Senatoarea AUR Niculina Stelea a declarat, sâmbătă, că reconfirmarea ratingului de ţară nu poate fi prezentată drept o dovadă că economia României merge bine pentru că taxele au crescut, inflaţia este ridicată, consumul scade. Ea a spus în acest context că instalarea unui guvern condus de Alexandru Nazare ar reprezenta „continuarea aceleiaşi politici fiscal-bugetare” şi susţine că formaţiunea sa nu va vota o asemenea formulă, conform Agerpres.

„Agenţia de rating Moody’s a reconfirmat ratingul de ţară (Baa3) pentru România. Acest lucru i-a făcut pe politicienii Puterii să manifeste în spaţiul public un optimism absolut nejustificat. Pe de o parte, perspectivele sunt negative şi sunt marcate de o contracţie economică în 2026. Pe de altă parte, e totuşi tragi-comic ca, în ultimul an, să se fi mărit atât de tare taxele şi impozitele, iar balanţa să nu se mişte deloc spre pozitiv. Cum să spuneţi voi, Nicuşor Dan, Ilie Bolojan sau Alexandru Nazare, că lucrurile merg spre bine în condiţiile în care euro a crescut la 5,25 lei, inflaţia e la 10,9%, avem trei trimestre consecutive de contracţie economică, avem 11 luni consecutive de scădere a consumului, şomajul e şi el în creştere (6,5% faţă de 6%), nu avem Guvern de peste trei luni, suntem în pas de blackout energetic, PNRR-ul e o catastrofă, iar banii din SAFE luaţi împrumut în afara ţării către Rheinmetall, iar dobânzile la împrumuturi au depăşit din nou 7% anual?”, afirmă parlamentarul AUR, într-un comunicat de presă.

Scenariul Nazare

De asemenea, Niculina Stelea afirmă că dacă PSD va sprijini în Parlament formula unui guvern condus de Alexandru Nazare, „atunci ar fi normal şi firesc să dispară”.

„Aud tot mai des că se pregăteşte instalarea unui Guvern condus de actualul ministru de Finanţe, Alexandru Nazare. Este cel care a pus în operă strategia fiscal-bugetară falimentară a lui Ilie Bolojan. Ar fi, practic, o continuare pe această linie distructivă pentru ţară. Evident că AUR nu va vota niciodată aşa ceva şi considerăm că o astfel de formulă este garanţia prăbuşirii în abis. Dacă PSD va sprijini o asemenea formulă, atunci ar fi normal şi firesc să dispară”, a mai susţinut senatorul AUR.

România a trecut testul Moody’s

Moody’s a menţinut, vineri, ratingul atribuit României la „Baa3”, cu perspectivă negativă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

„Moody’s Ratings a confirmat astăzi ratingurile pe termen lung ale Guvernului României, precum şi ratingurile pentru datoriile senior negarantate, la nivelul Baa3. (…) Perspectiva (outlook) rămâne negativă”, se arată în comunicat.

Decizia a venit la o săptămână după ce agenţia Fitch a decis să menţină ţara noastră pe ultima treaptă recomandată investiţiilor.

Toate cele trei mari agenţii de agenţii de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează ţara la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii).

Oricât de bine ar fi scrisă o lege electorală, voturile nu pot fi transformate în mandate într-un mod perfect echitabil pentru toată lumea. O demonstrație matematică arată că niciun sistem cu un Parlament de dimensiune fixă nu poate garanta simultan reprezentarea proporțională a partidelor și păstrarea tuturor mandatelor câștigate în teritoriu. Una dintre aceste trei promisiuni trebuie sacrificată.

Descoperirea nu înseamnă că alegerile sunt fraudate sau că voturile sunt numărate greșit. Problema apare după numărare, atunci când rezultatele trebuie transformate într-un număr limitat de locuri în Parlament.

„Nu este corupție sau conspirație. Este pur și simplu matematică”, explică unul dintre autorii cercetării.

Cele trei promisiuni pe care niciun sistem electoral nu le poate respecta simultan

Sebastian Tim Holdum, matematician la Universitatea din Copenhaga, și Frederik Ravn Klausen, cercetător la Universitatea Cambridge, au identificat trei condiții pe care alegătorii le asociază, de regulă, cu un scrutin echitabil.

Prima este proporționalitatea: dacă un partid primește 20% dintre voturi, ar trebui să primească aproximativ 20% dintre locurile din Parlament.

A doua este reprezentarea regională: candidații care câștigă mandate în circumscripțiile lor trebuie să își păstreze locurile, astfel încât diferitele regiuni ale țării să fie reprezentate.

A treia este menținerea unui număr fix de parlamentari. Parlamentul nu ar trebui să crească după fiecare scrutin doar pentru ca toate partidele și toate regiunile să primească exact numărul de mandate rezultat din calcule.

Fiecare dintre aceste obiective pare rezonabil. Problema este că, potrivit noii teoreme, ele nu pot fi garantate în același timp, în special atunci când numărul partidelor crește.

„Odată ce există un anumit număr de partide politice, una dintre cele trei componente trebuie să cedeze. Altfel, calculele pur și simplu nu funcționează”, a explicat Klausen într-un comunicat publicat de Universitatea Cambridge.

De ce apar partidele cu voturi, dar fără locuri suficiente

Situația poate fi înțeleasă fără formule complicate. Să presupunem că o țară este împărțită în mai multe circumscripții, fiecare având propriii câștigători.

Unele partide obțin suficiente voturi concentrate într-o regiune și câștigă direct mandate. Alte formațiuni adună un număr important de voturi la nivel național, dar sprijinul lor este răspândit și nu le permite să câștige local.

Pentru ca rezultatul final să fie proporțional, partidele din a doua categorie trebuie să primească mandate compensatorii.

Cu cât intră în competiție mai multe partide, cu atât sunt necesare mai multe asemenea locuri. La un moment dat, numărul mandatelor compensatorii depășește spațiul disponibil într-un Parlament cu dimensiune fixă.

Din acel punct există numai trei variante: unele mandate locale sunt retrase, proporționalitatea este încălcată sau numărul parlamentarilor crește.

Matematicienii au demonstrat că nu există o a patra soluție capabilă să păstreze integral toate cele trei principii.

Cum poate un partid cu o treime din voturi să ia aproape două treimi din mandate

Unele dintre cele mai spectaculoase diferențe dintre voturi și mandate apar în Marea Britanie, unde câștigătorul din fiecare circumscripție obține locul, indiferent de rezultatele naționale.

În 2005, Partidul Laburist a primit aproximativ 35% dintre voturi, dar a obținut peste 55% dintre locurile din Camera Comunelor.

Conservatorii s-au aflat la mai puțin de trei puncte procentuale în urmă, cu aproximativ 32% dintre voturi, însă au primit puțin peste jumătate din numărul mandatelor câștigate de laburiști.

Liberal-democrații au strâns peste 20% dintre voturile exprimate la nivel național, dar au primit mai puțin de 10% dintre locurile din Parlament.

Diferența a fost și mai vizibilă la alegerile britanice din 2024. Laburiștii au obținut 33,7% dintre voturi și 411 dintre cele 650 de mandate, în timp ce Reform UK a primit 14,3% dintre voturi, dar numai cinci locuri.

Sistemul britanic păstrează dimensiunea Parlamentului și garantează că fiecare circumscripție are un câștigător. Prețul plătit este însă proporționalitatea: numărul de mandate poate fi foarte diferit de procentul de voturi.

Germania a ales un Parlament tot mai mare, apoi a schimbat regula

Germania a încercat, timp de mai mulți ani, să păstreze atât câștigătorii locali, cât și proporționalitatea națională.

Pentru a corecta diferențele, sistemul acorda mandate suplimentare. Pe măsură ce scena politică s-a fragmentat și mai multe partide au intrat în Bundestag, numărul acestor locuri a crescut.

Parlamentul german, proiectat inițial pentru 598 de membri, a ajuns la 736 de parlamentari după alegerile din 2021, o creștere de aproximativ 23%.

Reforma adoptată în 2023 a limitat extinderea Bundestagului, dar compromisul a fost făcut în altă parte: câștigarea unei circumscripții nu mai garantează automat intrarea candidatului în Parlament dacă partidul depășește numărul de mandate la care are dreptul potrivit votului național.

Germania a păstrat astfel proporționalitatea și dimensiunea controlată a legislativului, dar a slăbit principiul potrivit căruia fiecare câștigător local trebuie să primească obligatoriu un mandat.

Un singur mandat a putut decide cine conduce o țară

Autorii studiului au analizat și alegerile din Danemarca din 2022, unde numărul mandatelor compensatorii nu a fost suficient pentru a corecta complet rezultatele din circumscripții.

Pentru prima dată după 1947, un mandat regional nu a mai putut fi echilibrat prin locurile compensatorii.

Diferența părea minoră, dar mandatul respectiv a decis majoritatea parlamentară. Blocul de stânga a ajuns să câștige majoritatea, deși obținuse mai puține voturi decât blocul de dreapta.

Cazul arată cum o abatere aparent nesemnificativă de la proporționalitate poate stabili cine formează guvernul.

„În esență, aproape că a rupt sistemul”, a explicat Klausen, citat în prezentarea cercetării.

Ce înseamnă demonstrația pentru alegerile din România

În România, mandatele de deputat și senator sunt repartizate în două etape: mai întâi la nivelul circumscripțiilor electorale, apoi la nivel național.

În prima etapă sunt distribuite mandatele care rezultă din voturile obținute în fiecare circumscripție. Voturile rămase neutilizate sunt centralizate la nivel național, unde sunt folosite pentru repartizarea celorlalte locuri.

Mecanismul prevăzut de Legea nr. 208/2015 încearcă să combine reprezentarea județelor cu o distribuție cât mai proporțională a mandatelor între partide.

Noua cercetare nu afirmă că alegerile parlamentare din România sunt incorecte și nu pune sub semnul întrebării numărarea voturilor. Ea arată că orice sistem care încearcă să împace reprezentarea teritorială, proporționalitatea și un număr prestabilit de mandate va ajunge, în anumite situații, la un compromis.

Concluzia nu se aplică în aceeași formă alegerilor prezidențiale directe, unde este ales un singur candidat, ci în special scrutinelor în care voturile trebuie transformate în numeroase mandate parlamentare.

Alegerile perfect echitabile sunt imposibile, dar unele sisteme sunt mai bune

Rezultatul matematic nu înseamnă că toate sistemele electorale sunt la fel sau că democrația este condamnată.

„Nu există un sistem perfect”, spune Klausen, însă unele formule pot reprezenta voturile mai fidel decât altele.

Cercetătorii propun o metodă denumită „proporționalitate garantată cu ierarhizare geografică”. În acest sistem, numărul total de mandate al fiecărui partid ar fi stabilit strict în funcție de procentul obținut la nivel național.

Dacă o formațiune primește 20% dintre voturi, ar primi 20% dintre locurile din Parlament. Mandatele sale ar fi apoi atribuite candidaților din regiunile în care partidul a obținut cele mai bune rezultate.

Soluția păstrează proporționalitatea și dimensiunea fixă a Parlamentului, dar renunță la ideea că fiecare câștigător local trebuie să primească obligatoriu un loc.

Studiul, intitulat „Impossibility theorem for two-tier electoral systems”, a fost publicat în revista științifică Annals of Operations Research.

Verdictul matematicienilor este simplu: un sistem electoral poate fi construit mai bine sau mai prost, poate limita inechitățile și poate aproxima cele trei obiective, dar nu le poate garanta perfect pe toate. În momentul în care voturile devin mandate, cineva sau ceva trebuie să cedeze.

Noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, are o primă apariție publică, la aproape cinci luni de la alegerea sa. Khamenei a fost rănit grav în atacul SUA, în care a murit și fostul ayatollah Ali Khamenei, dar și mai mulți membri ai familiei.

Mojtaba Khamenei, prima apariție publică după mai bine de 5 luni

Mojtaba Khamenei apare într-o întregistrare video difuzată de agenția Mehr, în timp ce ține o lecție, cel mai probabil despre dogmele islamice. La bază, Mojtaba Khamenei este cleric musulman.

Până în prezent nu a existat nicio apariţie publică şi nici nu a fost difuzată vreo imagine cu Mojtaba, despre care se spune că ar fi fost rănit în atacul care i-a ucis tatăl şi ceilalţi membri ai familiei pe 28 februarie, când Israelul şi SUA au bombardat ţinte iraniene la începutul războiului.

Faţa lui Mojtaba Khamenei a fost desfigurată, iar acesta a suferit o leziune gravă la unul sau la ambele picioare, au declarat pentru Reuters persoane apropiate cercului său restrâns.

Cine este Mojtaba Khamenei

Mojtaba Khamenei (56 de ani) a susținut public reprimarea oponenților regimului din Iran și a sprijinit o politică fermă față de dușmanii externi.

Cleric de rang mediu care predă teologia șiită la un seminar din Qom, centrul religios al Iranului, Mojtaba nu a deținut niciodată o funcție oficială în guvern, dar este cunoscut pentru influența considerabilă pe care a exercitat-o până acum în culise.

Se știe că Mojtaba Khamenei a cultivat legături strânse cu Garda Revoluționară Islamică (IRGC), cea mai puternică instituție militară din țară, precum și cu forța paramilitară voluntară Basij.

Analiștii din afara Iranului l-au descris anterior pe Mojtaba ca fiind un „paznic” în cercul restrâns al tatălui său. În 2019, Statele Unite au impus sancțiuni asupra lui Mojtaba Khamenei, afirmând că, deși nu deținea o funcție oficială, el îl „reprezenta” efectiv pe liderul suprem.

În ciuda faptului că numele său a apărut în repetate rânduri de-a lungul anilor ca posibil succesor, Mojtaba nu era considerat, în general, un candidat principal.

Observatorii au remarcat că promovarea lui ar putea fi percepută ca o transferare ereditară a puterii – o reminiscență a monarhiei răsturnate în Revoluția Islamică din 1979 – și că el nu este considerat un cleric suficient de înalt în funcție, conform standardelor tradiționale pentru acest post.

De altfel, succesiunea de la tată la fiu este privită cu dezaprobare în cadrul clerului musulman șiit și, în special, într-o republică islamică ce a luat naștere prin după răsturnarea unei monarhii larg detestate, notează și CNN.

O ambulanță care transporta la Spitalul de Pediatrie Ploiești un adolescent de 15 ani înjunghiat a fost oprită și redirecționată, sâmbătă dimineața, de un echipaj al Poliției Locale, în zona centrală a municipiului. Autosanitara avea semnalele luminoase și acustice în funcțiune.

Echipajul serviciului de Ambulanță Județean Prahova efectua un transfer de la Spitalul Orășenesc Vălenii de Munte către Spitalul de Pediatrie Ploiești.

Citește și : Doi alpiniști germani, tată și fiu, salvați din peretele Văii Albe. Salvamontiștii au folosit în premieră sistemul Lezard, fiind ajutați de un elicopter SMURD VIDEO

Adolescentul, în vârstă de 15 ani, fusese diagnosticat cu o plagă înjunghiată superficială la nivelul toracelui superior și era stabil hemodinamic.

Potrivit SAJ Prahova, ambulanța a ajuns în jurul orei 07:00 la intersecția dintre Bulevardul Republicii și strada General Vasile Milea, unde a fost oprită de Poliția Locală Ploiești și redirecționată pe strada Emil Zola.

Măsura a fost luată în contextul închiderii centrului municipiului pentru evenimentele organizate cu ocazia Zilelor orașului.

Reprezentanții Serviciului de Ambulanță Județean Prahova au precizat că porțiunea de drum pe care autosanitara trebuia să o traverseze era blocată.

„În data de 08.08.2026, SAJ Prahova a primit o solicitare de transfer din partea Spitalului Orăşenesc Vălenii de Munte pentru un pacient de sex masculin, în vârstă de 15 ani, diagnosticat cu o plagă înjunghiată superficială la nivelul toracelui superior, stabil hemodinamic, către Spitalul de Pediatrie Ploieşti.

În jurul orei 07:00, la momentul la care echipajul medical de urgenţă a ajuns la intersecţia dintre Bulevardul Republicii şi strada General Vasile Milea din municipiul Ploieşti, acesta a fost oprit şi redirecţionat de către un echipaj al Poliţiei Locale Ploieşti pe strada Emil Zola.

Citește și : Ultimele două barje au fost scufundate în Dunăre. Operațiunea a fost finalizată în șapte ore VIDEO

Această măsură a fost necesară ca urmare a faptului că segmentul Bulevardului Republicii cuprins între strada General Vasile Milea şi strada Constantin Dobrogeanu Gherea era blocat”, au transmis oficialii SAJ Prahova.

Instituția a precizat că starea adolescentului nu a fost pusă în pericol pe durata transportului.

„Precizăm că viața pacientului nu a fost pusă în pericol în niciun moment, acesta fiind permanent monitorizat și evaluat de către personalul medical pe durata transportului până la unitatea sanitară.

SAJ Prahova își desfășoară activitatea cu respectarea protocoalelor și procedurilor medicale și operaționale aplicabile, având ca prioritate siguranța și sănătatea pacienților transportați”, au mai afirmat oficialii SAJ Prahova.

Potrivit unui sondaj realizat de Harris Poll, tinerii din Generația Z își doresc mai multe interacțiuni reale, dar întâmpină diverese dificultăți. Potrivit studiului, 51% dintre adulții Gen Z spun că se simt singuri în weekend, fiind cel mai ridicat procent dintre toate generațiile analziate și cu 37 de puncte procentuale peste nivelul înregistrat în rândul persoanelor din generația Baby Boomers, cu vârste între 62 și 80 de ani.

Apropae jumătate dintre respondenți (49%) afirmă că nu au suficienți prieteni cu care să petreacă timp în persoană, iar 65% spun că viața lor socială se desfășoară în principal prin intermediul telefonului, nu prin întâlniri directe.

Dorința de socializare nu a dispărut. Șase din zece tineri spun că preferă întâlnirile în persoană în locul interacțiunilor online, iar 62% și-ar dori ca relațiile construite pe internet să se transforme în prietenii din viața reală.

Citește și: STUDIU: Generația Z aruncă vina dificultăților cu care se confruntă în viața de zi cu zi pe părinți. Ruperea definitivă a relației cu părinții, o alegere tot mai frecventă în rândul tinerilor

Weekenduri petrecute tot mai des în casă

Rezultatele studiului arată o schimbare clară în obiceiurile de petrecere a timpului liber. Aproape trei sferturi dintre tinerii intervievați (74%) spun că își petrec cel puțin jumătate din weekenduri relaxându-se acasă, iar pentru 73%, aceasta a devenit opțiunea implicită.

88% afirmă că evită cel puțin unul dintre elementele asociate vieții de noapte, precum cluburile, ieșirile costisitoare sau evenimentele centrate pe consumul de alcool. 73% spun că și-ar dori să existe mai multe locuri de socializare unde consumul de alcool să nu fie principala atracție.

Generația Z vrea liniște

Sondajul sugerează că preferințele Generației Z diferă de cele ale generațiilor anterioare. Aproape 79% dintre respondenți spun că își doresc modalități mai accesibile de a petrece timpul împreună cu alți oameni, iar 76% preferă spații mai liniștite, în locul mediilor zgomotoase și aglomerate. Peste jumătate (54%) afirmă că ar prefera activitățile sociale organizate în timpul zilei, în locul ieșirilor târzii.

Pentru mulți dintre ei, activitățile legate de sănătate și stare de bine înlocuiesc viața de noapte. Aproximativ 65% spun că se simt mai conectați social în cadrul cursurilor de fitness sau al altor activități de wellness decât în baruri sau cluburi.

Citește și: Cum scapi de mahmureală. Metoda folosită de Generaţia Z şi confirmată de oamenii de știință

Prețurile influențează viața socială

Situația financiară este unul dintre principalele motive pentru care mulți tineri aleg să rămână acasă. Aproape jumătate dintre participanți (49%) spun că evită ieșirile pentru a economisi bani, iar 47% afirmă că folosesc weekendurile pentru a se recupera fizic și psihic după o săptămână grea.

Pentru 68% dintre respondenți, costurile unei seri în oraș nu mai justifică experiența, iar 62% spun că evită să își facă planuri de weekend de teamă că vor regreta ulterior banii cheltuiți.

Presiunea financiară este resimțită mai puternic de persoanele care locuiesc cu chirie și de femei. În rândul chiriașilor din Generația Z, 42% spun că nu își permit ieșirile recreative, iar în cazul femeilor procentul ajunge la 41%.

În ciuda sentimentului de izolare și a constrângerilor financiare, studiul evidențiază și o tendință pozitivă.

Aproximativ 85% dintre respondenți spun că au găsit modalități creative de a socializa fără costuri ridicate, organizând întâlniri acasă, participând la evenimente gratuite din comunitate sau profitând de reduceri și oferte.

Districtul Summerland din provincia canadiană Columbia Britanică a declarat stare de urgenţă, sâmbătă dimineaţă, din cauza unui incendiu forestier care se propaga rapid în vestul ţării. Mii de persoane au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele, transmite Reuters.

Incendiul Bald Range s-a extins pe aproximativ 5.000 de hectare până sâmbătă dimineaţă, după ce a condus la emiterea de ordine de evacuare în alte districte regionale în această săptămână. Acesta a izbucnit la aproximativ 15 kilometri vest de Summerland, potrivit Serviciului pentru combaterea incendiilor forestiere din Columbia Britanică (BC Wildfire Service).

Districtul Summerland, situat la aproximativ 45 de kilometri de Kelowna, a declarat că a rămas fără curent electric, sâmbătă, în urma incendiului şi i-a informat pe locuitori să fiarbă apa înainte de a o consuma în contextul în care apa netratată a pătruns în reţea după ce staţia de tratare a fost afectată.

Summerland are o populaţie de aproximativ 12.000 de locuitori, conform recensământului din 2021.

Mai multe regiuni din Canada, inclusiv Ontario şi Quebec, s-au confruntat cu incendii în acest an, pe fondul temperaturilor ridicate şi a secetei care au alimentat incendiile de vegetaţie din zonele cu păduri dese. În lupta cu aceste incendii, Canada a primit asistenţă din partea Mexicului, Australiei, Franţei şi Noii Zeelande.

În Columbia Britanică, unde căldura şi seceta sporesc riscul declanşării unor noi incendii, iar fulgerele ar putea reaprinde focul stins recent, au fost mobilizaţi aproximativ 1.500 de pompieri în întreaga provincie. De asemenea, provincia a emis 39 de ordine de evacuare şi 49 de alerte.

Premierul David Eby a declarat la începutul acestei săptămâni că provincia dispune de resurse suficiente şi că este pregătită să apeleze la pompieri şi aeronave suplimentare, din ţară şi din străinătate.

Incendiile au distrus 3,9 milioane de hectare în Canada în acest an, potrivit Centrului canadian interagenţii pentru Incendii de Forestiere.