Stai conectat...

DIVERSE

Explozii la Manama, Iranul a atacat un sistem radar american din Bahrain. Locuitorii au fost alertaţi pe mobile să se adăpostească

Publicat

la

Mai multe explozii s-au auzit la Manama, capitala Bahrainului, la câteva minute după ce locuitorilor li s-au trimis alerte pe telefoanele mobile, avertizându-i cu privire la „prezenţa unui pericol” şi îndemnându-i să se pună la adăpost.

Jurnaliştii AFP au auzit mai multe explozii în capitala acestui mic regat din Golf, care a fost ţinta unor atacuri repetate de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.

Corpul Gardienilor Revoluţiei (IRGC) a afirmat că a atacat un sistem radar american de la baza aeriană Sheikh Isa, în cadrul a ceea ce au descris drept o „operaţiune precisă”.

Ucraina a aruncat în aer podul Kerci. VIDEO cu momentul în care este lovit de racheta Falamingo

Atacul asupra radarului american din Bahrain a avut loc în urma încălcărilor repetate ale spaţiului aerian iranian de către dronele americane, au declarat Gardienii Revoluţiei (IRGC), potrivit Sepah News – canalul oficial de ştiri al Gardienilor.

„Dronele de luptă aparţinând Gardienilor Revoluţiei au desfăşurat în această dimineaţă o operaţiune de precizie, vizând un sistem radar operat de forţele americane la baza aeriană Sheikh Isa din Bahrain”, se arată într-o declaraţie publicată pe site-ul de ştiri Sepah, adăugând că atacul a fost o reacţie la „încălcările repetate ale spaţiului aerian iranian de către dronele militare americane”.

Miniştrii de externe ai Omanului şi Iranului discută despre securizarea coridoarelor maritime

Omanul şi Iranul au discutat, marţi, despre securizarea coridoarelor maritime şi asigurarea unei desfăşurări neîntrerupte a transportului maritim şi a comerţului la nivel global, precum şi despre revitalizarea canalelor de dialog şi negociere pentru a preveni escaladările, transmite Reuters.

Ministerul de Externe al Omanului arată, într-un comunicat, că discuţiile au avut loc în timpul unei vizite a ministrului iranian de externe, Abbas Araqchi, în Oman – ţară care controlează coasta sudică a Strâmtorii Ormuz şi care a jucat rolul de mediator în criza declanşată în urma atacului efectuat de Statele Unite şi Israel împotriva Republicii Islamice, la data de 28 februarie.

Accident feroviar grav în Cehia. Zeci de persoane au fost rănite după ce două trenuri s-au ciocnit

Vizita are loc pe fondul intensificării atacurilor asupra petrolierelor în această strâmtoare. Teheranul continuă să perturbe navigaţia pe această rută maritimă vitală, în timp ce Washingtonul menţine, ca ripostă, o blocadă navală împotriva Iranului.

Strâmtoarea Ormuz – un punct strategic îngust prin care, înainte de conflict, tranzita o cincime din rezervele energetice mondiale – rămâne un aspect controversat în negocierile menite să pună capăt războiului care durează deja de nouă luni, discuţii care nu au dus, deocamdată, la niciun progres semnificativ.

 

Loading

DIVERSE

Petrolier scufundat de drone în Marea Neagră. Nava se îndrepta spre Portul Midia

Publicat

la

Este alertă în Marea Neagră după ce un tanc petrolier a fost lovit de drone. Nava se afla în zona economică exclusivă a Bulgariei și se îndrepta spre Portul Midia să descarce propan.

Loredana Brumă
17 nov. 2026, 12:09

Loading

Citește tot

DIVERSE

S-a dat sentinţa! Ce pedeapsă a primit bărbatul care i-a ameninţat pe Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan

Publicat

la

Ameninţările de pe reţelele sociale se pot transforma în dosare penale şi chiar ani grei de închisoare. Un bărbat care s-a trezit să le aducă injurii lui Ilie Bolojan şi Nicuşor Dan a scăpat cu doar opt luni de închisoare graţie clemenţei părţilor implicate.

Dosarul a fost trimis pe rolul Judecătoriei Ploiești de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu înțelegerea semnată de părți.

Potrivit comunicatului oficial al PICCJ, faptele s-au petrecut în luna august a anului 2025. Anchetatorii au reținut că inculpatul i-a amenințat pe șeful Guvernului de la acea vreme și pe șeful statului „cu săvârșirea unor acțiuni fizice violente îndreptate împotriva acestora, în scop de răzbunare și de intimidare în legătură cu exercitarea de către persoanele amenințate a atribuțiilor de serviciu”. Faptele au fost încadrate juridic la două infracțiuni de ultraj.

Bărbatul care l-a amenințat pe Ilie Bolojan că îl dă „cu capul de bordură” a scăpat de închisoare. Procurorii au înregistrat apelul prea târziu, astfel că acțiunea a fost respinsă

Mesajul violent a fost transmis public prin intermediul unui videoclip urcat pe platforma TikTok, direct de pe contul de utilizator al inculpatului. În înregistrare, bărbatul, care susține că este fost caporal în rezervă, face referire la o posibilă mobilizare și lansează un șir de amenințări la adresa mai multor figuri publice din România.

Videoclipul redă, în esență, imaginea sa în timp ce transmite următorul mesaj: „Bolojane, îți dau un sfat! Că ai dat ordinu’ ăla ca să…să-m’ chemi rezerviștii la…în armată. Oricum războiu’ va începe, e pe linia de plutire, Trump nu mai să bagă. Îți spun ceva: să nu te puie dracu’ să le dai arme-n mână! Că noi nu ne ducem cu…cu Ucraina, noi ne ducem cu tine, cu Nicușor și cu voi toți. Eu unu’, dac-am prins pistolu’ mitralieră în mână, pe tine ești primu’ care te împușc, pe Nicușor Dan și p’-ăla de la CCR, pe Enache ăla care a anulat alegerili. Îl caut pă Iohannis și-l caut și pă Ciolacu. Pe voi vă-mpușc primii, bă, dacă mă trimeteți în război! Am și grad….pă livret, m-am liberat caporal dîn armată, da’ am făcut armată, proștilor! Să nu vă puie dracu’ să-mi dați arma-n mână…sau să mă chemați, că v-aț’ dat foc!”.

În urma încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției, procurorul de caz a stabilit în sarcina inculpatului o pedeapsă principală de 8 luni de închisoare. Executarea pedepsei a fost amânată, bărbatul urmând să fie plasat sub un termen de supraveghere de 2 ani. Acest termen va curge de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care instanța va dispune amânarea aplicării pedepsei.

Un altă bărbat care declarase – „Venim peste tine cu foc, te ardem ca pe porc”- a fost condamnat la închisoare

Un bărbat a fost acuzat de ultraj după ce l-a amenințat pe premierul Ilie Bolojan pe Facebook cu acte de violență. Acesta a încheiat acord de recunoaștere a vinovăției și a primit 4 luni de închisoare cu amânarea pedepsei.

Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Judecătoria Ploiești cu acordul de recunoaștere a vinovăției în cazul unui inculpat acuzat de săvârșirea infracțiunii de ultraj, se arată într-un comunicat al instituției.

Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii iulie 2025, bărbatul l-a amenințat pe premierul Ilie Bolojan cu acte de violență, într-un comentariu public postat pe rețeaua de socializare Facebook, la o postare de pe pagina oficială a demnitarului.

Mesajul transmis conținea amenințări explicite, formulate în scop de intimidare și răzbunare pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu: „Venim peste tine cu foc, te ardem ca pe porc”, au reținut procurorii.

Bărbatul care l-a amenințat pe Ilie Bolojan – „Venim peste tine cu foc, te ardem ca pe porc” – şi-a primit pedeapsa

În urma acordului de recunoaștere a vinovăției, inculpatul a fost condamnat la 4 luni de închisoare pentru ultraj, însă instanța a dispus amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Pe durata termenului de supraveghere, acesta va trebui să respecte măsuri impuse de instanță și să presteze 30 de zile de muncă în folosul comunității.

Inculpatul a recunoscut fapta în prezența avocatului și a acceptat încadrarea juridică stabilită de procurori.

Reprezentanții Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție precizează că această etapă reprezintă finalizarea anchetei penale și trimiterea acordului către instanță, fără a încălca principiul prezumției de nevinovăție.

Premierul Ilie Bolojan a mai fost ținta amenințărilor în trecut. În februarie 2025, un influencer de pe TikTok, simpatizant al lui Călin Georgescu, a fost dus la audieri după ce l-a amenințat cu moartea pe Ilie Bolojan, care la vremea respectivă îndeplinea funcția de președinte interimar. Ulterior, pe 19 iunie 2025, Judecătoria Sectorului 5 a confirmat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății cu privire la Florin Andronel Tofan pentru incitare la violență, tulburarea ordinii și liniștii publice și ultraj.

De asemenea, un alt bărbat este cercetat penal de procurorii din București, din cauza unor mesaje similare. Potrivit procurorilor, în perioada 22 noiembrie – 4 decembrie 2025, bărbatul ar fi postat pe contul său de Facebook șapte mesaje prin care și-ar fi îndemnat urmăritorii la violență, ură sau discriminare față de premierul României și alți lideri politici.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Cristela Georgescu, menționată în dosarul fraudei de 1,1 milioane de euro. Procurorii ar fi identificat numeroase conturi bancare pe numele ei. Traseul banilor din dosarul lui Călin Georgescu

Publicat

la

Călin Georgescu află astăzi dacă rămâne în arest preventiv. Între timp apar noi detalii despre suma de 1.1 milioane de euro, vehiculată în dosarul pentru care a fost arestat.

Potrivit Euronews.ro, în anul 2021, Ion Negoescu, fost ofițer MAI, martor în dosar, îi face legătura lui Călin Georgescu cu Răzvan Leu. Omul de afaceri din Buzău spune că ar fi dobândit încredere în fostul candidat „tot ce prezintă are correspondent în realitate”, ar fi spus Leu potrivit documentelor atașate la dosarul DIICOT. Inițial, lui Leu i s-ar fi prezentat varianta de a susține familii nevoiașe, prin construcția unor locuințe prin Asociația Pământul Strămoșesc. Răzvan Leu ar fi refuzat, pe motiv că nu avea suficiente resurse financiare la acel moment.

Răzvan Leu chiar l-ar fi însoțit pe Călin Georgescu în Serbia pentru a discuta „cu niște oameni de afaceri care doresc să îl susțină în campania din 2024”. Georgescu i-ar fi propus linia de creditare din Elveția pentru un business cu metale prețioase, cunoscând detalii „privind afacerile cu aur” pentru că a fost representant ONU în relația cu Africa, arată datele din dosar.

Călin Georgescu îl prezintă pe Ionel Rusen drept „un om de afaceri foarte potent”. Rusen s-a prezentat ca fiind acționar la Wealth Bank, o entitate înregistrată în Inulele Comore, dar care i-ar fi fost prezentată lui Leu ca fiind din Marea Britanie. Georgescu i-ar fi promis lui Leu că va recupera cei 1,1 milioane de euro transferați prin investiția în afacerea cu materiale prețioase din Dubai (suma de 1 milion de euro), iar 100.000 de euro vor fi băgați în campania electorală, existând, chiar și un plan de investiții, mai spune DIICOT.

Lui Răzvan Leu I s-ar fi promis că „în 22 de zile lucrătoare firma lui Leu va primi finantare”, doar că nu s-a întâmplat asta nici până acum.

În 28.12.2021, Răzvan Leu virează suma de 1.000.000 euro într-un cont al bancii INCORE BANK AG SWITERLAND, iar în data de 20.01 ianuarie 2022 suma de 100.000 euro. Plata garanției avea să o facă în contul unei alte bănci, față de cea la care urma să obțină finanțarea. I s-ar fi explicat că este nevoie să fie „o bancă fizică”. Astfel, Leu ar fi transferat banii în contul asociat cu numele lui Thomas Schätti.

Thomas Schätti este cetățean elvețian, iar în anul 2021 ar fi avut în Micom Bank 49 de milioane de euro. El ar fi în spatele contului în care a transferat Razvan Leu milionul de euro.

Călin Georgescu l-ar fi convins pe Răzvan Leu să vireze bani reali în schimbul promisiunii unui credit. L-ar fi păcălit că Wealth Bank – care era reprezentată de Maximiliano Arena – era implicată în linia de finantare. Era prezentata ca o banca din UK, in realitate era inregistrata in insulele comore.

Leu ar fi transferat suma de 1 milion de euro si apoi 100.000 de euro. BANII AJUNG LA MIGOM BANK, care deși are în compunere cuvântul Bank, nu era o banca, ci titularul unui cont la o banca din Elvetia. Potrivit unor surse, Migom era reprezentată în întâlniri de un om de afaceri originar din Rusia.

În spatele contului Migom Bank unde a băgat Răzvan Leu banii se afla Thomas Shatti arata datele din dosarul DIICOT. Spre el ar fi plecat mai multe plăți.

De altfe, procurorii cred ca Migom Bank ar fi transferat către o bancă din Letonia – Baltik INTERNATIONAL Bank milionul dat de către Razan Leu. Iar aceasta bancar ar fi alimentat conturile din România ale soției lui Ionel Rusen, principalul complice, și inclusiv conturi ale lui Calin Georgescu.

Potrivit unor surse Euronews România, DIICOT i-ar fi găsit Cristelei Georgescu trei pagini A4 de conturi deschise la OTP Bank. O persoană pe nume Gradinaru Paula (57 de ani) ar fi persoana care ii alimentează conturile cu bani de câteva ori pe lună.

Cristela Georgescu

După două-trei luni de la al doilea transfer, undeva în primăvara anului 2022, Răzvan Leu, Ionel Rusen și Călin Georgescu ar fi mers la Londra pentru a se întâlni cu italianul Massimiliano Arena, prezentat ca representant al Wealth Bank, omul care urma să aprobe și să transfere creditul uriaș, care ajunsese la 15 milioane de euro, în final. Acolo, la Londra, ar fi semnat contractual de creditare, mai precizează Diicot.

Răzvan Leu crede că „în scopul recuperarii, Călin Georgescu ar fi elaborat un plan pentru a ne amăgi și a trage de timp cât mai mult posibil”.

DIICOT spune că Răzvan Leu ar fi fost „menținut în eroare” de Călin Georgescu și alți complici până în anul 2023. L-ar fi tot păcălit că își va primi înapoi banii dați drept garanție. Ar fi ajuns și la meditator, dar metoda nu a funcționat. Răzvan Leu i-ar fi împrumutat lui Georgescu și o mașină Range Rover, folosită de politician în perioada 2021-2022.

Potrivit sursei citate, Călin Georgescu îl roagă și pe socrul său să îi achite parte din datorie, astfel că ajunge să dea 118000 de lei cu titlul de „împrumut”

Alt afacerist, Croitoru Vasile, prezentat ca un potent om de afaceri care îl poate sprijini pe Călin Georgescu în demersul privind „salvarea României. Croitoru îi cere lui Leu să nu formulize plângere împotriva lui Călin Georgescu pentru „a nu bloca România să aibă președintele pe care îl merită”, iar în schimb i-ar fi promis lui Leu că il ajuta sa ii stinga datoria. I-ar fi sugerat să emită o factură, a promis dar nu a mai plătit, arată datele din dosarul DIICO.

Călin Georgescu i l-ar fi prezentat pe Sami Pietroi. Cu oferta sa-i cumpere societatile lui Leu, iar pretul sa fie majorat astfel incat sa isi recupereze cei 1,1 mil de euro. A fost de acord Leu si cu asta, dar planul nu s-a mai concretizat.

A mai fost adusa in discutie si o firma din Elvetia – Mercando Green Technology – care sa ii transfere suma de 1,1 mil euro lui Razvan Leu. Georgescu i-a trimis un ordin de plata de 1,250.000 de euro, diferenta pentru cheltuielile pe care le-a avut cu avocatii in Londra, dar a constata ca nu are acoperire ordinul de plata. Leu le-ar fi catalogat ca „pretexte pentru a amana plata”.

Georgescu ar fi știut despre planul de finanțare și îl cunoștea pe Massimiliano Arena, spune DIICOT. Procurorii se bazează pe istoricul conversațiilor avute pe e-mail de către omul de afaceri italian și fostul candidat suveranist. În 29 iunie 2026, Georgescu le-ar fi spus procurorilor că nu îl cunoaște pe italianul care ar fi fost parte din schema de înșelăciune.

Banii lui Răzvan Leu ajung la Migon Bank LTD, deschis la Incore Bank cu sediul în Zurich Elveția. Ajung la Londra, pentru „linia aia mare”. Au prentis inclusiv un control al Băncii Central Europene. (p.17, RECHIZITORIU 1) „Dureaza o zi/2 in plus pentru că suma e mare și trece prin banca centrala europeana penru control. În rest e totul ok”., ar fi primit asigurări Răzvan Leu din partea lui Ionel Rusen, apropiatul lui Călin Georgescu.

Apoi, o eroare în scrierea ordinului de plată.

Rusen către Leu.„VERIFICĂ REPEDE DACĂ AM GREȘIT DIN NOU ÎL ANULEZ”. Referitor la un ordin de plată – aparență că transferul sumei ar fi fost în curs

Tot garantau că va intra în posesia sumei pentru creditare, se face referire la Massimiliano Arena. Au invocate inclusiv un atac cibernetic.

Rusen către Răzvan Leu, pe 18 aprilie 2022: „salut, scuză-mă, acum am terminat cu Massimiliano. Mai au un pic si termină, știa de la IT și poate să îți facă transferul. Luni/marti să avem o altă tranșe și o să terminăm cu toată datoria”.

Rusen despre Georgescu „un om ca el se nasta o la o mie de ani. Eu lucrez cu el de peste 10 ani”: Massimiliano ii raspunde ca NU a reusit sa primească suma de 350.000, „din nefericire am avut atac cybernetic”. Georgescu și-ar fi asumat să găsească soluții,astfel că socrul lui Călin Georgescu transferă suma de 118.000 de lei în contul lui Răzvan Leu.

Ionel Rusen, vorbind cu o persoană din anturajul său „Elbis Osman” face referire la intenția de a obține linia de credit „O să le dau în gură la toți, ca să se învețe să se comporte (…) „Așa este când te dai ceea ce nu ești. Acum e rândul meu să îi ***. Roata se învârte. Au ***** amândoi, și Negoescu și Răzvan Leu. S-a terminat. Eu știu mai bine”. – Mărturie din 29.04.2022 și 24.05, rechizitoriu

Rusen îi PROMITE lui Leu că GEORGESCU ÎI VA „BĂGA BANII ÎN FIRMA” (P.6, rechizitoriu ii) Omul de afaceri păgubit părea disperat, și i-ar fi da un mesaj lui Rusen, când crede ca ar putea primi banii înapoi.

Răzvan Leu către Rusen: „mulțumesc pentru asta, sincer nu știu cum dădeam ochii cu tata și restul că sincer eu nu am dat salariile. Apreciez mult ce ai facut, promit ca nu dezamagesc, voi face ce este de făcut/”

Răzvan Leu, păcălit cu un sold de 5 milioane de colon costarican (CR)
Potrivit datelor din dosarul DIICOT, la data de 01.02.2022 – Firma lui Razvan Leu avea sold disponibil în eurovinvestbanktrus.co.uk suma de 5.021.000.00 CR, dar care era de fapt moneda statului Costa Rica, colonul costarican, adică echivalentul a 6.800-7.000 euro.

Răzvan Leu îi transmite ca suma de bani e blocata, iar Ionel Rusen il linisiste spunand „ca o sa aduca banii inapoi la ultimul cent” si ii da o captura de ecran in care se observa suma de 5.021.000 CR – „banii sunt disponibili”.

Călin Georgescu ar fi făcut uz de tăcere pe parcursul urmării penale, arată datele din dosar. Adică nu a raspuns întrebarilor procurorilor și cel mai probabil își va explica punctul de vedere în fatț judecatorilor.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Petardele pot aduce până la 5 ani de închisoare. Ce artificii sunt permise în România, unde pot fi folosite și cât de mari sunt amenzile

Publicat

la

Regimul articolelor pirotehnice este stabilit prin Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, modificată ulterior prin Legea nr. 92/2025, intrată în vigoare la 9 august 2025. Noile prevederi limitează dur accesul populației la petarde și artificii. Persoanele fizice care au împlinit 16 ani pot deține și utiliza, pentru uz personal, numai articole pirotehnice din categoria F1, considerate cu risc foarte scăzut.

În această categorie intră, în funcție de clasificarea înscrisă pe produs, artificiile de brad, bețișoarele bengale, jerbele mici, granulele scânteietoare, pocnitorile cu confeti și anumite pocnitori de intensitate redusă. În schimb, articolele din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2 nu pot fi cumpărate și folosite de publicul larg pentru divertisment. Acestea sunt supuse unui regim de autorizare și sunt destinate utilizărilor profesionale sau specializate prevăzute de lege.
Așadar, nu orice produs comercializat sub denumirea de „petardă” este legal. Contează categoria oficială de pe etichetă, nu denumirea comercială sau dimensiunea produsului.

Unde poți folosi legal artificiile

Articolele F1 pot fi utilizate pe tot parcursul anului, cu respectarea instrucțiunilor producătorului și a condițiilor de siguranță. Acestea nu sunt supuse distanțelor speciale prevăzute de articolul 34 alineatul (2).

Pentru celelalte categorii, spectacolele pirotehnice sunt supuse unor restricții. Legea interzice utilizarea în următoarele situații:

– Între orele 00:00 și 06:00, cu excepțiile autorizate.

– La mai puțin de 50 de metri de locuințele cu maximum patru niveluri și 100 de metri de clădirile mai înalte.

– La mai puțin de 500 de metri de păduri, instalații electrice de înaltă tensiune, depozite de combustibili sau instalații de gaze.

– Pe drumuri publice deschise circulației, alei pietonale și în spații aglomerate.

– În zone cu risc de alunecări de teren, avalanșe sau căderi de pietre și în apropierea obiectivelor cu pericol de incendiu ori explozie.

Legea prevede anumite distanțe reduse pentru spectacolele din categoriile F2 și T1. Organizarea spectacolelor cu artificii F2, F3 și F4 necesită acordul primăriei, acordul Inspectoratului pentru Situații de Urgență și avizul Poliției. Acestea trebuie executate de personal autorizat.

Vezi și: Arme la liber? Cine poate deține legal un pistol în România, de unde se cumpără și ce acte cer polițiștii. Regulile pentru arme letale, neletale și de vânătoare

Amenzi de până la 15.000 de lei și pedepse cu închisoarea până la 5 ani

Articolul 38 din Legea nr. 126/1995 stabilește patru intervale de amenzi contravenționale, în funcție de obligația încălcată de persoanele juridice:

  • Amenzi cuprinse între 1.000 și 2.500 lei pentru nerespectarea anumitor obligații privind operațiunile și evidența materiilor explozive;
  • Amenzi cuprinse între 2.000 și 5.000 lei pentru încălcarea regulilor privind autorizarea, depozitarea și alte obligații legale;
  • Amenzi cuprinse între 3.000 și 6.000 lei pentru încălcarea regulilor pentru folosirea articolelor pirotehnice și organizarea spectacolelor;
  • Amenzi cuprinse între 5.000 și 7.000 lei pentru alte încălcări ale cerințelor privind activitățile și securitatea materiilor explozive.

Pentru persoanele juridice, limitarea amenzilor convenționale se dublează, putând ajunge la 15.000 lei.

Sancțiunile penale sunt mai severe. Comercializarea produselor F1 către persoane sub 16 ani, vânzarea lor fără autorizație sau depozitarea neautorizată în condițiile prevăzute de lege pot atrage închisoare de la trei luni la un an sau amendă penală. Deținerea, comercializarea, transmiterea ori folosirea fără drept a articolelor din categoriile F2, F3, F4, T1, T2, P1 și P2 se pedepsește cu închisoare de la un an la cinci ani.

Copii mutilați de petarde în România

Pericolele nu sunt doar teoretice. În perioada 30 decembrie 2024 – 5 ianuarie 2025, 18 copii cu vârste între 11 și 17 ani au ajuns la Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria” din Iași cu arsuri și traumatisme provocate de petarde.

Potrivit medicului Cătălina Ionescu, unii copii au suferit inclusiv amputări ale degetelor sau palmei. Printre victime s-a aflat un băiat de 11 ani care a suferit arsuri la față, gât și mâini după explozia unei petarde peste care turnase benzină.

Un alt caz grav s-a produs în decembrie 2025, în comuna Mircea Vodă din județul Brăila. Doi frați au fost răniți de explozia unei petarde. Cel mai mic, în vârstă de opt ani, a pierdut un deget, a suferit fracturi, arsuri și leziuni oculare. Poliția a deschis dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, iar anual apar astfel de evenimente nefericite.

Animalele, victimele uitate ale artificiilor

Animalele sunt cele care au cel mai mult de suferit în perioada sărbătorilor. Zgomotul exploziilor provoacă panică în rândul câinilor, pisicilor și animalelor sălbatice. Organizația internațională pentru protecția animalelor FOUR PAWS avertizează că sunetele puternice și imprevizibile pot determina animalele să fugă, să se ascundă și să manifeste stres prelungit.

Vezi și: De la fripturi și limuzine la piscine și hoteluri VIP cu 1500 lei/3 nopți. Cât costă să-ți răsfeți câinele ca pe un milionar în România

„Câinii și pisicile percep sunetele mult mai tare decât oamenii, deoarece pot auzi mai bine. Animalele se chinuie să înțeleagă zgomotele artificiilor, deoarece acestea nu sunt doar extrem de puternice, ci și imprevizibile. Ele asociază astfel de zgomote cu pericolul, iar toate instinctele lor (de supraviețuire) le spun să fugă într-un loc sigur.

Pentru animale, licăririle de lumină produse de artificii par la fel de amenințătoare ca zgomotele lor. Efectul general este comparabil cu tunetele și fulgerele din timpul furtunilor, cu excepția faptului că acestea durează mult mai mult (până la 48 de ore înainte și după festivități) – ceea ce declanșează adesea o reacție de frică la animale (astrafobie). Focurile de artificii sunt mai aproape de sol decât furtunile, așa că impactul poate fi și mai copleșitor. Mai mult, luminile și zgomotele sunt însoțite de fum și mirosuri înțepătoare.

Uneori, o singură experiență negativă cu artificiile poate fi suficientă pentru a declanșa o frică la un animal de companie pe care nu o avea înainte. Perioadele în care artificiile se declanșează în mod repetat (de obicei în timpul festivităților, cum ar fi Revelionul) pot întări reacția adversă a unui animal la zgomot în timp (așa-numita sensibilizare)”, transmite organizația.

În decembrie 2024, Protecția Animalelor din cadrul Consiliului Județean Ilfov, Asociația Big Hearts Society și Spitalul Veterinar Pet Stuff au lansat campania „Artificiile sunt pentru o noapte. Animalele, pentru o viață”.

„Distracția noastră nu trebuie să coste vieți”, declara Hilde Tudora, directorul Protecției Animalelor CJ Ilfov.

Există și cazuri de cruzime extremă. În ianuarie 2025, polițiștii din Constanța s-au sesizat din oficiu după apariția unor imagini cu o pisică rănită prin aprinderea unei petarde în cavitatea bucală. Ancheta a vizat infracțiunea de rănire intenționată a animalelor. Cu toate acestea însă, există și semnale pozitive. În ianuarie 2026, medicii veterinari din Buzău au raportat o reducere semnificativă a cazurilor de anxietate la animalele de companie care necesitau tratament medicamentos, după înăsprirea legislației.

Ce trebuie să știe românii înainte să cumpere artificii. Recomandările IGPR

Poliția recomandă achiziționarea exclusivă din surse autorizate, verificarea categoriei înscrise pe ambalaj și respectarea instrucțiunilor producătorului.

Iar regula esențială în România este simplă. Persoanele de minimum 16 ani pot folosi articole F1, dar nu au dreptul să utilizeze petarde și artificii din categoriile rezervate utilizărilor autorizate. Nici noaptea de Revelion nu oferă automat o derogare.
Spectacolele pirotehnice trebuie organizate legal, iar folosirea neautorizată poate avea consecințe penale. Dincolo de sancțiuni, cazurile documentate arată că o explozie de câteva secunde poate lăsa urmări pentru întreaga viață. Iată care sunt și recomandările IGPR pentru petarde și artificii:

1. Achiziţionaţi articolele pirotehnice doar de la vânzători autorizaţi, respectând prevederile legale. Produsele cumpărate de la surse neautorizate pot fi periculoase, întrucât nu respectă standardele de siguranţă. Vânzătorii autorizaţi comercializează articole pirotehnice testate şi conforme cu reglementările legale, acestea fiind sigure pentru utilizare.

2. Citiţi cu atenţie instrucţiunile de utilizare. Respectarea acestora reduce semnificativ riscul de accidente. Manipularea neadecvată poate provoca funcţionarea defectuoasă a produsului, conducând, astfel, la accidente cu urmări grave sau deosebit de grave.

3. Alegeţi locul potrivit pentru momentul utilizării articolelor pirotehnice. În acest sens, trebuie avută în vedere identificarea unei zone deschise, departe de clădiri, vehicule, copaci şi alte obiecte inflamabile. Acestea nu trebuie utilizate în zone rezidenţiale aglomerate sau în apropierea mulţimilor.

4. Copiii trebuie să conştientizeze potenţialele pericolele şi să păstreze o distanţă sigură în timpul spectacolului pirotehnic.

5. Depozitarea articolelor pirotehnice, de la achiziţionare până la utilizare, este importantă. Asiguraţi-vă că, până în momentul utilizării, sunt aşezate într-un loc inaccesibil copiilor şi animalelor de companie. Stocarea necorespunzătoare poate duce la degradarea produselor şi la creşterea riscului de accidente.

6. Responsabilizarea folosirii articolelor pirotehnice este vitală. Trebuie evitată manipularea acestora de către persoane aflate sub influenţa alcoolului sau altor substanţe, care pot altera percepţia şi reacţiile.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Florin Cîțu, despre reformele anunțate de PSD: Intenția e bună, trebuie să vedem execuția

Publicat

la

Florin Cîțu e rezervat după anunțul PSD privind reforma instituțiilor și companiilor de stat. „Este un anunț pe care l-am mai auzit și intenția este bună, comasare, reorganizare, cuvinte cheie care trebuie urmate totuși de acțiuni, pentru că asta am mai văzut și am mai văzut și multe planuri pe hârtie. Deci intenția este bună, trebuie să vedem cum este execuția și mai mult de atât, rezultatele”, a spus Cîțu, la RFI.

Calendarul adoptării reformei companiilor de stat. Marian Neacșu: ”Clientela politică să își caute de lucru”. Când va avea loc asumarea răspunderii

Fostul premier crede că statul nu mai trebuie să bage bani în companiile publice falimentare.

„Sunt deja câteva companii unde au fost folosite resursele publice și nu s-a reușit (…). Dacă există un investitor privat, să nu mai folosim bani publici, dacă există un investitor privat care dorește să vină, să restructureze, atunci statul poate să intre în parteneriat public-privat sau să vindem o parte din acțiuni, rămâne majoritar, pot să fie mai multe forme, dar un lucru nu aș mai face, nu aș mai folosi resurse publice pentru acele companii care s-au dovedit a fi găuri negre în ultimii ani și sunt multe, vorbim de Galați, de mai multe companii, ar trebui să ne oprim”, a mai spus fostul premier.

Citește și: Ședință explozivă la PSD. Sorin Grindeanu cere reformă administrativă ”fără excepții”: ”Să vină să facă moțiune. Ar fi o onoare să pice Guvernul pentru că unii nu au vrut să facă reforma”. Atac la Bolojan și avertisment pentru UDMR

PSD a anunțat că vrea să reformeze instituțiile și companiile de stat. Vicepremierul Marian Neacșu a vorbit despre reorganizări, comasări, fuziuni sau dizolvări de autorități ale căror atribuții sunt dublate sau care și-au dovedit de-a lungul timpului ineficiența.

Loading

Citește tot

DIVERSE

Prețul carburanților în România. Prognoza ministrului Energiei pentru prețurile la benzină și motorină în primul trimestru din 2027

Publicat

la

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, este de părere că scăderea recentă a prețului petrolului Brent s-a reflectat și în prețurile la benzină și motorină de la pompă. În ultima vreme, prețurile pentru benzină și motorină au înregistrat o scădere.

„Prognozele pe care Agenția Internațională de Energie le are pentru trimestrul întâi al anului 2027 indică faptul că se menține acest nivel pe care îl avem în momentul de față. Asta înseamnă că vom avea, cel puțin în această perioadă, un preț care cel mai probabil va rămâne sau chiar va scădea ușor față de ce avem în momentul de față”, a declarat ministrul Energiei, la Digi24.

În ceea ce privește aprovizionarea, acesta a afirmat că nu există probleme legate de transportul țițeiului către România, de livrările de motorină sau de procesarea produselor petroliere în țară.

Citește și: VIDEO Un petroiler cu peste 2.000.000 de barili de ţiţei, s-a scufundat în Strâmtoarea Ormuz

Benzina standard costă marți, 17 noiembrie, în medie 9,37 lei/litru (cu 8,2% peste nivelul din 30 iunie), iar motorina standard 10,70 lei/litru (cu 16,1% peste același reper), conform pretcarburant.ro/statistici.

CarburantMedie naționalăMin – Maxvs ierivs 30 iunie
Benzină standard · 1357 stații9,37 lei9,28 – 9,70neschimbat (0%)+71 bani (+8,2%)
Motorină standard · 1357 stații10,70 lei10,59 – 10,77neschimbat (0%)+148 bani (+16,1%)
GPL · 328 stații4,79 lei4,59 – 5,01+1 ban (+0,2%)+24 bani (+5,3%)

Cele mai mici prețuri de azi:

  • Benzină standard: 9,28 lei/l — VhExtraOil, Eforie Nord (Constanta)
  • Motorină standard: 10,59 lei/l — VhExtraOil, Eforie Nord (Constanta)
  • GPL: 4,59 lei/l — Mol, Craiova (Dolj)

Medii pe orașe mari:

OrașBenzinăMotorină
București9,37 lei10,71 lei
Cluj-Napoca9,38 lei10,71 lei
Timișoara9,39 lei10,71 lei
Iași9,36 lei10,70 lei
Constanța9,37 lei10,71 lei
Brașov9,37 lei10,71 lei
Craiova9,36 lei10,70 lei
Oradea9,40 lei10,71 lei

Extreme pe județe: benzină — cea mai mică medie în Botoșani (9,34 lei/l), cea mai mare în Sibiu (9,39 lei/l); motorină — cea mai mică medie în Gorj (10,68 lei/l), cea mai mare în Ilfov (10,71 lei/l).

Loading

Citește tot
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend