Președintele american Donald Trump a anunțat în repetate rânduri că urmărește încheierea unui „mare acord” care să pună capăt războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Cele mai recente declarații ale sale, făcute cu doar câteva zile înaintea primelor negocieri trilaterale din februarie între Rusia, Ucraina și Statele Unite, au stârnit însă îngrijorare la Kiev și în unele capitale europene.

Puțini sunt cei care cred că există, în acest moment, premisele unei diplomații serioase. Cu toate acestea, înfrângerea severă suferită de republicanii lui Trump la alegerile de la jumătatea mandatului din SUA a conferit un nou impuls procesului diplomatic, relatează The Economist.

Revenirea majorităților democrate în ambele camere ale Congresului în ianuarie stabilește un termen limită strict pentru negociatorii șefi ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, care ar putea fi în curând anchetați pentru conflict de interese.

VIDEO Ucraina anunţă că a lovit o uzină rusească unde se produce combustibil solid pentru rachete

În discuțiile private, oficialii ucraineni își exprimă scepticismul cu privire la șansele unui progres semnificativ. Cu toate acestea, aceștia au primit instrucțiuni să participe la negocieri cu o atitudine deschisă și imparțială, cel puțin pentru a evita deteriorarea relațiilor cu Donald Trump.

Potrivit surselor citate de The Economist, Rusia a dat unele semne de flexibilitate, inclusiv în privința opririi luptelor de-a lungul actualei linii a frontului. Această disponibilitate ar fi apărut însă abia după ce Statele Unite au propus extinderea cadrului negocierilor, prin includerea unor discuții mai ample privind securitatea europeană.

Criticii inițiativei susțin că această abordare le-a oferit rușilor ocazia de a formula noi revendicări, care nu vor putea fi acceptate. În plus, Moscova ar putea folosi negocierile pentru a prelungi războiul, lăsând în același timp impresia că depune eforturi pentru obținerea păcii.

Ucraina nu crede că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, este pregătit să încheie un acord de pace cuprinzător înainte de finalizarea campaniei de iarnă a atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice.

„Este posibil ca acesta să fie planul lor de rezervă, dar, deocamdată, continuă să pună în aplicare planul inițial”, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt.

Ce rezultate ar putea aduce negocierile de la Abu Dhabi
Un rezultat realist al discuțiilor programate în această săptămână la Abu Dhabi ar putea fi o serie de eliberări limitate și etapizate ale prizonierilor de război, precum și eventuale armistiții locale în sectoare mai puțin importante din punct de vedere strategic ale frontului, cum ar fi regiunile Herson și Sumî.

Un posibil precedent ar putea fi armistițiul umanitar instituit în Oleșki, în regiunea Herson.

Negociatorii americani au avansat deja mai multe propuneri controversate, menite să-l convingă pe Putin să accepte un acord.

Una dintre acestea vizează restabilirea accesului Rusiei la piețele energetice europene, o măsură care ar contraveni legislației Uniunii Europene. Ucraina și partenerii săi europeni se opun acestei idei.

O altă propunere, descrisă drept un „artificiu cartografic”, presupune redesenarea granițelor administrative ale Ucrainei, astfel încât Rusia să poată revendica oficial controlul integral asupra regiunilor Donețk și Luhansk. În acest scenariu, Kievul nu ar fi obligat să cedeze teritoriile pe care le controlează în continuare.

Garanțiile de securitate, unul dintre principalele obstacole
Unul dintre cele mai dificile subiecte rămâne reprezentat de garanțiile de securitate. Deocamdată, nu există un compromis evident care să-i permită Moscovei să proclame o „victorie”, în timp ce Ucraina își păstrează suveranitatea asupra cel puțin a teritoriului aflat sub controlul său.

Washingtonul consideră că Putin ar putea accepta acordarea unor garanții americane de securitate pentru Ucraina, inspirate de articolele 4 sau 5 ale Tratatului Atlanticului de Nord.

Atac masiv în Ucraina, peste 600.000 de persoane au rămas în beznă / Avarie la centrala nucleară Zaporojie

Acestea ar putea include angajamentul Statelor Unite de a organiza consultări în cazul apariției unei amenințări la adresa Ucrainei sau de a interveni pentru apărarea țării în cazul unui atac.

Oficialii ucraineni se îndoiesc însă că Donald Trump ar respecta eventualele angajamente de acest tip. Rusia nu a dat niciun semn că ar putea accepta desfășurarea unei forțe multinaționale pe teritoriul Ucrainei, cu rolul de a garanta securitatea țării. Moscova nu a renunțat nici la solicitările privind declararea neutralității Ucrainei și reducerea efectivelor forțelor sale armate.

Oficialii ucraineni și europeni se tem că propunerea americană de a include securitatea europeană pe agenda negocierilor i-ar putea oferi Moscovei noi instrumente de presiune, pe care le-ar putea folosi pentru a întârzia încheierea unui armistițiu.

Ucraina și statele europene susțin că orice discuție privind viitoarea arhitectură de securitate a Europei ar trebui să aibă loc numai după instituirea unui armistițiu.

Statele Unite nu împărtășesc însă această poziție și par să se apropie de perspectiva susținută de Putin încă de la începutul invaziei pe scară largă: războiul din Ucraina nu poate fi încheiat fără discutarea viitoarelor mecanisme de securitate europene.

O sursă apropiată de Casa Albă a declarat pentru The Economist că un posibil model pentru noua arhitectură de securitate ar putea fi o versiune modificată a Consiliului NATO-Rusia.

Un oficial american a precizat că orice nou acord trebuie să respecte suveranitatea națională și că Alianța Nord-Atlantică trebuie să rămână un element central al apărării colective europene.

Rămâne însă neclar cum ar putea simpla reformare a Consiliului NATO-Rusia să răspundă cerințelor lui Putin și ambiției sale de a asigura dominația Moscovei în Europa de Est, într-o manieră comparabilă cu influența exercitată de Uniunea Sovietică asupra regiunii.

Un alt punct sensibil al negocierilor îl reprezintă finanțarea. Ucraina solicită un sprijin substanțial în domeniul securității și asistență financiară pentru cel puțin zece ani, în eventualitatea în care Kievul ar accepta o anumită formă de demobilizare, iar Rusia ar fi reintegrată în economia mondială.

Fondurile ar urma să acopere pagubele provocate de război, să asigure sprijinul necesar veteranilor și familiilor acestora și să permită menținerea unei armate operaționale de cel puțin 800.000 de militari.

Statele Unite consideră că un asemenea pachet de asistență ar putea presupune costuri prea mari pentru partenerii Ucrainei și susțin că garanțiile americane de securitate ar trebui să fie suficiente.

Nu este clar dacă statele europene vor accepta să suporte aceste cheltuieli pentru menținerea armatei ucrainene după încheierea războiului. În același timp, deteriorarea relațiilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski nu este de natură să faciliteze găsirea unei soluții.

Ucraina se pregătește pentru o nouă iarnă dificilă
În pofida relansării activităților diplomatice, Ucraina continuă să considere că situația s-ar putea înrăutăți înainte de a se îmbunătăți.

Țara se pregătește pentru iarnă cu o infrastructură aflată în cea mai precară stare de la începutul invaziei pe scară largă. În plus, Ucraina se confruntă cu o lipsă acută de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, în timp ce Rusia încearcă să transforme orașele ucrainene, în special Kievul, în locuri greu sau imposibil de locuit.

Ar fi surprinzător ca Putin să oprească ofensiva tocmai în acest moment, notează publicația.

„Prietenii noștri americani își doresc un progres decisiv. Dar, având în vedere ceea ce fac rușii infrastructurii noastre, este greu de crezut că un asemenea progres va avea loc”, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt.

Negocieri SUA-Rusia-Ucraina la Abu Dhabi: O primă zi de negocieri „constructivă”, potrivit lui Volodimir Zelenski

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că prima zi a discuţiilor dintre Ucraina şi Rusia, conduse de SUA la Abu Dhabi, a fost „constructivă şi destul de substanţială”, după ce a fost informat de negociatorii de la Kiev aflaţi în Emiratele Arabe Unite.

„Formatul trilateral a fost constructiv şi destul de substanţial”, a declarat Zelenski pe X, adăugând că a dat echipei sale „instrucţiuni clare pentru continuarea dialogului – atât în formatul trilateral de mâine, cât şi, la un nivel mai larg, în zilele următoare, cu emisarii preşedintelui SUA şi cu reprezentanţii Europei”.

Zelenski a precizat că marţi, la Abu Dhabi, a avut loc mai întâi o întâlnire cu partenerii europeni şi americani, urmată de o întâlnire în format trilateral între delegaţia ucraineană şi delegaţiile americană şi rusă.

„Au avut timp să discute despre necesitatea şi posibilii parametri ai măsurilor umanitare. Eliberarea prizonierilor este o prioritate. Au discutat în detaliu despre conţinutul garanţiilor de securitate pentru Ucraina şi despre bazele necesare pentru a asigura funcţionarea acestor garanţii pe termen lung. Sunt necesare instrumente concrete pentru a împiedica orice recidivă a războiului. S-a abordat, de asemenea, necesitatea unor măsuri de dezescaladare”, a detaliat Zelenski.

„Le mulţumesc tuturor partenerilor Ucrainei pentru sprijinul acordat”, a scris Zelenski pe X. „Principalul obiectiv este să aducem cu adevărat pacea mai aproape. Iar din partea Ucrainei, va exista doar o muncă productivă, de înaltă calitate şi onestă. Mulţumesc părţii americane pentru organizarea acestor negocieri şi Emiratelor Arabe Unite pentru că au pus la dispoziţie o platformă fiabilă pentru desfăşurarea acestora”, a ţinut să menţioneze Zelenski.

Inițiativa îi aparține Elenei Iampolskaia, consilieră a președintelui rus Vladimir Putin pe probleme de politică culturală, lingvistică și educațională. Aceasta spune că, dacă un copil consumă pizza, acest lucru ar trebui să se întâmple doar cu acordul părinților.

„Pizza nu este, sub nicio formă, un aliment care ar trebui să se regăsească în instituțiile de învățământ, deoarece nu este benefică pentru copii. Una este ca un copil să mănânce pizza cu permisiunea părinților sau cu ocazia unui eveniment special, și cu totul altceva este ca aceasta să fie consumată într-o cantină școlară. Mă surprinde foarte tare faptul că așa ceva există”, a declarat Iampolskaia.

Iampolskaia, care a fost vizată de sancțiuni atât din partea Uniunii Europene, cât și a Regatului Unit, a subliniat că hrana servită în școli trebuie să fie sănătoasă.

„Bucătăria rusă este magnifică. Haideți măcar să le oferim copiilor noștri șansa de a o descoperi”, a declarat Vitali Borodin, un activist apropiat de Kremlin și director al Fundației Împotriva Corupției și pentru Securitatea Națională, care a catalogat pizza drept „putere soft într-o cutie de carton”.

Citește și: N-a băut apă timp de 50 de ani și e bine-mersi, cu peste 160 de miliarde de dolari în cont! CINE este afaceristul care nu pleacă nicăieri fără băutura preferată

„De o mie de ani, bunicile noastre coc plăcinte tradiționale, iar acum ni se vinde o turtă italiană acoperită cu ketchup”, a adăugat acesta. „Vă reamintesc că Italia se află pe lista «țărilor ostile» și furnizează arme regimului de la Kiev”, a scris Borodin într-o postare pe Telegram.

Activistul rus este cunoscut pentru criticarea influențelor străine care a vizat chiar și personajul Moș Crăciun.

„Mai întâi apare pizza, apoi Halloween-ul. Și, dintr-odată, copiii nu mai știu să numească nici măcar un singur preparat rusesc”, a remarcat acesta, cerând totodată autorităților să interzică firmele luminoase sau panourile care conțin termeni străini, precum „pizzerie” sau „pepperoni”.

În noiembrie 2022, Vladimir Putin a semnat un decret care subliniază rolul statului în conservarea „valorilor spirituale și morale tradiționale, înrădăcinate, printre altele, în moștenirea culturală” a țării.

Citește și: Franţa acuză Iranul că se află în spatele atacului cibernetic care a afectat frigiderele din supermarketuri

Cruciada împotriva pizzei a stârnit numeroase reacții. Chiar și RIA Novosti, una dintre principalele agenții de știri de stat din Federația Rusă, a publicat un editorial în care se opune restricțiilor privind vânzarea de pizza în școli și în alte instituții publice. Articolul subliniază faptul că pizza a devenit un preparat obișnuit în multe țări, argumentând că originile sale nu ar trebui să transforme o simplă alegere alimentară într-o declarație politică.

Ca un avertisment, agenția face referire la experiența din epoca sovietică privind restricțiile asupra produselor „occidentale”, sugerând că astfel de interdicții ar putea alimenta interesul pentru bunurile greu de găsit și ar putea înstrăina oamenii de propria lor țară.

Străinul le-a cerut sfatul românilor, întrebându-se dacă a interpretat greșit un obicei local sau dacă a transformat, fără intenție, relația cu vecina sa într-un concurs culinar.

Bărbatul, care locuitește de câteva luni în Cluj,  a povestit că, la câteva săptămâni după mitare, a ajutat-o pe vecina de vizavi să care niște sacoșe grele. Două zile mai târziu, femeia i-a bătut la ușă și i-a oferit un borcan de zacuscă.

„Apropo, era absolut delicioasă”, a povestit acesta.

Citește și: Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca își redeschide porțile. Ediția de anul acesta vine cu o premieră în ceea ce privește spectacolul de lumini

A spălat borcanul și l-a returnat cu biscuiți făcuți de el, considerând că ar fi nepoliticos să înapoieze un recipient pentru mâncare gol. Gestul acestuia a declanșat un schimb de bunătăți la care nu se aștepta.

„Trei zile mai târziu, a apărut cu o caserolă de sarmale. Eu i-am returnat caserola cu pâine cu banane. Ea mi-a adus o felie uriașă de prăjitură cu mere, făcută în casă. Eu am făcut negrese”, a relatat bărbatul.

Duminica următoare, vecina a venit cu șase ouă de la găinile surorii sale și o pungă cu nuci.

„Eu nu am găini. Am doar un card de fidelitate Lidl și un sentiment tot mai accentuat de înfrângere”, a spus acesta.

Potrivit bărbatului, fiecare întâlnire cu vecina este însoțită de aceeași conversație prietenoasă despre vreme, desprecum se adaptează în noua locuință și despre faptul că ar trebui să mănânce mai mult, pentru că pare obosit.

„Este cu adevărat minunată și apreciez foarte mult bunătatea ei. Dar încep să mă întreb dacă nu cumva am înțeles greșit un obicei cultural. Este un lucru obișnuit în România să returnezi un recipient cu mâncare în el sau am făcut-o, fără să-mi dau seama, să creadă că participăm la un fel de competiție de ospitalitate?”, a întrebat el.

Bărbatul a vrut să afle dacă ar fi potrivit să înapoieze următorul borcan curat și gol, însoțit de un simplu mulțumesc. Românii i-au explicat că nu e cazul și că, cel mai probabil, îi aduc foarte multă bucurie vecinei sale.

Citește și: România, lăudată de italieni. Trei jurnaliști au străbătut țara la invitația consulului general de la Bologna

„Ai fost adoptat de o bunică”, i-a răspuns cineva simplu.

Mulți români i-au explicat că femeia nu încearcă să întrețină un concurs culinar, ci pur și simplu se bucură să împartă mâncarea cu cineva.

„Unii oameni de aici pot fi atât de politicoși și primitori, încât, atunci când primesc un răspuns pozitiv, continuă fără să se mai oprească. Îți garantez că bătrânica aceea este fericită să-și împartă mâncarea cu tine”, a scris o persoană

Un alt comentator i-a sugerat să nu mai răspundă de fiecare dată cu o altă surpriză culinară, ci să transforme schimburile într-o relație de prietenie.

„Probabil că tu ești cel mai frumos lucru care i s-a întâmplat în ultima vreme. Poți să mai rărești puțin schimbul de bunătăți, prelungind intervalul dintre momentele în care îi duci ceva înapoi. În schimb, invit-o la o ceașcă de ceai și la o conversație, ca să vă cunoașteți mai bine. Ai putea fi surprins să descoperi cât de complexe sunt lucrurile care se ascund în spatele unor oameni simpli”, i-a transmis acesta.

Nicușor Dan i-a dat interzis la Cotroceni jurnalistului Ovidiu Vanghele, critic constant al său în ultima perioadă. Anunțul în acest sens a fost făcut de șeful statului marți seară, la prima conferința de presă de după instalarea cabinetului condus de Luca Niculescu.

Jurnalistul Ovidiu Vanghele, de la Centru de Investigaţii Media (CIM), a întrebat, când i-a venit rândul, despre un vot pe care procurorul general Cristina Chiriac l-a dat în în secția de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) contra propunerii ca respectiva secţie să sesizeze Inspecţia Judiciară şi să cerceteze o aparentă ingerinţă comisă chiar de dânsa.

Președintele i-a răspuns anunțându-l pe Vanghele că a fost declarat persona non grata la Cotroceni!

Citește și Nicușor Dan demolează partidul condus de George Simion. ”AUR la guvernare ar fi însemnat, într-o săptămână, retrogradarea ratingului de țară” / ”Îl susține pe un anume Georgescu, care a zis că Deveselu este o rușine diplomatică”

”În primul rând îmi cer scuze că v-am făcut să așteptați. Le-am cerut colegilor mei să nu vă mai permită accesul la conferințele mele pentru injuriile pe care mi le-ați adresat. Colegii mei miloși nu m-au ascultat. Nu veți mai avea acces la Cotroceni în mandatutul meu”, a spus Nicușor Dan, citat de news.ro.

Jurnalistul de investigație Ovidiu Vanghele s-a numărat printre susținătorii lui Nicușor Dan la prezidențialele din 2025. Ulterior s-a transformat în unul dintre criticii actualului șef al statului, pe argumente legate, printre altele, de relația lui Nicușor Dan cu PSD și de atitudinea președintelui la probleme din justiție.

Vanghele l-a acuzat pe șeful statului, printre altele, de ”impostură” și ”ticăloșie”.

Citește și Victor Ciutacu contraatacă în dosarul daunelor pentru Oana Gheorghiu și ”Dăruiește viață”. ”Mă judec. Până în pânzele albe, unde oi mai găsi jurisdicție pe Planeta Pământ”. Noi dezvăluiri aproape incredibile de la proces. Jurnalistul ”rezist” Ovidiu Vanghele, dușman al realizatorului de emisiuni de la România TV, admis drept martor al reclamantelor!

Ministrul Finanțelor, anunțul momentului despre scenariul majorării de taxe și impozite în 2027.

Întrebat ce se va întâmpla anul viitor cu taxele și impozitele, Alexandru Nazare a subliniat că Executivul nu are de gând să majoreze taxa pe valoarea adăugată (TVA).

Cât privește panica indusă de eventualitatea unei multiplicări uriașe a impozitelor pe proprietate, tot șeful Finanțelor spune că nu se va întâmpla așa ceva.

Întrebat dacă guvernul va putea ține sub control deficitul fără creșterea taxelor, Nazare a răspuns:

”Nu ne dorim să majorăm taxele, nu vrem să fim forțați de împrejurări pentru a face asta. Credem că o majorare a taxelor ar afecta proiecția de creștere economică în 2027. Avem nevoie de o creștere cât mai serioasă în 2027, ca să putem să facem procesul de consolidare mai ușor de suportat. De aceea, orice măsură care aduce atingere procentului de creștere economică din 2027 nu este o măsură dezirabilă.

Dar asta înseamnă că, pe de altă parte, trebuie să luăm măsuri să facem economii, să umblăm la cheltuieli, să eliminăm risipa, să comasăm o parte din agenții, să venim cu o serie de măsuri reale, credibile, aici, la Bruxelles, astfel încât să putem să evităm o astfel de situație în care să ne uităm la o creștere a taxelor în 2027.

În orice caz, nu intenționăm să creștem TVA. Acea ipoteză legată de creșterea impozitelor pe proprietate de 27 de ori, care a indus panică, nu a existat niciun moment, deci nu vom avea impozitul la valoarea de piață introdus în 2027. Nu există așa ceva”.

Citește și Nicușor Dan, despre ce-i așteaptă pe români în 2027. Ce se va întâmpla cu salariile și pensiile. ”E absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală asumată față de piețe să fie menținută”

Ministrul Finanțelor a vorbit și despre ”gaura” din bugetul de stat, precizând că este în lucru un raport complet privind situația financiară a țării.

”Pregătim un raport asupra situației financiare a țării, care va fi un raport complet, un raport credibil, un raport echilibrat, pe care, așa cum ne-a cerut și prim-ministrul Luca Niculescu, îl vom prezenta în următoarele zile, în următoarea săptămână, imediat după mijlocul acestei săptămâni.

Deci avem raportul într-o fază avansată de pregătire. Depindem, în schimb, și de raportările fiecărui minister în parte, pentru că am solicitat săptămâna trecută raportări de la fiecare minister în parte. Cum le primim pe toate, le integrăm și prezentăm raportul public într-un fel în care să elucidăm aceste posibile discuții legate de situația financiară a țării, pentru că execuția bugetară a României este un bun național, nu este a unui minister, nu este a unui partid, este a României. De ea depind costurile de finanțare ale țării, care sunt foarte mari. Orice umbră pusă pe execuția bugetară a României reprezintă un pericol pentru noi toți. Nu ne permitem și nu suntem în situația în care ne permitem așa ceva. Ca atare, vă asigur că raportul va fi un raport echilibrat”, a spus, pentru antena3, Alexandru Nazare.

Citește și Cristina Chiriac, CONAF: România ar putea obține venituri suplimentare anuale de 11 miliarde lei, dacă rata de ocupare a femeilor s-ar apropia de media europeană

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, marţi seară, că s-a mutat cu familia într-o locuinţă de protocol, din luna octombrie. ”Începând cu luna octombrie a acestui an m-am mutat într-o locuinţă de protocol”, a declarat, marţi seară, preşedintele Nicuşor Dan.

Nicuşor Dan: „Comunele mici şi nefuncţionale ar putea fi comasate, susţin o astfel de formulă”

Acesta a precizat că nu ar avea probleme să dezvălie adresa, însă, din motive de securitate nu ştie dacă are voie.  El a precizat că, anterior, ”soţia” sa plătea facurile, acestea fiind de 800-1.000 de lei pentru câte două luni.

Întrebat dacă s-a căsătorit cu Mirabela Grădinaru, preşedintele a precizat că ”deocamdată nu”.

Nicuşor Dan a devenit preşedinte în mai 2025, dar a refuzat să se mute într-o locuinţă de protocol, apreciind nevoia de stabilitate a copiilor.