Dacă creșterile de taxe din România v-au lăsat cu buzunarele cam goale, pregătiți-vă, căci nici de la nivel european nu vin vești mai bune. Uniunea Europeană vrea să impună taxe noi pe zboruri și produsele cu zahăr.

Ce discută statele membre

Reprezentanții statelor membre au început să evalueze noi surse proprii de venit pentru bugetul Uniunii Europene, printre variantele discutate numărându-se o taxă aplicată biletelor de avion și o contribuție legată de zahăr, potrivit Euractiv.

Subiectul a ajuns în atenția Comitetului Reprezentanților Permanenți ai statelor membre – Coreper -, în contextul în care Irlanda, care a preluat în luna iulie președinția rotativă a Consiliului UE, trebuie să identifice până în toamnă formule de finanțare care ar putea obține sprijinul tuturor celor 27 de guverne.

Valoarea taxelor e încă necunoscută

În acest moment, nu există un proiect legislativ final care să indice valoarea taxei pentru un bilet de avion sau modul în care ar urma să fie calculată.

O asemenea contribuție ar putea fi uniformă sau diferențiată în funcție de distanța zborului, clasa de călătorie ori emisiile estimate. Aceste variante nu au fost însă confirmate oficial, iar discuțiile dintre state se concentrează deocamdată asupra tipurilor de venituri care ar putea fi acceptate politic.

Nici în cazul taxei pe zahăr nu este clar dacă mecanismul ar viza zahărul ca materie primă, băuturile îndulcite, alimentele ultraprocesate sau cantitatea de zahăr adăugat în produse.

Ideea taxării alimentelor și băuturilor cu un conținut ridicat de zahăr, sare sau grăsimi a mai fost analizată la Bruxelles, atât ca instrument pentru sănătatea publică, cât și ca posibilă sursă de venit. O astfel de contribuție nu a fost însă inclusă între cele cinci surse proprii propuse oficial de Comisie în vara anului 2025.

Totuși, este de menționat că în majoritatea statelor,inclusiv România, există deja taxe naționale ce vizează zaharul.

Pentru ce are UE nevoie de bani suplimentari

Negocierile vizează bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2028–2034, estimat în propunerea inițială a Comisiei Europene la aproximativ două trilioane de euro.

Banii trebuie să acopere politicile tradiționale, precum agricultura și coeziunea, dar și cheltuieli tot mai mari pentru apărare, competitivitate, tehnologie, securitatea frontierelor și sprijinirea statelor vecine. În același timp, UE trebuie să înceapă rambursarea datoriei comune contractate pentru programul de redresare de după pandemia de COVID-19.

Țările care contribuie la bugetul european cu mai mulți bani decât primesc, printre care Germania și Țările de Jos, cer limitarea dimensiunii bugetului sau evitarea unor creșteri majore ale contribuțiilor naționale. Statele beneficiare nete susțin, în schimb, menținerea fondurilor pentru agricultură, infrastructură și reducerea decalajelor regionale.

Președinția cipriotă a Consiliului propusese în iunie o reducere de aproximativ 2% față de planul Comisiei, însă compromisul a fost criticat atât de statele care doresc tăieri mai mari, cât și de Parlamentul European, care solicită un buget mai ambițios.

Cele cinci taxe și contribuții propuse deja de Comisie

În propunerea prezentată în iulie 2025, Comisia Europeană a inclus cinci noi „resurse proprii”, care ar urma să genereze, împreună, aproximativ 44 de miliarde de euro anual:

• 9,6 miliarde de euro dintr-o parte a veniturilor obținute prin sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii;

• 1,4 miliarde de euro din mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră;
  aproximativ 15 miliarde de euro dintr-o contribuție calculată în funcție de deșeurile electronice care nu sunt colectate;

• 11,2 miliarde de euro din accizele aplicate produselor din tutun;

• 6,8 miliarde de euro din contribuții anuale plătite de companiile mari care operează pe piața europeană.

Parlamentul European consideră că noile surse ar trebui să aducă aproximativ 60 de miliarde de euro pe an. Eurodeputații au propus și alternative precum taxe pe serviciile digitale, jocurile de noroc online și câștigurile de capital obținute din criptoactive.

Taxele pe biletele de avion și pe zahăr ar putea completa sau înlocui unele dintre mecanismele care nu reușesc să obțină suficient sprijin din partea guvernelor.

Compania PORR şi-a asumat execuţia lucrărilor de remediere definitivă şi suportarea integrală a costurilor aferente sectorului de drum afectat de surparea de teren apărută în zona km 66 al autostrăzii A10, Sebeş–Turda, lotul 4, anunţă Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), informează News.ro.

Doar procesul de evaluare va dura cel puțin o lună de zile

La sediul CNAIR a avut loc, miercuri, o întâlnire între echipele tehnice ale CNAIR şi cele ale constructorului PORR, în prezenţa directorului general al companiei, Cristian Pistol, pentru stabilirea soluţiilor de remediere a surpării de teren apărute în zona km 66 al autostrăzii A10, Sebeş–Turda, lotul 4, arată reprezentanţii  CNAIR într-o postare pe Facebook. 

„Începând de luni, 13 iulie 2026, timp de o lună, echipele tehnice ale constructorului, împreună cu DRDP Cluj, vor elabora proiectul de remediere, prin care se stabilesc soluţiile tehnice şi modul de execuţie a lucrărilor.  Ulterior, lucrările de consolidare sunt estimate să dureze aproximativ două luni”, precizează conducerea CNAIR.

Pe durata lucrărilor, circulaţia pe sensul Unirea–Turda este redirecţionată pe DN1, între Nodul Rutier Unirea şi Nodul Rutier Turda, pe un tronson de aproximativ 19,2 km — cu doar circa 5 km mai lung decât traseul pe autostradă.

„Soluţia a fost aleasă întrucât zona de instabilitate afectează direct calea aferentă acestui sens: mutarea integrală a traficului pe DN1 îndepărtează participanţii la trafic de sectorul activ de la km 66 şi menţine separarea fizică a fluxurilor, evitând concentrarea întregului trafic — inclusiv a celui greu — în imediata vecinătate a cedării”, menţionează oficialii CNAIR.

Pe sensul opus, circulaţia se menţine pe autostradă.

Conducerea CNAIR precizează că zona se află în permanentă monitorizare, iar reprezentanţii instituţiei intervin ori de câte ori este necesar pentru asigurarea siguranţei participanţilor la trafic.

Măsura are caracter temporar şi reversibil şi va fi ridicată de îndată ce condiţiile de siguranţă o permit

„CNAIR apreciază disponibilitatea constructorului de a acţiona prompt.

Stabilitatea sectorului va fi monitorizată permanent, iar perodic va fi comunicat public stadiul lucrărilor până la redeschiderea în deplină siguranţă a tronson-ului”, se menţionează în comunicarea CNAIR.

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj a sesizat, luni, Prefectura judeţului, pentru luarea măsurilor necesare în cazul surpării unei porţiuni a autostrăzii A10 Sebeş-Turda, în zona kilometrului 66.

Conducerea DRDP a atras atenţia că în zona kilometrului 66 al Autostrăzii Sebeş-Turda (A10) se manifestă un fenomen de instabilitate a terenului, care a determinat în timp degradări ale sistemului rutier.

DRDP Cluj, prin Secţia Producţie, anunţa că va începe marţi, 7 iulie, lucrările necesare pentru punerea în siguranţă a sectorului afectat.

Pe Autostrada A10, km 65+900 – km 66+400, Calea 1, banda I şi banda de vehicule lente, au fost instituite restricţii de circulaţie din data de 28 mai, până la finalizarea lu-crărilor de consolidare a corpului autostrăzii.

Între europarlamentarii PNL și PSD din Parlamentul European a izbucnit o bătălie din cauza unui vot privitoare la un vot pe un amendament legat de PNRR. Cei de la PSD îi acuză pe liberali că au votat împotriva prelungirii PNRR, în timp ce PNL replică și arată faptul că era vorba despre o analiză BEI, prelungirea PNRR nefiind posibilă pentru că la nivelul Comisiei Europene nu s-a dat curs solicitării de prelungire.

”DELEGAȚIA PNL ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN

Delegația PNL din Parlamentul European respinge orice încercare de manipulare a europarlamentarilor PSD cu privire la prelungirea PNRR.

Solicitam europarlamentarilor PSD să nu-și importe la Bruxelles metehnele din România privind manipularea, minciuna, dezinformarea și ipocrizia.

Atragem atenția asupra informațiilor false promovate de PSD cu privire la posibilitatea prelungirii termenului de implementare a PNRR. În actualul context european și cu mai puțin de două luni înainte de termenul-limită, prelungirea PNRR NU este posibilă.

Europarlamentarii PNL au susținut încă de anul trecut, în Parlamentul European, solicitarea de prelungire cu 18 luni a termenului pentru finalizarea proiectelor mature din PNRR. Această solicitare a fost inclusă în raportul Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, coordonat de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan.

Comisia Europeană nu a dat curs solicitării de prelungire.

Dimpotrivă, a transmis în mod repetat statelor membre necesitatea prioritizării proiectelor mature și a concentrării tuturor eforturilor pentru finalizarea investițiilor și reformelor în termenul stabilit.

În acest context, comunicarea PSD privind o presupusă posibilitate de prelungire a PNRR se bazează pe un amendament depus de Grupul Comuniștilor din Parlamentul European la un raport privind activitatea Băncii Europene de Investiții în anul 2025. Banca Europeană de Investiții nu are competența de a gestiona PNRR-urile statelor membre și nici de a decide modificarea termenelor de implementare a acestora. Prezentarea acestui vot ca o posibilă soluție pentru prelungirea PNRR-ului României creează așteptări false și deturnează atenția de la adevărata prioritate: finalizarea proiectelor și absorbția fondurilor disponibile.

Delegația PNL în Parlamentul European consideră că, în această etapă, responsabilitatea tuturor forțelor politice trebuie să fie aceea de a sprijini accelerarea implementării proiectelor mature, finalizarea reformelor asumate și utilizarea integrală a fondurilor europene disponibile, nu promovarea unor scenarii care nu au susținere în actualul cadru european.

În același timp, Guvernul condus de Ilie Bolojan acționează, în limitele cadrului existent, pentru a evita pierderea fondurilor europene și pentru a permite finalizarea unui număr cât mai mare de investiții. În acest sens, Ministerul Dezvoltării a decis, prin ordin de ministru, prelungirea termenului pentru implementarea și finalizarea decontării investițiilor PNRR gestionate de minister, de la 31 iulie la 30 august 2026.

În locul unor promisiuni fără acoperire, România are nevoie de responsabilitate și de concentrarea tuturor eforturilor asupra proiectelor care pot fi finalizate. Orice mesaj politic care creează iluzia unei prelungiri iminente a PNRR riscă să încetinească implementarea și să pună în pericol atragerea fondurilor europene rămase.”, arată delegația europarlamentarilor PNL.

PSD acuză liberalii că au votat împotriva prelungirii PNRR

”Delegația PSD din Parlamentul European a votat în favoarea amendamentului care solicita Comisiei Europene să prezinte de urgență o propunere legislativă pentru prelungirea perioadei de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență, astfel încât statele membre să poată utiliza integral fondurile europene disponibile și să finalizeze investițiile deja începute.

Textul solicita Comisiei Europene să prezinte, până la 31 august 2028, o propunere privind extinderea perioadei de implementare a Mecanismului, pentru a permite utilizarea integrală a finanțării disponibile. Totodată, amendamentul prevedea un rol activ al Băncii Europene de Investiții în asigurarea continuității și finalizării proiectelor după noul termen-limită, în situația în care acest sprijin s-ar fi dovedit necesar.

Finanțarea și asistența tehnică oferite de Banca Europeană de Investiții ar fi putut reprezenta un mecanism suplimentar de sprijin pentru proiectele aflate în derulare, astfel încât acestea să își atingă obiectivele economice și sociale și să nu fie afectate de constrângerile actualului calendar de implementare.

Toți eurodeputații PSD au votat în favoarea amendamentului. În  schimb, eurodeputații PNL, alături de alți membri ai Grupului PPE, au votat împotrivă, contribuind la respingerea acestuia.

„Este greu de înțeles cum cei care, la București, vorbesc zilnic despre nevoia de a salva fiecare euro din PNRR votează la Bruxelles împotriva unei inițiative care susținea poziția Parlamentului European de extindere a perioadei de implementare. România are nevoie de consecvență, nu de dublu standard”, au transmis eurodeputații PSD.

Prelungirea perioadei de implementare este importantă în contextul în care numeroase investiții finanțate prin PNRR se află încă în derulare, iar respectarea actualelor termene presupune riscul ca unele proiecte să nu poată fi finalizate și decontate integral. O extindere a calendarului ar oferi statelor membre timpul necesar pentru finalizarea investițiilor, îndeplinirea obiectivelor asumate și absorbția integrală a fondurilor europene alocate.

Delegația PSD din Parlamentul European a susținut constant identificarea unor soluții europene pentru flexibilizarea termenelor de implementare a PNRR, protejarea investițiilor aflate în derulare și evitarea pierderii fondurilor disponibile pentru România și pentru celelalte state membre.

Eurodeputații PSD vor continua să susțină, în cadrul Parlamentului European, toate demersurile care pot contribui la finalizarea proiectelor finanțate prin PNRR și la utilizarea integrală a resurselor europene alocate României”, arată un comunicat al delegației europarlamentarilor PSD.

Preşedintele Donald Trump a declarat miercuri, la încheierea summitului NATO de la Ankara, că şi-a schimbat părerea despre liderii iranieni odată ce a ajuns să-i cunoască şi a spus că nu este sigur că mai vrea să încheie un acord cu ei, dar a promis că Teheranul nu va avea niciodată o armă nucleară, relatează Reuters.

Trump i-a numit pe liderii iranieni ”jeguri” și ”lipsiți de onoare”

Liderul american făcuse miercuri ceva mai devreme câteva comentarii dure, calificând conducerea iraniană drept „jeguri” şi „lipsită de onoare”.

„Cred că, mai presus de orice, am ajuns să-i cunosc şi nu sunt sigur că vreau să mai fac o înţelegere cu ei; putem să ne jucăm, dar nu sunt sigur că vreau să fac o înţelegere. Hai să ducem treaba la bun sfârşit”, a declarat Donald Trump enigmatic şi provocator, în declaraţiile de presă de la încheierea summitului de la Ankara.

El şi-a reiterat din nou obiectivul de război, şi anume că Teheranul nu va avea niciodată o armă nucleară. „Vă spun eu ce se va întâmpla în continuare. Nu vom vedea niciodată Iranul având o armă nucleară… Preţurile petrolului scad vertiginos. Acum vor creşte puţin, iar asta se va termina foarte repede”, a spus Trump.

Preţurile petrolului brut au crescut, într-adevăr, cu peste 7% miercuri, după ce Trump a ameninţat cu noi lovituri împotriva Iranului.

Întrebat despre perspectivele reluării războiului, el a răspuns: „Nu cred că va începe din nou. Cred că se va termina foarte repede. Ei au lovit câteva nave, aşa că noi i-am lovit mult mai tare”.

Trump: Eu sunt ținta lor numărul unu

Întrebat de ce nu poate pune capăt războiului, preşedintele SUA a spus că, de fapt, acest conflict a reprezentat „un succes militar extraordinar”.

„Nu pot răspunde la această întrebare decât spunând că ei nu vor avea o armă nucleară”, a declarat Trump.

Şeful Casei Albe şi-a repetat, de asemenea, afirmaţia potrivit căreia Teheranul doreşte „să încheie un acord, dar nu ştie cum să facă acest lucru”.

„Au avut lideri, aceştia au dispărut. Au avut o altă generaţie de lideri, aceştia au dispărut. Acum au o altă generaţie de lideri, care s-ar putea să dispară şi ei”, a spus el. „Şi ştiţi ce, s-ar putea să dispar şi eu, pentru că eu sunt ţinta lor numărul unu”, a adăugat Trump.

Preşedintele american a fost, începând din campania electorală din 2024, ţinta mai multor tentative eşuate de asasinat, potrivit serviciilor americane.

Pilonul 3 reprezintă un sistem de pensii private facultative din România care permite realizarea de economii suplimentare pentru bătrânețe. Dacă la pilonii 1 și 2 sunt obligatorii contribuțiile celor aflați în câmpul muncii, la 3 alegerea aparține acestora. Cine vrea mai mulți bani în buzunar la pensie poate contribui, din proprie inițiativă, și la Pilonul 3.

Și nu puțini sunt românii care adună bani pentru bătrânețe depunând la Pilonul 3. Față de mai 2025, activele fondurilor de pensii facultative au crescut cu 38 la sută, ajungând la 8,4 miliarde de lei, arată un raport dat publicității de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Cele mai multe investiții la Pilonul 3 au fost făcute local (95 la sută), majoritatea în lei (87 la sută), conform aceluiași raport.

Citește și Se schimbă ziua în care se plătesc pensiile. Cine sunt pensionarii care vor primi banii după 20 iulie

Contribuțiile virate la Pilonul 3 au totalizat 93 milioane de lei, contribuția medie fiind de 167 de lei.

Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor Pilonului 3, de 5,297 miliarde de lei, adică 63,1 la sută din total. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 2,41 miliarde de lei (28,7 la sută). Fondurile de investiții ocupau poziția a treia, cu 278,64 milioane de lei, reprezentând 3,3 la sută din totalul activelor.

Conform datelor ASF, la fondurile de pensii facultative contribuie peste un milion de români, mai precis 1.080.199, după cum arată datele de la finalul lui mai 2026.

Pe Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, Pensia Mea Plus, Esențial, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare și Stabil, notează ziare.com.

Citește și Cât costă două zile la mare pentru trei adulți și un copil în 2026: „Te duci la piscină o zi, mănânci, bei, stai toată ziua și tot nu cheltui banii ăștia”

Accidentul s-a produs miercuri dimineață și a fost anunțat la serviciul unic de urgență 112.

„În data de 8 iulie 2026, la ora 08:38, polițiștii din cadrul Secției 2 Poliție Galați au fost sesizați, prin apel la numărul unic de urgență 112, cu privire la faptul că un bărbat ar fi căzut în gol, cu liftul, de la etajul 5 al unui imobil situat pe strada Constructorilor, din municipiul Galați. La fața locului s-a deplasat un echipaj de poliție care a constatat că cele sesizate se confirmă, în sensul că la parterul blocului respectiv se afla un bărbat care nu mai prezenta semne vitale”, a transmis IPJ Galați.

Citește și: Doi adolescenți au făcut prăpăd în curtea în care sunt depozitate mașinile ridicate pentru parcare neregulamentară în Sectorul 4 al Capitalei

Din primele verificări efectuate la fața locului a reieșit că „în timpul unor lucrări de mentenanță la liftul imobilului, efectuate de doi angajați ai unei societăți comerciale din municipiul Galați, ar fi cedat un element de siguranță al instalației, iar liftul ar fi căzut în gol de la etajul 5”.

Victima este un bărbat de 57 de ani din orașul Galați.

Polițiștii continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și ucidere din culpă.

Citește și: Mii de bucureșteni, fără apă caldă în următoarele săptămâni. Termoenergetica începe lucrări de reparaţii şi modernizare