Curenții rip sunt doar unul dintre tipurile de curenți periculoși care pot apărea în apropierea țărmului. Sunt însă suficient de periculoși și suficient de răspândiți încât cercetătorii să îi studieze inclusiv pe litoralul românesc.

Cum se produce acest efect care trage oamenii în apă? Vaurile împing cantități mari de apă spre țărm, apa aceea trebui apoi să se întoarcă în larg. Uneori se întoare pe o suprafață mare, fără să creeze probele, alteori, forma fundului mării, bancurile de nisip și valurile fac ca apa să găsească o ieșite mai îngustă către larg. Astfel, se formează un curent rip.

National Weather Service îl descrie ca pe un flux puternic și concentrat de apă care pleacă din apropierea țărmului, traversează zona în care se sparg valurile și se îndreaptă spre larg. Poate apărea pe aproape orice coastă unde există valuri care se sparg. De aici vine și comparația cu un „râu în mare”: apa din jur se mișcă predominant spre plajă odată cu valurile, iar pe un culoar relativ îngust există un flux care se deplasează în sens opus.

Citește și: EXCLUSIV Frații care au murit înecaţi la Olimp sub ochii surorii lor, aduși acasă în sicrie albe. Sora lui Vlad și Ionuț, distrusă de durere: „Mi-au rupt sufletul. Eu aveam nunta luna viitoare” FOTO

Una dintre cele mai periculoase idei despre acești curenți este că te pot trage sub apă. NOAA explică faptul că un curent rip transportă înotătorul departe de țărm, nu spre fundul mării.

Problema cea mai mare apare în momentul în care persoana aflată în apă își dă seama că se îndepărtează de plajă, iar reacția instinctivă este aproape întotdeauna aceeași: să înceapă să înoate spre mal, exact lucrul care poate duce la o greșeală fatală.

Dacă înoți direct spre mal atunci când te afli într-un curent rip, poți ajunge să înoți exact împotriva fluxului de apă.

NOAA arată că un curent rip obișnuit poate avea viteze de aproximativ 0,3-0,6 metri pe secundă, iar în cazuri extreme au fost măsurate viteze de aproximativ 2,4 metri pe secundă, adică aproape 8,8 km/h. Cele mai puternice astfel de curente pot atinge viteze comparabile cu cele ale celor mai rapizi înotători olimpici.

Citește și: Doi frați din Vaslui, de 17 și 19 ani, au murit înecați la Olimp. Veniseră pe litoral pentru a munci

Este recomandat ca într-o astfel de situație, persoana aflată în apă să înaote paralel cu țărmul, nu direct către el. Ideea este să ieși lateral din culoarul prin care apa curge spre larg. Atunci când simți că nu mai ești transportat către exterior, te poți îndrepta către țărm.

Gazetarul Cristian Tudor Popescu – CTP a analizat recent două evenimente importante: decizia Curții Constituționale (CCR) referitoare la legea integrității și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu.

„Fără condamnați în funcții publice, Ilie!”: Câciu, atac dur la adresa premierului interimar după întâlnirea Tănăsescu-Bolojan

CTP critică CCR pentru încălcarea principiului nonretroactivității legilor, considerând că aceasta s-a plasat „deasupra Constituției” după anularea alegerilor prezidențiale. El subliniază că decizia de a aplica retroactiv legea anti-Fritz, care vizează pierderea funcțiilor pentru cei declarați incompatibili, este o manifestare a abuzului de putere. În ceea ce privește întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu, Popescu o consideră o prostie, punând la îndoială transparența acesteia. El concluzionează că starea actuală a României ar putea duce la excluderea din Uniunea Europeană și Consiliul Europei.

CTP: „O durea tot în 3 litere pe CCR de salvarea statului de drept”

„Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat. Din acel moment, CCR s-a considerat deasupra Constituției, deasupra legilor, chiar și ale bunului simț, devenind o adevărată regină a României. Așa că încălcarea unui principiu fundamental al Justiției, nonretroactivitatea legilor, prin decizia privind legea anti-Fritz împinsă de PSD, e cât se poate de firească (nonretroactivitatea a fost introdusă de gânditorii Dreptului pentru a se respecta principiul juridic roman «Non bis in idem» și pentru a limita posibilitățile folosirii Justiției ca măciucă politică și/sau personală)”, spune Cristian Tudor Popescu, într-o postare intitulată „Trecutul lovește prezentul și viitorul ca în comunism”, pe pagina lui de Facebook.

„După cum firească este și respingerea de către Regină a amendamentelor AUR privind biodiversitatea și pe Mirabela Grădinaru – nu erau ale PSD”, este explicația oferită de gazetar pentru respingerea modificărilor la legea integrității propuse de partidul condus de George Simion.

Totuși, Cristian Tudor Popescu notează decizia luată de șeful statului pe fondul dezbaterilor despre legea ANI. O numește „mișcare-fulger”.

„Remarcabilă mișcarea-fulger cu care N. Dan a publicat declarația de avere a dnei Grădinaru. Deci, CCR e dreaptă, cum ar veni, aprobă, dar și respinge. Interesant dacă președintele Dan va promulga sau nu legea anti-Fritz, căci nu prea are cum s-o scalde, după obicei”, comentează jurnalistul.

„Cât privește întâlnirea la separeu, taman în aceste zile, dintre președinta CCR Tănăsescu și premierul interimar Bolojan, nu-mi pot da seama a cui prostie e mai mare, și a cui explicație, mai stupidă”, mai spune el.

Nicușor Dan, despre decizia CCR privind Legea integrității: ”Argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea pe alte sesizări care mi-au fost respinse”

Iar concluzia lui Cristian Tudor Popescu este următoare: „Calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”.

CCR a decis că amendamentul introdus de PSD este constituțional, ceea ce ar putea afecta funcția primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu a fost criticată de PSD și AUR, iar Tănăsescu a explicat că discuția a fost legată de nevoia de spații administrative pentru CCR.

În 14 august, șefa CCR, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan au stat de vorbă la parlament, în biroul președintelui Senatului (liberalul Mircea Abrudean). Întâlnirea, care nu fusese anunțată oficial, a provocat un adevărat cutremur pe scena politică.

”Ce a căutat azi președinta CCR în biroul dlui Abrudean, să se întâlnească cu Bolojan??? ‘Întâmplător’, dna Simina Tănăsescu și-a repartizat ei însăși dosarul care se dezbate luni pe legea ANI!”, a scris, pe Facebook, senatorul social-democrat Daniel Zamfir.

CCR a reacționat în weekend, precizând că șefa instituției ”respinge ferm și categoric orice speculatie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curtii in afara cadrului strict legal”.

Ulterior, 16 președinți de Curți de Apel și 50 de președinți de Tribunale au cerut CCR-ului să clarifice discuțiile purtate înainte să decidă asupra Legii ANI și s-a făcut trimitere la demisia din 2018 a Siminei Tănăsescu, pe atunci consilierul fostului președinte Klaus Iohannis.

CCR a venit apoi cu noi explicații: ”Întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”.

Premierul demis Ilie Bolojan a evitat să dea un răspuns clar la întrebarea dacă s-a văzut sau nu cu președinta CCR: ”Vedeţi, de multe ori se încearcă să se facă din ţânţar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”.

Președintele PNL a mai spus că o persoană, atunci când ocupă o funcţie publică, are tot felul de întâlniri, inclusiv cu reprezentanţi ai sistemului judiciar. ”Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Aşa este şi în astfel de cazuri şi mai mult de atâta n-are rost să vă spun”, a adăugat Bolojan.

Citește și PNL Timiș, organizaţie condusă de Vasile Blaga, despre situația lui Dominic Fritz: Decizia CCR trebuie respectată

Scandalul întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost comentat marți seară, în exclusivitate la România TV, de fostul premier Victor Ponta.

În contextul în care CCR a girat luni amendamentul la Legea integrității din pricina căruia Dominic Fritz riscă să-și piardă mandatul de edil al Timișoarei, Victor Ponta a făcut – mai în glumă, mai în serios – o speculație despre subiectele discutate la întâlnirea din 14 august.

” Sper că asta a discutat Bolojan cu șefa Curții Constituționale: ‘Scăpați-mă de Fritz!’ ”, a spus Ponta.

Fostul premier a reiterat apoi că, din punctul său de vedere, Ilie Bolojan a devenit ”prizonier” al USR, astfel că prioritatea numărul unu trebuie să fie instalarea unui nou guvern, cu puteri depline și ”pentru români”.

”Guvernul actual este și ilegal, și ilegitim.

Vreau ca România să aibă un guvern, pentru că în fiecare zi pierdem bani și distrugem firme românești.

Vreau un guvern al României pentru români, nu al unor ‘viruși’ trimiși din străinătate. Mă refer la USR-iști și la prizonierul lor, Ilie Bolojan. (…)

Bolojan e dependent de ei. A pus USR-iști în cam toate funcțiile și cred că începe să-i pară rău…”, a mai spus Victor Ponta.

Șefa Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a precizat anterior, tot marți, că întâlnirea cu Ilie Bolojan a avut drept scop să ceară câteva săli în plus pentru CCR, care își desfășoară activitatea în clădirea Parlamentului, lângă Senat. Șefa CCR a precizat că nu se pune problema să demisioneze în urma scandalului generat de faptul că discuția secretă de acum trei zile nu a fost anunțată public.

Citește și „Fără condamnați în funcții publice, Ilie!”: Câciu, atac dur la adresa premierului interimar după întâlnirea Tănăsescu-Bolojan

Investigația Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) a inclus verificări în județele Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu, precum și schimburi de informații cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene.

Conform ANAF, schema ar fi utilizat succesiv societăți de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia. Acestea erau folosite pentru achiziții intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA. Dacă unei societăți îi era anulat codul de TVA, operațiunile ar fi fost mutate pe o altă firmă, fără modificarea mecanismului comercial.

Citește și: ANAF a început ștergerea conturilor SPV ale persoanelor decedate. De ce au primit notificări numeroși contabili: „Doar prin deces scapi de ANAF și se confirmă și acum!”

Mașinile erau apoi vândute în România, iar inspectorii cred că documentele folosite nu reflectau circuitul comercial real și aveau rolul de a reduce artificial baza de impozitare și obligațiile fiscale.

Printre neregulile găsite se numără facturi întocmite în România în numele unor firme din Ungaria și Slovacia, facturi și contracte completate fictiv sau în alb și contracte succesive între persoane fizice, prin care ar fi fost ascuns furnizorul real.

ANAF precizează și utilizarea unor persoane interpuse, inclusiv persoane care au declarat că nu știau despre tranzacțiile realizate în numele lor. La înmatricularea unor autoturisme ar fi fost prezentate documente emise pe numele unor societăți care nu au confirmat operațiunile comerciale respective.

În anumite cazuri, valoarea trecută în documentele prezentate pentru înmatriculare reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat inițial de furnizorul din Germania, conform inspectorilor antifraudă.

Persoanele implicate ar fi controlat toate etapele operațiunilor, de la identificarea mașinilor în Germania și folosirea codurilor de TVA ale firmelor externe până la promovarea autoturismelor online și în parcuri auto, redactarea documentelor și încasarea banilor.

ANAF susține că activitatea economică se desfășura, în fapt, în România, societățile din străinătate fiind folosite pentru a crea aparența unor tranzacții intracomunitare conforme.

Pentru recuperarea prejudiciului, inspectorii au instituit măsuri asigurătorii asupra conturilor bancare și asupra unor bunuri mobile și imobile, în valoare de 21,34 de milioane de lei. Autoritățile continuă verificările pentru stabilirea întregii dimensiuni a presupusei fraude și recuperarea prejudiciului.

Citește și:  Cum verifici dacă ai datorii la ANAF sau la Primărie. Documentul care confirmă oficial dacă ai obligații fiscale

Preşedinta Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, afirmă că are o opinie separată în ceea ce priveşte verdictul judecătorilor CCR în cazul „amendamentului FritZ”, precizând că va explica, în opinia pe care o va redacta, de ce crede că o astfel de prevedere este neconstituţională. „Nu pot argumenta în sens contrar”, a adăugat Tănăsescu.

Simina Tănăsescu a declarat, într-un interviu pentru „Cotidianul”, că decizia CCR în cazul amendamentului la Legea integrităţii cu efecte asupra mandatului de primar liderului USR Dominic Fritz urmează să fie adusă la cunoştinţă prin publicare în Monitorul Oficial, în cazul acesteia existând şi „una, două, trei opinii separate”:

Preşedinta CCR a fost întrebată despre reacţia lui Dominic Fritz care spune că se va adresa CEDO considerând că legea nu se poate aplica retroactiv pentru că ar încălca articolul 15 din Constituţie, dar şi dacă a înţeles poziţia colegilor săi şi dacă este sau nu neconstituţională prevederea.

„Există o decizie a Curţii. Ea urmează să fie adusă la cunoştinţă prin publicare în Monitorul Oficial. Este o decizie a Curţii, adoptată de o majoritate, dar aceea este decizia Curţii, care susţine că prevederea nu este neconstituţională. Vor exista una, două, trei, nu îmi este clar încă exact câte, dar vor exista şi opinii separate care vor susţine contrariul. Pot încerca să explic de ce eu, personal, apreciez altfel şi, în opinia separată pe care o voi redacta, voi explica de ce cred că o astfel de prevedere este neconstituţională. Nu pot argumenta în sens contrar”, a afirmat Simina Tănăsescu.

În legătură cu o posibilă influenţă asupra deciziei CCR a unei ipotetice hotărâri a CEDO în speţa Fritz, Simina Tănăsescu a spus că o astfel de hotărâre „poate obliga statul român la anumite tipuri de conduită, la anumite genuri de reparaţii”.

„Este o opţiune la latitudinea domniei sale (n. red. – atacarea la CEDO). O hotărâre CEDO, în funcţie de ce va stabili acea hotărâre, poate obliga statul român la anumite tipuri de conduită, la anumite genuri de reparaţii. Asta depinde, întâi, dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului ajunge la aceeaşi concluzie cu cea a petiţionarului. Dacă ajunge la aceeaşi concluzie, rămâne de văzut ce măsuri de redresare ar putea stabili. Sau, dacă ajunge la concluzia că, dimpotrivă, totul e în regulă, nu vor fi impuse măsuri statului român. Hotărârea CEDO nu are cum să aibă un impact direct, imediat, asupra deciziilor Curţii. Aceste decizii ale Curţii sunt definitive şi sunt publicate în Monitorul Oficial”, a explicat Simina Tănăsescu.

Curtea Constituţională a decis că amendamentul la Legea integrităţii cu efecte asupra lui Dominic Fritz, care şi-ar putea pierde mandatul de primar, în urma deciziei definitive privind conflictul de interese, este constituţional.

Astfel, CCR precizează că dispoziţiile legale tranzitorii cu privire la aplicarea în timp a regimului sancţionator a conflictelor de interese/ incompatibilităţilor cuprinse în art.X din lege nu sunt contrare art.15 alin.(2) din Constituţie.

„Reglementarea măsurilor de sancţionare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art.15 alin.(2) din Constituţie”, au decis judecătorii CCR, cu majoritate de voturi.

Preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, afirmă că propunerea privind locul întâlnirii de vineri, cu Ilie Bolojan, din biroul lui Mircea Abrudean, de la Parlament, a aparţinut premierului, după ce ea a aflat că acesta urma să se afle în Palatul Parlamentului şi a întrebat la Secretariatul General al Guvernului dacă pot avea „o întâlnire scurtă, rapidă, în ideea distribuirii” unor spaţii pentru activitatea CCR, în condiţiile creşterii numărului de angajaţi. Tănăsescu a explicat că demersul său a fost iniţiat în contextul în care a aflat că în şedinţa de Guvern fusese adoptată o hotărâre referitoare la un corp de clădire unde ar putea fi organizate astfel de spaţii suplimentare.

România a intrat în etapa finală a PNRR cu un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro şi aproximativ 7,57 miliarde de euro care mai pot fi încasaţi. Până la termenul-limită din 31 august, autorităţile trebuie să închidă mii de investiţii, să treacă prin Parlament reformele restante şi să finalizeze procedurile administrative necesare pentru decontarea banilor europeni.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă intră în ultimele două săptămâni de execuţie într-un moment în care problema principală nu mai este lansarea proiectelor, ci capacitatea României de a le finaliza şi de a transforma investiţiile contractate în bani efectiv decontaţi.

Peste 15.000 de proiecte sunt active la nivel naţional, iar aproximativ 4.500 de investiţii nu sunt încă recepţionate, conform unui bilanţ realizat de platforma Monitor PNRR a departamentului de politici publice a USR coordonată de fostul ministru USR Cristian Ghinea. În paralel, Guvernul trebuie să finalizeze reformele care condiţionează plăţile europene.

Miza financiară este considerabilă: dintr-un buget PNRR actualizat la 20,1 miliarde de euro, România a încasat deja aproximativ 13 miliarde de euro, în timp ce 7,57 miliarde de euro reprezintă suma rămasă teoretic de atras.

În ultimele zile ale programului, recepţia lucrărilor devine una dintre principalele probleme administrative. Nu este suficient ca lucrările să fie executate fizic. Pentru ca investiţia să poată fi considerată finalizată în cadrul PNRR, trebuie parcurs întregul circuit administrativ: întocmirea procesului-verbal de recepţie, înscrierea în cartea funciară şi încărcarea documentaţiei finale în platforma electronică.

Doar investiţiile recepţionate până la 31 august beneficiază de finanţarea PNRR, în timp ce proiectele întârziate riscă diminuarea sumelor europene.

Există proiectele în derulare la Ministerul Educaţiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale şi includ şcoli, cabinete medicale, dispensare, proiecte de eficientizare energetică şi infrastructură urbană.

Bugetul PNRR s-a redus cu 9 miliarde de euro faţă de varianta din 2021

România a trecut printr-o restructurare majoră a programului. Renegocierile cu Comisia Europeană din iulie 2026 au dus la o nouă reducere a componentei de împrumuturi, cu 1,3 miliarde de euro. Bugetul total al PNRR a ajuns astfel la 20,1 miliarde de euro, cu 9 miliarde de euro sub nivelul prevăzut în forma iniţială a programului, din 2021.

Cea mai mare ajustare a avut loc în zona împrumuturilor, care au scăzut de la 14,9 miliarde de euro în forma iniţială la 6,6 miliarde de euro în actuala configuraţie.

Şase obiective au fost eliminate din PNRR
Renegocierea a însemnat şi renunţarea definitivă la o serie de jaloane şi ţinte. Au fost eliminate trei jaloane: M237, referitor la sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăţilor, M511, privind concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, şi M533, referitor la secţia de pediatrie şi neonatologie a Spitalului Judeţean Constanţa.

Au fost eliminate şi trei ţinte: T138, privind 200 MW de capacităţi fotovoltaice, T271, privind adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici, şi T372, privind 24 de cabinete de planificare familială.

România a depus cererea de plată 5: 2,84 miliarde de euro
O piesă importantă a ultimei etape este Cererea de Plată nr. 5, depusă oficial de România la 14 august 2026. Cererea are o valoare de 2,84 miliarde de euro şi acoperă 75 de ţinte şi jaloane: 21 de reforme şi 54 de investiţii.

Potrivit platformei, cererea include 1,65 miliarde de euro sub formă de granturi şi 433 de milioane de euro împrumuturi. Odată cu procesarea acesteia, absorbţia pe granturi ar urma să ajungă la aproximativ 78%, respectiv 10,58 miliarde de euro.

Jalonul energetic de la Turceni şi Rovinari a fost renegociat
Una dintre cele mai importante negocieri a vizat jalonul 119a, referitor la eliminarea a 710 MW de capacităţi pe cărbune.

Un amendament parlamentar care condiţiona închiderea grupurilor energetice de punerea în funcţiune a unor capacităţi similare a generat ceea ce Comisia Europeană a considerat un risc de „reversibilitate”. Penalitatea stabilită iniţial era de 770 de milioane de euro.

Guvernul a invocat în negocieri necesitatea menţinerii securităţii alimentării cu energie în perioada de iarnă şi a prezentat ca argument faptul că 25% din jalon fusese deja realizat, prin existenţa a 3.000 MW de capacităţi regenerabile.

Rezultatul negocierii a fost reducerea de zece ori a penalităţii, prin diminuarea coeficientului de la 5 la 0,5.

Noua regulă pentru recepţia proiectelor: până la 5% din lucrări pot rămâne auxiliare
Pentru a limita riscul pierderii finanţărilor din cauza unor întârzieri tehnice minore, autorităţile au introdus, prin Legea nr. 141/2026, mecanismul recepţiei parţiale excepţionale.

Regula permite recepţionarea părţii esenţiale a lucrării deja executate, în condiţiile în care lucrările auxiliare rămase de realizat reprezintă cel mult 5% din valoarea contractului.

Aceste lucrări trebuie finalizate în maximum 120 de zile. Există însă o limită importantă: intervenţiile care afectează rezistenţa, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficienţa energetică nu pot fi încadrate la categoria lucrărilor auxiliare şi trebuie finalizate integral.

Măsura este relevantă în special într-un program în care diferenţa dintre o investiţie finalizată şi una rămasă în urmă poate avea consecinţe directe asupra banilor europeni disponibili.

Ce investiţii trebuie finalizate până la 31 august
Ultimele zile ale PNRR pun sub presiune proiecte din mai multe sectoare ale economiei.

În infrastructura feroviară, lista include lucrări de tip „Quick Wins” pe 1.527,85 kilometri de infrastructură, precum şi proiecte de modernizare pe ruta Arad-Timişoara-Caransebeş şi pe tronsonul Cluj-Episcopia Bihor. Valoarea lucrărilor de modernizare este de 718,01 milioane de euro.

La material rulant sunt prevăzute 36 de locomotive electrice modernizate şi 64 de vagoane reabilitate. În infrastructura rutieră, miza include autostrada A7 Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani, cu 95,9 kilometri.

Sănătatea, printre domeniile cu investiţii la termen
Sectorul sanitar apare cu mai multe investiţii importante în lista proiectelor care trebuie certificate şi finalizate.

Printre acestea se află Spitalul „Agrippa Ionescu” din Baloteşti, Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, în total trei unităţi spitaliceşti finanţate prin granturi în cadrul Cererii de Plată 6.

Lista include şi două pavilioane noi de politraumă, la Craiova şi Sibiu, precum şi 200 de ambulanţe noi de tip C.

O altă componentă vizează terapia intensivă neonatală şi paturile pentru pacienţi critici: 25 de unităţi şi 65 de paturi.

Aceste investiţii sunt relevante nu doar prin valoarea finanţării, ci şi prin faptul că reprezintă proiecte în infrastructura medicală care trebuie transformate din contracte şi lucrări în capacităţi efectiv funcţionale.

Creşe, energie, apă şi păduri: alte investiţii aflate pe ultima linie dreaptă
În educaţie, tabloul investiţiilor indică 110 creşe construite şi dotate complet, dintre care 80 finanţate prin granturi şi 30 prin împrumuturi.

În energie, obiectivul este reprezentat de 950 MW de capacităţi eoliene şi solare noi racordate la reţea.

În sectorul de mediu şi apă sunt prevăzuţi 288 de kilometri de reţele de distribuţie a apei şi 975 de kilometri de reţele de canalizare.

Totodată, componenta privind pădurile vizează 18.000 de hectare de suprafeţe noi împădurite şi 130.000 de metri pătraţi de păduri urbane.

Scenariul optimist: pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro
Cu 7,57 miliarde de euro rămase teoretic de încasat, finalul PNRR depinde în principal de două variabile: viteza cu care Parlamentul adoptă reformele restante şi rata de recepţie a proiectelor din teren.

În scenariul optimist prezentat de Monitor PNRR, România reuşeşte să adopte rapid reformele legislative şi să finalizeze proiectele, iar pierderile sunt limitate la zeci de milioane de euro, provenite în principal din mici dotări care nu sunt finalizate la timp la nivel local.

Este scenariul în care administraţia reuşeşte să folosească aproape integral fereastra de timp rămasă.

Scenariul moderat: România ar putea pierde între 1 şi 2 miliarde de euro
Situaţia se schimbă radical dacă una dintre reformele politice majore nu este adoptată la timp.

În scenariul moderat, buletinul estimează pierderi de 1-2 miliarde de euro, în condiţiile în care o reformă majoră, precum Legea Salarizării Unitare, nu este realizată, iar problemele se suprapun cu proiecte de infrastructură care nu sunt finalizate.

Aici apare una dintre principalele vulnerabilităţi ale finalului de PNRR: banii nu mai depind doar de şantiere şi de capacitatea beneficiarilor de a termina lucrările, ci şi de decizii legislative care trebuie adoptate într-un interval extrem de scurt.

Scenariul drastic: pierderile pot depăşi 2,5 miliarde de euro
Cel mai sever scenariu prezentat de Monitor PNRR presupune ratarea a două sau mai multe reforme-cheie, concomitent cu nefinalizarea unor investiţii majore.

În această variantă, pierderile estimate depăşesc 2,5 miliarde de euro, iar printre proiectele care ar putea pierde finanţarea se numără investiţii mari în spitale şi şcoli.

Diferenţa dintre scenarii arată dimensiunea mizei pentru România: în ultimele două săptămâni, fiecare reformă adoptată şi fiecare proiect recepţionat pot avea efect direct asupra volumului de bani europeni care ajung efectiv în economie.

Nicușor Dan, tot mai nemulțumit de PSD. Președintele este iritat de blocajul pe legile din PNRR (surse)

Președintele IMM România, Florin Jianu, susține că experiența PNRR ar trebui să determine statul să schimbe modul în care sunt proiectate și gestionate fondurile europene.

„Lecția principală pe care am învățat-o sau pe care statul ar trebui să o învețe este că, dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei, de o capacitate de coordonare susținută, de o programare realistă pe câteva obiective majore și nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR”, a declarat Jianu marți, 18 august.

Analiza realizată de IMM România vine la mai puțin de două săptămâni înainte de termenul final pentru implementarea PNRR, stabilit pentru 31 august, în condițiile în care România și Comisia Europeană negociază ultimele ajustări ale portofoliului de proiecte.

Autostrăzile au pierdut peste 40% din kilometrajul inițial

Una dintre cele mai vizibile modificări a fost în infrastructura rutieră.

Potrivit analizei IMM România, PNRR prevedea inițial 429 de kilometri de autostradă nouă, pe patru coridoare: A7 Moldova, A8 Unirii, A3 Transilvania și A1 Lugoj-Deva.

În urma renegocierii din 2025, două dintre coridoare, A8 și A3, au fost eliminate integral din finanțarea PNRR, iar obiectivul total a fost redus cu peste 40%.

În final, potrivit analizei patronale, PNRR ar urma să contribuie la realizarea a aproximativ 257 de kilometri de autostradă.

IMM România consideră totuși că acesta reprezintă unul dintre rezultatele importante ale programului, într-un domeniu în care finanțarea exclusiv din fonduri naționale este dificil de susținut.

Și infrastructura feroviară a fost redusă

O situație similară, dar printr-un alt mecanism, s-a înregistrat în cazul infrastructurii feroviare.

Reducerea obiectivelor nu a presupus eliminarea unui întreg coridor, ci a unor loturi din proiecte mai ample.

Coridorul Cluj-Napoca-Oradea a fost păstrat, însă țintele de finalizare pentru ultimele loturi au fost renegociate. În cazul coridorului Caransebeș-Timișoara-Arad, a rămas în program doar o parte din traseul inițial.

Per total, obiectivul feroviar analizat de IMM România a fost redus de la aproximativ 328 de kilometri la 220 de kilometri.

Organizația apreciază însă că modernizarea celor 220 de kilometri de cale ferată reprezintă un rezultat pozitiv, mai ales pentru dezvoltarea unei alternative la transportul rutier.

Energia a pierdut proiecte strategice

Sectorul energetic a fost afectat mai ales prin eliminarea unor proiecte întregi.

Printre acestea se află componenta pentru producția de baterii, în valoare de 150 de milioane de euro, care a fost eliminată din PNRR.

A fost afectată și componenta privind hidrogenul verde, precum și cea referitoare la fabricarea panourilor fotovoltaice.

IMM România consideră că renunțarea la aceste proiecte limitează șansa României de a dezvolta capacități proprii în domeniul stocării energiei și un lanț valoric național pentru energia regenerabilă.

Digitalizarea, cu o execuție de sub 22%

O altă problemă identificată de IMM România este nivelul redus de execuție al componentei de transformare digitală.

Componenta C7 cuprinde 20 de măsuri, gestionate de mai multe instituții publice. Printre proiectele importante se numără cloud-ul guvernamental, digitalizarea serviciilor de sănătate, identitatea electronică și securitatea cibernetică.

Potrivit analizei, execuția financiară globală a acestei componente rămâne sub 22% din buget.

IMM România observă că proiectele mari și strategice au avut, în general, o execuție mai lentă decât proiectele de dimensiuni mai mici.

O altă nemulțumire a organizației patronale privește sprijinul direct pentru întreprinderile mici și mijlocii.

CCR decide astăzi soarta Legii integrității, contestată de Nicușor Dan și USR-PNL, și a Legii biodiversităţii, contestată de AUR și care reprezintă un jalon PNRR de aproape un miliard de euro

IMM România susține că a propus, încă din etapa de elaborare a PNRR, alocarea a 5,1 miliarde de euro pentru IMM-uri.

În forma finală a planului, pentru mediul de afaceri au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro.

Organizația mai spune că a propus acordarea unor vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, propunere care nu a fost preluată în forma respectivă.

În schimb, printre programele propuse pentru antreprenoriat și inovare s-au numărat Romania Tech Nation, destinat susținerii start-up-urilor digitale, și Equity, pentru facilitarea accesului la capital al IMM-urilor inovatoare, start-up-urilor și companiilor aflate în etapa de extindere.

Implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, prin granturi cuprinse între 20.000 și 100.000 de euro, a fost însă dificilă, potrivit analizei.

Ce rămâne după PNRR

Bilanțul prezentat de IMM România este, astfel, unul mixt. Pe de o parte, PNRR a contribuit la 257 de kilometri de autostradă și 220 de kilometri de cale ferată, investiții cu impact pe termen lung asupra infrastructurii.

Pe de altă parte, România a renunțat la proiecte importante în energie, a redus obiectivele de infrastructură și nu a reușit să transforme într-o măsură suficient de mare fondurile disponibile în investiții pentru mediul privat.

Astfel, reprezentantul IMM România susține că problema nu este doar ce s-a realizat prin PNRR, ci cum vor fi concepute următoarele programe de finanțare europeană.