei, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru această perioadă.

Cumulat, în primele 9 luni, deficitul s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, scăderea este de la 5,31% la 3,81%.

Există însă un risc important pentru închiderea anului: încasarea ultimelor tranșe ale fondurilor din PNRR. Atingerea țintei de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026 este condiționată de sumele încasate efectiv până la 31 decembrie în cadrul cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, aflate în evaluare la Comisia Europeană”.

Există riscul ca PIB-ul să scadă, dacă o parte din fondurile PNRR nu se încasează

„Componenta de grant a celor două cereri însumează 4,23 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 1% din PIB. Veniturile înregistrate deja în execuția bugetară pentru granturile PNRR, corespunzător plăților efectuate pentru proiecte, prezintă un risc de ajustare în funcție de sumele care vor fi validate și încasate efectiv de la Comisia Europeană. În T3, plățile pentru proiectele finanțate din asistența financiară nerambursabilă PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, cu 7,52 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Veniturile aferente acestor plăți devin definitive doar în măsura în care Comisia Europeană validează jaloanele și țintele aferente.

Neîncasarea acestor sume poate duce, astfel, la ajustarea veniturilor deja înregistrate și poate pune presiune directă asupra deficitului bugetar, inclusiv asupra țintei de 6,2% din PIB. Vorbim inclusiv despre componente ale unor proiecte pentru care plățile au fost deja efectuate, iar veniturile aferente au fost luate în calcul în execuția bugetară.

În paralel, cheltuielile cu dobânzile statului au ajuns la 50,63 miliarde de lei în primele 9 luni, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare din 2025, ceea ce înseamnă o presiune suplimentară asupra bugetului și mai puține resurse disponibile pentru investiții și pentru finanțarea serviciilor publice. Evoluția subliniază importanța reducerii deficitului și a limitării costurilor de finanțare a datoriei publice.

Pentru trimestrul IV, menținem o conduită prudentă în execuția cheltuielilor bugetare, ancorată într-un principiu fundamental: nicio cheltuială nouă fără acoperire în venituri certe. Respectarea traiectoriei de reducere a deficitului și finanțarea investițiilor depind, în continuare, de încasarea fondurilor programate și de controlul cheltuielilor până la închiderea anului”.

Guvernul Luca Niculescu va lua măsuri, după o analiză atentă a situației

„Ultimul trimestru este, astfel, decisiv. În perioada următoare, analizăm riguros situațiile solicitate Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor principali de credite, pentru a evalua stadiul proiectelor, plățile efectuate, obligațiile rămase și sursele certe de finanțare. Pe baza acestei analize, vom fundamenta în continuare măsurile și deciziile necesare la nivelul Guvernului pentru menținerea unei traiectorii sustenabile a finanțelor publice.

Miza respectării țintei de deficit este direct legată de ratingul de țară și de costul finanțării României. Respectarea angajamentelor de consolidare fiscală este condiția menținerii ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor și a unor costuri de finanțare suportabile: orice derapaj s-ar traduce în dobânzi mai mari pentru stat, pentru companii și pentru populație, în presiuni suplimentare asupra bugetului și în mai puține resurse pentru investiții, sănătate, educație sau servicii publice. Rigoarea în evaluare și execuție și prudența rămân principiile cheie ale finalului de an”.

Călin Georgescu este încarcerat preventiv într-un dosar de înșelăciune cu un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. El are, în total, cinci dosare înregistrate pe numele său, în două dintre acestea fiind deja trimis în judecată. Cristela Georgescu susține, însă, că soțul ei este executat politic.

„Este o tortură să vezi că, pentru că ai dorit să faci bine, ești în spatele gratiilor. Peste tot în mass-media se vorbește despre el și se prezintă ca și când ar fi vinovat, dar el nici măcar nu a fost judecat. Se fac presiuni de toate felurile. Puțină decență, puțină considerație.

Aș vrea să mă uit în ochii acestor oameni care vorbesc despre el în diverse studiori de televiziune și să îi întreb dacă sunt conștienți că există legi duhovnicești, că există un Dumnezeu și că totul se plătește.

Citeste si Cristela Georgescu a fost cu pachet la Arestul Central. Baie de mulţime cu fanii lui Călin Georgescu: „Suntem pe baricade!”

Durerea pe care ei o provoacă mai ales unor copii nu va trece, în fața lui Dumnezeu nu rămâne nicio lacrimă, nicio rugăciune, nicio faptă rea. E peste puterea mea de a înțelege recunoștința și mulțumirea pentru jertfa lor. Nici nu poate fi cuprins într-un cuvânt atât de mic cum „mulțumesc”.

El iubește în continuare România, le mulțumește tuturor și le spune să aibă în continuare nădejde, credință, indiferent cât de clișeic sau de banal sau de mesianic ar putea să sune aceste lucruri. Sunt lucruri de bun simț.

Până la urmă, toți ajungem să ne întoarcem la Sfânta Scriptură și acolo avem două arme minunate pentru care nu ne judecă și nu ne închide nimeni pe nedrept: postul și rugăciunea, atât ne-a mai rămas. Și dragostea dintre noi, umanitatea. Dincolo de un om și dincolo de soarta unei familii, este vorba de ce se poate întâmpla fiecăruia dintre noi.

În aceste clipe, prin tot ce se face, se stabileste un precedent foarte periculos, e un caz unic, un caz de execuție politică de neimaginat cu care nu ne-am mai confruntat cel puțin după 1989 și oricare dintre cei care aruncă cu ouă, stau acasă, ridică din umeri sau stau în spatele perdelei sau dezbat în studiouri de televiziune poate ajunge în această situație. Să ne ferească Dumnezeu de o asemena durere și tortură„, a declarat Cristela Georgescu exclusiv pentru România TV.

Evaluarea se va realiza prin intermediul unui chestionar online, accesibil prin scanarea unui cod QR afișat în fiecare unitate fiscală. Completarea formularului va dura aproximativ două minute, iar participarea va fi voluntară și anonimă. Potrivit reprezentanților ANAF, informațiile colectate vor fi utilizate pentru identificarea problemelor existente la nivelul fiecărei administrații fiscale și îmbunătățirea serviciilor oferite publicului.

Ce vor putea evalua contribuabilii care ajung la sediile ANAF

Noul mecanism va permite cetățenilor să își exprime opinia asupra mai multor aspecte ale interacțiunii cu personalul instituției. Printre acestea se numără durata așteptării până la preluarea solicitărilor, amabilitatea și profesionalismul funcționarilor, dar și claritatea explicațiilor oferite.

De asemenea, contribuabilii vor putea indica dacă problemele pentru care s-au prezentat la administrația fiscală au fost rezolvate și dacă au fost nevoiți să revină de mai multe ori la ghișeu pentru aceeași solicitare.

Formularul va include și posibilitatea acordării unui calificativ general pentru serviciile primite, precum și o secțiune destinată propunerilor de îmbunătățire a activității instituției.

ANAF precizează că evaluările nu vor viza activitatea instituției la nivel național, ci exclusiv experiența contribuabilului în sediul în care a fost prezent, potrivit Euronews România. Astfel, fiecare răspuns va fi asociat administrației fiscale respective, pentru ca eventualele deficiențe să poată fi identificate și remediate punctual.

ANAF susține că reclamațiile nu vor influența rezolvarea solicitărilor

Reprezentanții instituției dau asigurări că participarea la chestionar nu va avea consecințe asupra contribuabililor. Opiniile exprimate, inclusiv eventualele reclamații privind comportamentul angajaților sau calitatea serviciilor, nu vor influența analiza și soluționarea cererilor depuse.

Totodată, completarea formularului nu va presupune furnizarea datelor de identificare, astfel încât persoanele care transmit evaluări să își poată păstra anonimatul.

Răspunsurile vor fi analizate separat pentru fiecare unitate fiscală, urmând să fie utilizate pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătățirii activității.

Printre obiectivele urmărite se numără reducerea timpului petrecut la ghișee, simplificarea procedurilor administrative și îmbunătățirea comunicării dintre funcționari și contribuabili.

Sistemul va deveni operațional de săptămâna viitoare, iar accesarea chestionarului se va face direct de pe telefonul mobil, fără a fi necesară instalarea unei aplicații dedicate.

Citește și: Cristela Georgescu a fost cu pachet la Arestul Central. Baie de mulţime cu fanii lui Călin Georgescu: „Suntem pe baricade!”

Fiecare zi de marți este ziua în care familia lui Călin Georgescu ar putea veni fie să-i aducă mâncare, fie să îl viziteze în arest. Dacă în alte zile, bodyguarzii erau cei însărcinaţi să aducă pachete la Arestul Central, de data aceasta a venit însăşi Cristela.

„Buna ziua, doamna Cristela, ne bucurăm ca aveti zâmbetul si inca puteti sa zambiti. Noi suntem aici, pe baricade! Vă mulţumim mult!”, i-au transmis fanii.

Se strânge lațul în jurul lui Călin Georgescu: „Sunt nevinovat. Doresc procedura normală”. Termen nou în dosarul în care riscă ani grei de închisoare

Fostul candidat la Președinție Călin Georgescu a aflat marţi va fi judecat în lipsă în dosarul de propagandă legionară, după ce magistrații Judecătoriei Sectorului 1 au admis cererea acestuia. Un nou termen în proces a fost stabilit pentru 15 decembrie. Georgescu se află în Arestul Central din Capitală, unde este încarcerat preventiv într-un dosar de înșelăciune cu un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. El are, în total, cinci dosare înregistrate pe numele său, în două dintre acestea fiind deja trimis în judecată.

Unde și-a ascuns banii Călin Georgescu. Ce s-a întâmplat cu milionul din dosarul de înșelăciune

Călin Georgescu și Ionel Rusen cer la Tribunal înlocuirea arestării preventive. Vă reamintim că, în urmă cu doar câteva zile, s-a decis ca arestul preventiv să fie prelungit cu încă 30 de zile pentru fostul candidat prezidențial.

Cererea lui Călin Georgescu a primit termen pentru analizare în data de 5 noiembrie, în vreme ce cererea lui Ionel Rusen va fi luată în discuție în data de 10 noiembrie.

Un frigider, o mașină de spălat sau un televizor defect nu vor mai trebui înlocuite automat. Noile prevederi europene, cunoscute drept „dreptul la reparare”, urmăresc să facă intervențiile mai accesibile și să prelungească durata de utilizare a produselor.

Legislația obligă producătorii să ofere servicii de reparații pentru anumite categorii de produse, atât timp cât acestea pot fi reparate din punct de vedere tehnic. Intervențiile trebuie realizate într-un termen rezonabil, gratuit sau la un preț rezonabil, în funcție de situație.

Citește și: Soluția găsită de un primar pentru a-i scuti pe cei care și-au închis balcoanele de impozite majorate sau alte taxe suplimentare: ”Niște minți odihnite de la Capitală s-au gândit cum să mai stoarcă niște bani”

Ce electrocasnice și dispozitive sunt incluse în noile reguli

Noile prevederi vizează o gamă largă de produse folosite în gospodării. Printre acestea se numără frigiderele, mașinile de spălat, uscătoarele de rufe, mașinile de spălat vase, aspiratoarele și televizoarele.

Sunt incluse și telefoanele mobile și tabletele, în condițiile prevăzute de legislația europeană.

Producătorii trebuie să pună la dispoziția consumatorilor informații clare și accesibile despre serviciile de reparații. De asemenea, aceștia trebuie să asigure disponibilitatea pieselor de schimb la prețuri rezonabile, astfel încât repararea unui produs să nu devină o soluție mai costisitoare decât înlocuirea lui.

O altă prevedere importantă îi vizează pe producătorii care încearcă să limiteze intervențiile service-urilor independente. Aceștia nu pot împiedica nejustificat utilizarea pieselor compatibile care respectă cerințele legale.

Garanția se prelungește cu 12 luni

Una dintre cele mai importante schimbări îi privește pe consumatorii care aleg să repare un produs defect în loc să solicite înlocuirea acestuia.

Pentru produsele cumpărate începând cu 31 iulie 2026, dacă reparația este realizată pentru remedierea unei probleme acoperite de garanția legală, perioada de răspundere a vânzătorului se prelungește o singură dată cu 12 luni.

Măsura este menită să încurajeze repararea produselor și să ofere cumpărătorilor o perioadă suplimentară de protecție după intervenția service-ului.

Totuși, dreptul la reparare nu înseamnă că orice defecțiune va fi remediată gratuit. Obligațiile producătorilor se aplică doar anumitor categorii de produse și în condițiile stabilite de legislația europeană.

Citește și: Cât costă o baterie auto în 2026 și cum îți dai seama că trebuie schimbată. Prețurile acumulatorilor înainte de venirea gerului

Platformă online pentru găsirea service-urilor de reparații

Uniunea Europeană pregătește și un instrument care ar urma să îi ajute pe consumatori să găsească mai ușor servicii de reparații.

În 2027, Comisia Europeană intenționează să lanseze o platformă online dedicată acestui domeniu. Aceasta va include secțiuni pentru fiecare stat membru, inclusiv România, și va facilita identificarea service-urilor disponibile.

Astfel, consumatorii vor putea găsi mai ușor soluții pentru repararea produselor defecte, fără să fie nevoiți să le înlocuiască imediat.