Este vorba despre indicatorul rutier P33, introdus recent în mai multe state europene și folosit pentru a avertiza asupra sectoarelor de drum unde vizibilitatea poate fi serios afectată de condițiile meteorologice.

Semnul îi avertizează pe șoferi că urmează să intre într-o zonă în care ceața, ploaia, ninsoarea sau chiar fumul pot reduce considerabil câmpul vizual și pot crește riscul producerii accidentelor.

Ce semnificație are, de fapt, acest indicator rutier

Indicatorul P33 semnalează apropierea unui sector de drum unde circulația este frecvent îngreunată din cauza vizibilității reduse.

Designul actual al acestui indicator a fost creat în Franța, în 2011, iar în ultimii ani a început să fie adoptat de tot mai multe state europene.

În Spania, de exemplu, semnul a fost introdus oficial în 2023 și a înlocuit un model mai vechi de avertizare, schimbare care a creat confuzie în rândul șoferilor.

Scopul indicatorului este simplu: să îi determine pe conducătorii auto să își adapteze imediat stilul de condus la condițiile de drum.

Citește și: Noul indicator rutier care stârnește confuzie în rândul șoferilor. Explicațiile oferite de polițiști

Ce trebuie să facă șoferii când îl întâlnesc

Specialiștii recomandă ca, imediat după observarea indicatorului, șoferii să ia mai multe măsuri de precauție.

În primul rând, viteza trebuie redusă și adaptată la condițiile de vizibilitate.

De asemenea, este recomandată mărirea distanței față de vehiculul din față, pentru a exista suficient timp de reacție în cazul unei frânări bruște.

Citește și: Un indicator rutier inedit le dă bătăi de cap conducătorilor auto. Semnul de circulație cu un punct roșu și o săgeată, mai eficient decât GPS-ul

Totodată, trebuie aprinse luminile de întâlnire, chiar și pe timpul zilei, pentru a crește vizibilitatea în trafic.

În cazul unei ceți dense sau al altor fenomene similare, pot fi folosite și proiectoarele de ceață, însă acestea trebuie utilizate doar atunci când condițiile o impun, deoarece folosirea lor nejustificată poate pune în pericol ceilalți participanți la trafic și poate atrage sancțiuni.

Vestea morții profesoarei de limba și literatura română Ramona Dobrică a întristat profund comunitatea din care făcea parte. Potrivit informațiilor apărute, aceasta ar fi luptat cu o boală nemiloasă, iar în ciuda eforturilor făcute de medici și a curajului pe care ea l-a avut până în ultimele clipe, nu a mai putut fi salvată.

Citește și: Doliu în Biserica Ortodoxă. Un îndrăgit preot s-a stins din viață la doar 51 de ani

Trecerea în neființă a profesoarei de limba și literatura română a fost anunțată de reprezentanții Școlii Gimnaziale I.D. Sîrbu” din Petrila, unitatea de învățământ unde profesoara își desfășura activitatea. La scurt timp după anunț, numeroase mesaje de condoleanțe și omagii au fost transmise în mediul online.

„Cu profundă tristețe am aflat vestea trecerii în neființă a colegei noastre, Ramona Dobrică, profesor de limba și literatura română, care a părăsit această lume mult prea devreme. Prin bunătatea și dedicarea sa, a lăsat o amprentă de neșters în sufletele elevilor, colegilor și tuturor celor care au cunoscut-o. Plecarea sa reprezintă o pierdere dureroasă pentru întreaga comunitate școlară”, au transmis reprezentanții unității de învățământ.

Totodată, și reprezentanții Școlii Gimnaziale „I.G. Duca” din Petroșani au transmis un mesaj de condoleanțe. Colegii au descris-o drept un dascăl dedicat, un profesor implicat și un om bun, a cărui dispariție lasă un gol imens.

Potrivit celor care au cunoscut-o, Ramona Dobrică a fost un profesor care și-a pus întotdeauna elevii pe primul loc. A fost apreciată nu doar pentru pregătirea profesională, ci și pentru modul în care reușea să comunice cu elevii și să îi motiveze să își depășească limitele.

Citește și: Doliu în lumea muzicală. Unul dintre cei mai cunoscuți dirijori din România a fost găsit mort în casă

Procurorii au pus sechestru pe o casă şi două terenuri deţinute de influencerul Alexandru Zidaru, cunoscut ca Makaveli. Fost candidat la Primăria Capitalei, Makaveli e acuzat că a cauzat un prejudiciu de 500.000 de lei în dosarul în care acesta este acuzat de evaziune fiscală.

Ce spun procurorii

Conform unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti remis vineri, bunurile puse sub sechestru sunt evaluate la 57.000 de euro.

Prejudiciul care i se impută lui Makaveli se ridică la suma de 531.047 lei, din care 235.348 lei reprezintă obligaţia fiscală principală şi 295.699 lei – obligaţii fiscale accesorii (dobânzi şi penalităţi de nedeclarate).

Makaveli a fost ridicat joi dimineaţa de poliţişti şi dus pentru audieri la sediul Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Poliţiei Române, el fiind reţinut în aceeaşi zi pentru 24 de ore.

Vineri, procurorii au decis să nu solicite în instanţă arestarea preventivă a acestuia, însă l-au plasat sub control judiciar, pe o perioadă de 60 de zile.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, influencerul trebuie să respecte mai multe obligaţii, printre care să nu depăşească teritoriul României şi să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere.

Ce obligații are Makaveli

„În fapt, s-a reţinut că, în perioada 25.05.2022 (data până la care ar fi trebuit să depună declaraţia unică – formular 212 privind impozitul pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice corespunzătoare anului 2021) – 25.05.2025 (data până la care ar fi trebuit să depună declaraţia unică – formular 212 privind impozitul pe venit şi contribuţii sociale datorate de persoanele fizice corespunzătoare anului 2024), inculpatul, persoană fizică neautorizată/neînregistrată fiscal, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat, a ascuns, în mod repetat, venituri de 3.324.147 lei realizate în perioada 01.01.2021 – 31.12.2024, cauzând bugetului general consolidat al statului un prejudiciu în valoare totală de 235.348 lei (debit principal), din care 182.428 lei impozit pe venit, 37.800 lei CAS, 15.120 lei CASS. În cauză a fost dispusă măsura asigurătorie a sechestrului, în vederea garantării recuperării pagubei, cu privire la toate bunurile mobile şi imobile aparţinând inculpatului până la concurenţa sumei totale de 531.047 lei (debit principal plus accesorii). Măsura sechestrului a fost aplicată efectiv asupra următoarelor bunuri imobile: o casă şi 2 terenuri intravilane, evaluate la suma de aproximativ 57.000 euro”, precizează procurorii.

Makaveli, fost consilier al Dianei Șoșoacă

Makaveli a fost consilierul Dianei Şoşoacă şi a candidat la ultimele alegeri locale pentru Primăria Capitalei, retrăgându-se în favoarea Ancăi Alexandrescu.

De asemenea, el a făcut campanie de promovare pe TikTok fostului candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu.

O femeie în vârstă de 36 de ani a fost reținută de polițiști și s-a ales cu dosar penal după ce a încercat să plece acasă fără să plătească cu produse în valoare de aproape 3000 de lei dintr-un supermarket din municipiul Făgăraș.

Potrivit anchetatorilor, femeia a intrat în magazin și a umplut un cărucior cu zeci de produse alimentare și articole de uz casnic. Ajunsă în zona caselor de marcat, femeia a scanat doar două pachete de bureți pentru vase, pe care ulterior le-a abandonat pe tejghea, și a trecut linia de control cu restul mărfurilor pe care nu le-a scanat și nici nu le-a achitat.

Citește și: Incendiu la un bloc din Slatina, focul a pornit de la o hotă

Angajații magazinului s-au prins la timp de schema femeii, au oprit-o și au alertat autoritățile. Toate bunurile au fost returnate magazinului, astfel că paguba a fost acoperită pe loc. Totuși, din cauza valorii mari a produselor și a suspiciunilor că femeia nu ar fi la prima abatere, polițiștii au reținut-o pe femeie pentru 24 de ore.

Citește și: Noi tarife pentru rovinietă. Cum se schimbă sistemul de taxare din octombrie 2026

Cazul a fost preluat de Biroul de Investigații Criminale Făgăraș, sub coordonarea unui procuror, pentru a se stabili întreaga activitate infracțională a suspectei.

Competiția internațională Trofeul Transpeco 2026, găzduită de Tenis Club Curtea de Argeș, a intrat în linie dreaptă. După meciuri intense și spectaculoase în primele tururi, turneul de tip M15 inclus în ITF World Tennis Tour și organizat sub egida Federației Române de Tenis a ajuns în faza sferturilor de finală.

Fanii sportului alb din Orașul Regal se pregătesc azi pentru dueluri la cel mai înalt nivel, pe tabloul principal rămânând în cursă doar opt jucători de top care luptă pentru un loc în semifinale și pentru punctele puse în joc.

Dueluri de foc pentru un loc în semifinale

Tabloul sferturilor de finală, programate astazo, propune confruntări extrem de echilibrate, o prezență solidă a tenismenilor români, dar și dueluri internaționale captivante:

• 🇷🇴 Radu Mihai Papoe vs. 🇩🇪 Marlon Vankan
  • Un test extrem de important pentru reprezentantul nostru, care va trebui să treacă de defensiva solidă a germanului Vankan pentru a-și asigura un loc în careul de ași.
• 🇲🇽 Alan Fernando Rubio Fierros vs. 🇱🇧 Fadi Bidan
  • Singura confruntare din sferturi fără implicare românească promite un tenis fizic și spectaculos între doi jucători cu stiluri extrem de combative.
• 🇷🇴 Ștefan Horia Haită vs. 🇷🇴 Ștefan Adrian Andreescu
  • Un derby 100% românesc care garantează prezența unui „tricolor” în semifinale. Rămâne de văzut cine va gestiona mai bine presiunea acestui duel direct.
• 🇧🇬 Anas Mazdrashki vs. 🇷🇴 Sebastian Gima
  • Favoritul publicului, Sebastian Gima, are în față un adversar bulgar imprevizibil și aflat în formă, într-un meci ce se anunță a fi de lungă durată.

Trofeul Transpeco este una dintre cele mai importante competiții din calendarul competițional pe zgură din județul Argeș, fiind recunoscut pentru condițiile excelente de joc oferite sportivilor la baza din Curtea de Argeș, sub coordonarea directorului de turneu, prof. Gheorghe Borțan.

Meciurile din această fază vor stabili semifinaliștii ediției 2026, iar spectacolul de pe teren este garantat pentru toți iubitorii tenisului prezenți în tribune.

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Muzica devine zgomot de fundal, atenția se rupe în fragmente, iar ascultarea reală este pe cale să dispară. Specialiștii avertizează că acest model poate afecta profund felul în care noile generații gândesc și simt muzica.

Avertismentul vine din elita europeană. Compozitorul Paweł Łukaszewski vorbește despre schimbările pe care le vede deja la tineri.

Adrian Leonard Mociulschi: Pentru publicul larg, premiile Fryderyk sunt ca Grammy-urile în Polonia — acolo unde sunt recompensați artiști precum Adele sau Taylor Swift. Ați câștigat mai multe astfel de premii și sunteți unul dintre cei mai importanți compozitori europeni de astăzi. Spuneți-ne direct: copiii care cresc acum mai știu să asculte muzica?

Profesor Dr. Łukaszewski: Copiii de astăzi trăiesc într-o lume în care muzica este peste tot, tot timpul.

Intră în contact cu ea într-un mod pe care nicio generație anterioară nu l-a experimentat — prin telefoane mobile, rețele sociale, jocuri, filme și platforme de streaming.

Pe de o parte, acest lucru înseamnă un acces fără precedent la o varietate enormă de stiluri și tradiții muzicale. Pe de altă parte, conduce adesea la un mod de ascultare mai fragmentat și mai puțin atent.

Problema de astăzi nu mai este accesul la muzică, ci pierderea capacității de a o asculta cu adevărat. Muzica își arată valoarea doar atunci când îi dăm timp și atenție. Indiferent că vorbim despre Bach, Chopin sau piese populare, ascultarea autentică cere concentrare — lucru tot mai rar.

Copiii sunt sensibili la sunet și emoție, dar fără ghidare din partea părinților și profesorilor, muzica riscă să rămână doar un fundal, nu o experiență care formează gândirea și echilibrul interior.

Adrian Leonard Mociulschi: Ați fost în vârful unei universități de top. Ce s-a schimbat la studenți în ultimii ani? Vin mai pregătiți sau mai distrași de tot ce înseamnă online?

Profesor Dr. Łukaszewski: Există schimbări, desigur, dar nu neapărat în sensul unei pregătiri mai slabe, ci mai degrabă într-un alt mod de a se raporta la studiu și concentrare.

A preda într-o universitate de muzică de top înseamnă nu doar prestigiu, ci și responsabilitate reală. Excelența nu este dată de clasamente, ci se construiește zi de zi — prin muncă, exigență și atenție acordată fiecărui student. Ca profesor, nu am încurajat imitarea, ci găsirea unei voci proprii. Tehnica este necesară, dar adevărata maturitate vine din gândire independentă și creativă.

Echilibrarea activității academice cu organizarea proiectelor culturale a însemnat, desigur, disciplină și o bună gestionare a timpului. Întotdeauna am văzut însă aceste roluri ca fiind complementare. Predarea mă ține conectat la generația tânără, iar activitatea artistică și organizatorică mă menține implicat în viața reală a culturii muzicale. Fiecare dintre aceste zone o susține și o dezvoltă pe cealaltă.

Adrian Leonard Mociulschi: Se tot spune că muzica îi ajută pe copii să devină mai inteligenți și mai concentrați. E chiar așa sau e doar un mit frumos?

Profesor Dr. Łukaszewski: Experiența mea confirmă clar acest lucru. Muzica dezvoltă simultan mai multe abilități: atenția, memoria, disciplina, imaginația și sensibilitatea. Un tânăr muzician nu învață doar tehnică, ci și să asculte cu atenție, să lucreze cu ceilalți și să transmită emoție.

Ceea ce face muzica cu adevărat specială este felul în care îmbină gândirea cu emoția. Puține domenii cer o legătură atât de directă între analiză și expresie creativă. Tocmai de aceea, educația muzicală nu este importantă doar pentru viitorii artiști, ci joacă un rol esențial în formarea oricărui copil.

Adrian Leonard Mociulschi: Pe TikTok, muzica e câteva secunde și gata. Mai vorbim de „ureche muzicală” sau s-a schimbat complet jocul?

Profesor Dr. Łukaszewski: Cred că ambele fenomene au loc în același timp. Tinerii dezvoltă, fără îndoială, noi moduri de a percepe muzica. Mediul digital favorizează viteza, reacția imediată și stimularea continuă, iar acest lucru face ca formele scurte și fragmentele muzicale să domine tot mai mult felul în care ascultăm zi de zi.

Totuși, nu cred că urechea muzicală dispare. Mai degrabă, s-au schimbat condițiile în care ea se formează. Mulți tineri demonstrează în continuare o sensibilitate remarcabilă pentru ritm, timbru, armonie sau structură muzicală. Adevărata provocare este să le oferim contexte în care să poată merge dincolo de aceste experiențe rapide și să intre într-o relație mai profundă cu muzica.

Fiecare generație trăiește muzica în felul ei. Ceea ce rămâne constant este nevoia umană de experiențe artistice autentice. Rolul nostru, ca profesori și muzicieni, este să îi ajutăm pe tineri să treacă de la consum pasiv la o ascultare activă și conștientă.

Adrian Leonard Mociulschi: Părinții de azi se luptă cu ecranele. Cum mai pot face ca muzica să conteze cu adevărat pentru copii, nu doar să fie zgomot de fundal?

Profesor Dr. Łukaszewski: Cel mai important lucru pe care îl pot oferi părinții este propriul exemplu. Copiii nu învață doar din ceea ce li se spune, ci mai ales din ceea ce văd. Dacă muzica este prezentă în viața de familie ca o experiență valoroasă și plăcută, ei devin în mod natural mai curioși și mai deschiși.

Gesturile simple pot avea un impact real: să asculți împreună o piesă întreagă, să mergi la un concert, să cânți acasă sau să vorbești despre emoțiile pe care le provoacă muzica. Nu este nevoie de începuturi complicate sau de educație formală din prima clipă. Important este să creezi momente în care muzica devine o experiență împărtășită.

Muzica are puterea de a forma sensibilitatea, răbdarea, imaginația și empatia. Într-o lume dominată de viteză și distragere, aceste calități devin mai importante ca oricând. De aceea, a-i apropia pe copii de muzică nu este doar o alegere artistică, ci și o investiție în dezvoltarea lor ca oameni.

În loc de concluzie

Nu ducem lipsă de muzică. Dimpotrivă — ne inundă. Problema e alta: nu mai știm să o ascultăm.

În era TikTok, urechea muzicală nu dispare, dar este modelată de viteză, fragment și reflex. Fără intervenția părinților și a profesorilor, muzica riscă să devină doar un zgomot de fundal într-un flux nesfârșit de conținut.

Adevăratul test nu ține de tehnologie, ci de oameni: mai avem răbdarea să ascultăm cu adevărat?

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi