După ani de zile în care trustul nostru de presă – prin intermediul Ziarului PROFIT si a televiziunii PRO ARGEȘ TV – a documentat pe larg risipa banilor publici în proiectul fantomă al stațiunii de ski de la Molivișu, conducerea Consiliului Județean Argeș a luat ieri o decizie istorică: suspendarea unui proiect care a devenit un simbol al incompetenței administrative la nivel național. O saga de peste un deceniu, marcată de scandaluri, finanțări europene pierdute, bani risipiți cu larghețe dar fără folos din bugetele locale și milioane de euro aruncate pe echipamente care ruginesc sub cerul liber, a ajuns, în sfârșit, la un deznodământ. Provizoriu.

Povestea stațiunii de ski de la Molivișu a început în 2009, cu promisiuni mărețe de a transforma zona de nord a județului Argeș într-o atracție turistică de anvergură. În realitate, proiectul s-a transformat într-o gaură neagră a bugetului public, o poveste penală despre cum să irosești fonduri europene și să ignori realitățile din teren dar, mai ales, interesele unui județ cu mari pretenți turistice.

Scurtă cronologie a eșecului

De-a lungul anilor, proiectul Molivișu a fost marcat de o serie de scandaluri și nereguli care au culminat cu decizia de suspendare:

• Finanțare europeană pierdută: Unul dintre cele mai răsunătoare eșecuri ale proiectului a fost pierderea unei finanțări europene substanțiale. Banii, odată obținuți, au trebuit să fie returnați din cauza incapacității autorităților de a implementa proiectul la timp și conform cerințelor.
• Achiziții inutile de milioane de euro: În ciuda blocajelor evidente, au fost cheltuite sume exorbitante pe echipamente. O telegondolă în valoare de peste 21 de milioane de lei a fost achiziționată și zace nefolosită de ani de zile, o mărturie a proastei gestiuni care si acum implica cheltuieli de zeci de mii de euro anual doar pentru a opri extinderea ruginii.
• Blocaje birocratice și de mediu: Proiectul s-a lovit de nenumărate obstacole, de la probleme legate de scoaterea terenurilor din fondul forestier, până la preocupări de mediu, precum protejarea unei specii de pește extrem de rare, „aspretele”, în Rezervația Valea Vâlsanului.
• Costuri în continuă creștere: Devizul inițial al proiectului a fost depășit de mult, estimările recente indicând o nevoie de finanțare de aproximativ 90 de milioane de lei doar pentru pârtia de schi, fără a lua în calcul restul infrastructurii.
• Anchete și schimbări de conducere: Neregulile nu au trecut neobservate, fiind deschise mai multe dosare penale de-a lungul timpului. Conducerea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Molivișu a fost schimbată în 2016, în încercarea de a revitaliza proiectul, însă fără succes notabil, ba din contră, a dus la cheltuieli suplimentare din bugetele locale fără a avea niciun efect.

Decizia de suspendare a proiectului de la Molivișu vine ca o recunoaștere tardivă a unui eșec de proporții. Rămâne de văzut care vor fi pașii următori și dacă cineva va fi tras la răspundere pentru anii de promisiuni deșarte și pentru milioanele de euro irosite într-un vis care s-a transformat într-un coșmar administrativ. Pentru argeșeni, Molivișu va rămâne, pentru mult timp, un sinonim al incompetenței și al banilor publici aruncați pe fereastră.

Astăzi, 4 martie 2025, polițiștii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Pitești, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Pitești, au pus în aplicare 95 de mandate de percheziție domiciliară, în județele Argeș, Vâlcea, Dâmbovița, Vrancea, Olt, Giurgiu, Teleorman, Ilfov, Mureș, Hunedoara, Maramureș, Prahova și municipiul București, într-o cauză penală privind constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals informatic, uz de fals, acces ilegal la un sistem informatic, fals privind identitatea, fals în declarații și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

Din materialul probator administrat a rezultat că, începând cu anul 2020, s-ar fi constituit și ar fi acționat, în judetul Argeș, 5 grupări de criminalitate organizată, de tip piramidal (structurate pe baza unor relații de rudenie, vecinătate sau prietenie), specializate în contrafacerea permiselor de conducere și a documentelor de identitate, scopul fiind obținerea într-un timp scurt de beneficii materiale consistente.

Membrii grupurilor infracționale organizate ar fi înlesnit pentru cetățeni români și străini obținerea contra-cost a unor permise de conducere false, precum și acte de identitate care ar fi atestat, în mod nereal, că persoanele în cauză ar fi avut domiciliu sau reședința pe teritoriul respectivelor state.

Sub coordonarea liderilor, persoanele cercetate din eșaloanele inferioare ar fi identificat persoane interesate să obțină documente false (cărți de identitate și permise de conducere) și ar fi colectat sumele de bani primite de la acestea, pe care ulterior le-ar fi predat liderilor, primind un procent din încasări.

Interacțiunea între membrii grupărilor de criminalitate organizată și ,,clienți” s-ar fi realizat prin intermediul unor rețele de socializare și servicii de mesagerie online.

Peste 50 de persoane cercetate urmează să fie conduse pentru audieri la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Pitești.

Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor din cadrul structurilor de combatere a criminalității organizate aflate în subordinea Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Inspectoratului de Poliție Județean Argeș și jandarmilor din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

Facem precizarea că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție.

Federația Asociațiilor de Români din Europa (FADERE) trage un semnal de alarmă în urma eliberării a 52 de români dintr-o rețea de exploatare prin muncă în Spania. Aceștia erau ținuți în condiții inumane și obligați să muncească în schimbul unor salarii derizorii, fiind ademeniți cu promisiuni false de locuri de muncă bine plătite.

Conform informațiilor apărute în presă, muncitorii români au fost aduși în Spania prin intermediul unor anunțuri online, fiind promisi salarii mari, transport gratuit, cazare decentă și condiții de lucru avantajoase. Odată ajunși în Spania, realitatea a fost cruntă: li s-au confiscat documentele, au fost cazați în barăci insalubre și au fost supuși la muncă forțată, fiind plătiți sub salariul minim. Mai mult, aceștia erau amenințați cu violența în cazul în care ar fi încercat să reclame abuzurile.

„Această situație este revoltătoare și inacceptabilă. Este inadmisibil ca cetățeni români să fie tratați în acest mod în secolul XXI. Exploatarea prin muncă este o formă de sclavie modernă și trebuie combatută cu toate mijloacele”, a declarat Daniel Tecu, președintele FADERE.

FADERE solicită Guvernului României să ia măsuri urgente pentru a proteja drepturile muncitorilor români care lucrează temporar în străinătate. Printre acestea, se numără crearea unor centre de asistență juridică în țările cu o prezență semnificativă de muncitori români, care să ofere consultanță și sprijin juridic victimelor exploatării.
„Este crucial ca statul român să se implice activ în protecția cetățenilor săi aflați în străinătate. Aceste centre de asistență juridică ar fi un punct de sprijin important pentru muncitorii români care se confruntă cu abuzuri și exploatare”, a adăugat Daniel Tecu.

FADERE face un apel către toți românii care doresc să plece la muncă în străinătate să fie extrem de precauți și să nu părăsească țara până nu au semnat un contract de muncă încheiat în condiții legale. De asemenea, este important ca aceștia să verifice cu atenție clauzele contractului și să se asigure că au înțeles toate aspectele legate de drepturile și obligațiile lor. În cazul în care, odată ajunși în țara de destinație, constată că realitatea nu corespunde cu prevederile contractuale, sunt îndemnați să contacteze de urgență centrele de asistență juridică sau să solicite sprijinul organizațiilor neguvernamentale.
FADERE pune la dispoziția cetățenilor români un număr de WhatsApp unde pot semnala cazuri de abuz și exploatare: 0034 60 60 60 660.

Scandalul NORDIS ia amploare si arata faptul ca mulți argeșeni au intrat in aceasta schema păguboasă pentru unii, profitabilă pentru alții. Unii luau banii, alții ii dadeau! Astfel, în timp ce Laura Vicol, fosta şefă PSD a Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, și soţul ei, Vladimir Ciorbă dar și frații Poștoacă de la Câmpulung au fost reţinuţi după audierile de la sediul DIICOT şi duşi cu duba în arestul Poliţiei, în scandal apar nume cunoscute și firme mari care au bani de recuperat de la grupul de firme.

Printre aceștia se numără și argeșeni. Nu orice argeșean, ci tocmai politicieni mai tineri sau mai puțin tineri. De exemplu, printre cei care au au platit pentru apartamentele de lux promise de NORDIS se află și Mogaru Ionela Alina, consilier local PSD in comuna Pietrosani și nora primarului PSD de la Corbi, Constantin Mogaru. Pe lista creditorilor se afla si sora acesteia cu care detine doua firme dintre care una de exploatare a lemnului si o alta de transport marfa. Curios sau nu, printre cei țepuiți de Nordis se mai numara si fostul viceprimar PSD al comunei Pietroșani Ion Ghilencea, nimeni altul decat cel al cărui nume figura în amplul dosar penal de evaziune fiscală, Cheresteaua 2. Ion Ghilencea este, de fapt, tatăl consilierei PSD de la Pietroșani si cuscrul actualului primar PSD de la Corbi, Constantin Mogaru.

Pelista creditorilor NORDIS se mai află si alti argeseni.

Pe de cealalta parte, cei care luau banii, alături de Laura Vicol, se numara frații Emanuel și Florin Poștoacă originari din Câmpulung Muscel.

În ciuda scandalurilor la nivel național generate de Schema Nordis, notarii implicați in afaceri imobiliare dubioase sau agentul imobiliar care-și șantaja clienții avand suport politic, la Curtea de Argeș respectarea legilor dar mai ales a clienților pare o necunoscută.

Așa se face ca autoritățile competente par a se fi sesizat, în sfârșit, asupra unor spețe de afaceri dubioase la Curtea de Argeș pe cârca bietului cetățean care amintesc, într-una dintre acestea, de celebra afacere Nordis și, în a doua, de agentul tupeist din Moldova care acum se află sub control judiciar. În prim planul acestor afaceri se află un avocat și constructor, care pare să fi pus la punct o schemă bine pusă la punct pentru a păcăli clienții și a se îmbogăți pe spatele lor și doi vanzători de mobila si masini la mana a doua, deveniți peste noapte experți imobiliari. În ambele spețe sprijinul este dat și de conexiuni in politica, poliție și justiție.

Vorbim de doua spete diferite dar care au in comun relatiile de afaceri dintre patronii celor doua companii. Astfel, in cazul firmei de constructii, vorbim de o schema gen Nordis bine pusa la punct de patronul care se lauda a fi acoperit juridic, avand in vedere ca unul dintre parinti este avocat iar el are aceiași meserie.

După ce a incasat avansuri de zeci de mii de euro de la diversi clienți pentru a le livra case la cheie și nu a respectat contractele incheiate fara a mai putea da banii inapoi, avocatul constructor și-a bagat firma in faliment pentru a scapa de creditorii țepuiți. (VEZI FOTO și DOCUMENTE MAI JOS) Bună șmecheria, nu? Cu zecii de mii de euro datorii, cu sechestre asiguratorii la vechea firma ajunsă in atenția magistraților de la Tribunalul Argeș, avocatul falimentar a infiintat, ce să vezi, o alta firma care, la fel, promite case ieftine cu avansuri mari. Numai că, la nici doi ani de la inființarea noii firme si aceasta este in pragul falimentului, asta pentru ca alti creditori au bani de recuperat de la noua firmă avocatului pentru materialele de constructie livrate dar neachitate. Cu aceste materiale luate fara a le plati, avocatul constructor promite case ieftine dar… cu avansuri la fel de mari. Mai mult, patronul unei firme din Campulung care cere falimentul noii firme a avocatului, sustine ca patronul constructor din Curtea de Arges a emis chiar bilete la ordin avalizate dar fara acoperire. Așa se face avocatul constructor are un un nou dosar in instanță cu noua firma. De-ar fi singurul, pentru ca sunt si alti creditori. În a doua speță, mai de „Las Fierbinți”, doi cunsocuti vanzatori de mobila second hand si masini la mana a doua deveniți peste noapte experți imobiliari fara acreditari și expertize, au fost reclamati de doi primari de comuna, un proprietar de teren si reprezentantii unei banci de practici ilegale. Primarii spun ca cei doi au venit cu un tupeu fantastic sa ceara…. pamant. „M-am trezit cu ei in primărie sa imi ceara sa le dau eu, primarul, imobile la vanzare, ca sunt experti in imobiliare. Firesc ca am sesizat aceste aspecte pentru ca eu ii stiam ca se ocupa cu mobila la mana doua si masini aduse din Germania. Cum sa le dea o primaria sau primarul tereneuri si case? Ce naiba, vreți să mă lege ăștia?”, sustine unul dintre primarii de lânga Curtea de Argeș. De asemenea, reprezentanții unei renumite banci spun ca u sesizat forurile bancare competente dupa ce au aflat ca în numele bancii și fără acordul centralei de la București, cei doi ar oferi diverse tipuri de dobanzi si alte facilitați în numele acelei banci comerciale, luu impozibil in care doar bancile decid valoare dobanzilor.

Cum operau avocatul constructor și vanzatorii de mobila – AVIZ PROCURORILOR!

Așadar, vom detalia cum functioneaza, separat, cele doua afaceri. În prima, Cătălin Arsene, caci despre el este vorba, a fondat in 2017 firma de constructii AGCI BUSINESS CONSTRUCT SOLUTION S.R.L. cu care a demarat fără bani mulți, un așa zis ansamblu rezidențial

Un notar public din Oradea a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru că, deși știa că un testament olograf este fals, a deschis procedura succesorală notarială a bunurilor unei femei de 87 de ani ucise. Unul dintre beneficiarii averii este chiar suspect de crimă.

DNA a trimis în judecată pe notarul public Lucia Doina Ochiș și pe cele două persoane care i-au prezentat testamentul olograf.

Notarul este acuzat de de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și fals intelectual.

Cele două persoane fizice, B.G.M. și B.S.D. sunt acuzate de instigare la infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată.

„În prezenta cauză s-au desfășurat cercetări cu privire la modalitatea în care, în perioada 2019-2020, cele două persoane fizice menționate anterior au fost implicați în transmiterea, pe cale succesorală, a bunurilor aparținând unei persoane în vârstă de 87 de ani, decedată în condiții suspecte în cursul lunii august 2019. Astfel, în perioada 2019 – 2020, inculpata Ochiș Lucia Doina, în calitate de notar public, cunoscând caracterul fals al testamentului olograf furnizat de către cei doi inculpați persoane fizice, ar fi deschis procedura succesorală notarială privind masa succesorală rămasă după defunct, iar ulterior ar fi emis încheieri și certificate de legatar/suplimentare de legatar în beneficiul inculpatei B.G.M. privind bunuri din moștenirea respectivă, a căror valoare însumată este de 1.854.867 lei”, arată DNA.

Notarul nu a verificat veridicitatea testamentului olograf

Potrivit DNA, în calitatea sa de notar public, Lucia Doina Ochiș, deși avea obligația ca, anterior validării testamentului olograf, să verifice pe baza unei expertize grafice, îndeplinirea tuturor condițiilor legale de validitate ale testamentului olograf, și anume scrierea, semnarea și datarea de către testator a acestui înscris, nu a făcut acest lucru.

Totodată, în urma cercetărilor efectuate a reieșit faptul că, în cursul anului 2020, Lucia Doina Ochiș ar fi continuat să emită încheieri finale și certificate de legatar către inculpata B.G.M. chiar și după ce ar fi luat la cunoștință că existau moștenitori legali care contestau testamentul și că inculpatul B.S.D. era cercetat de organele judiciare pentru infracțiunea de omor, în legătură cu decesul persoanei în vârstă de 87 de ani. În cauză a fost dispusă măsura sechestrului asigurător asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin celor doi inculpați persoane fizice.

Dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Oradea cu propunerea de a se menține măsurile asiguratorii.