Locuitorii comunei Călinești (Argeș) sunt la capătul răbdării. Oamenii reclamă existența unui serviciu de transport ilegal care a pus stăpânire pe rutele locale, sufocând transportul public autorizat sau suplinindu-l acolo unde lipsește. În timp ce localnicii sunt jecmăniți zilnic, primăria pare paralizată de frică, iar zvonurile din comunitate arată cu degetul spre o complicitate la nivel înalt în rândul Poliției.

Piraterie de zi cu zi în Valea Corbului și Cârstieni

Sute de oameni din satele Valea Corbului și Cârstieni se confruntă cu o situație strigătoare la cer atunci când vine vorba de deplasarea de bază. Transportul public legal este practic „căpușat” de o rețea paralelă de transport ilegal.

Pentru a ajunge la primărie să își plătească taxele sau pentru a rezolva probleme administrative, cetățenii sunt obligați să folosească mașinile unor particulari care practică prețuri dictate după bunul plac, fără a oferi niciun document fiscal.

„Ca să ajung din Valea Corbului la primărie trebuie să plătesc 10 lei, dar nu primesc nici bilet, nici bon, nimic. În plus, șoferul mă obligă să mă întorc acasă tot cu el, adică alți 10 lei. Suntem la mâna lor!”, ne-a declarat, sub protecția anonimatului, un locuitor revoltat din Valea Corbului.

Tarife ilegale și monopol cu forța

Situația nu este mai roz nici pentru cei din satul Cârstieni. Pe lângă prețurile nejustificat de mari, oamenii reclamă comportamentul abuziv al transportatorilor pirați dar si al celor autorizați, care acționează fără nicio autorizație sau formă legală de funcționare.

Un alt localnic, din Cârstieni, confirmă calvarul zilnic: o călătorie spre Pitești costă 10 lei (biletul sau bonul fiscal fiind o adevărată raritate). Drumul spre Valea Corbului costă tot 10 lei, de asemenea fără documente justificative.

Umbra unui „mare șef din Poliție” blochează orice control

Cea mai gravă acuzație adusă de cetățeni vizează o presupusă complicitate între transportatorii clandestini și reprezentanți ai legii. Deși Primăria Călinești ar cunoaște foarte bine situația din teren, autoritățile locale par incapabile sau extrem de reticente să intervină.

„Situația este cunoscută de primărie, dar le este teamă să acționeze. Cei care efectuează acest transport ilegal, fără niciun fel de autorizație, ar fi ținuți în brațe de un mare șef din Poliție. De aceea nu îi atinge nimeni”, susține cetățeanul din Cârstieni.

Localnicii sunt de părere că, dacă administrația locală este intimidată sau depășită de situație, are obligația legală și morală de a sesiza organele de control de rang superior.

„Dacă primăriei îi este frică să intervină, ar trebui măcar să anunțe organele de control abilitate, cu forță de intervenție mai mare, cum ar fi Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Argeș, ANAF sau Inspectoratul Teritorial de Muncă”, adaugă revoltați oamenii din comună.

Până când instituțiile statului vor ieși din amorțeală și vor decide să își facă datoria, locuitorii din Călinești continuă să scoată bani grei din buzunar pentru un transport de tip „mafiot”, desfășurat chiar sub ochii îngăduitori ai autorităților.

CCR are ședință joi, 16 iulie, având pe ordinea de zi sesizarea lui Bolojan ce vizează conflictul juridic dintre guvern și instanța supremă privind restanțele salariale ale magistraților.

Sesizarea a fost înaintată după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a câștigat, în primă instanță, procesul intentat Executivului pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Este vorba mai exact despre majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

La 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ICCJ, obligând astfel guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților.

Instanța a mai stabilit că guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1 la sută pentru fiecare zi de întârziere, plus amendă de 20 la sută din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

Ulterior acestei decizii, guvernul a reclamat la CCR o ”ingerință directă” în activitatea executivă a statului.

”Am decis, (…) în ședința de guvern, sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție”, spunea, în 2 iulie, Ilie Bolojan.

Citește și CCR amână pentru toamnă pronunțarea pe sesizarea depusă de Sorin Grindeanu pe legea SAFE  

Premierul interimar a argumentat atunci că ”instanța perturbă direct echilibrul bugetar național”, ceea ce ar reprezenta ”o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.

”În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, a mai spus premierul, citat de ziare.com.

Ministerul Finanțelor subliniază că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat.

Sesizarea depusă de Bolojan va fi dezbătută joi, 16 iulie, după cum au anunțat reprezentanții CCR.

Citește și Ciprian Ciucu, din vacanţă la Poliţie: „Sunt nevinovat în primul rând, nu am luat mită şi nu am luat şpagă. Nu am picat pe nicio interceptare”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, susţine că există cel puţin două ”semne de întrebare” cu privire la amenda de 1 milion de lei aplicată pentru muncă fără forme legale în cazul azilelor ilegale din Bihor şi a dispus verificări în acest sens.

„Pe 30 iunie, în contextul intervenţiei procurorilor la Dumbrava, DIICOT a solicitat Inspectoratului Teritorial de Muncă Bihor să efectueze controale la locuinţele familiei Paşca.

Urmare a controalelor, inspectorii au aplicat cea mai mare amendă pentru muncă nelegală acordată unei asociaţii: un milion de lei. Sunt două elemente care ridică semne de întrebare”, a transmis Dragoş Pîslaru.

Citește și: EXCLUSIV Alexandra Zară îl atacă la România TV pe Dragoș Pîslaru: „Am fost concediată pentru că am respectat legea. Mi s-a reproșat că activitatea mea este dezastruoasă și că sunt o sinecuristă”

Potrivit acestuia, în primul rând, în cadrul intervenţiei, inspectorii au sancţionat munca fără formă legală pentru 36 persoane, deşi la faţa locului au fost descoperite doar 14 persoane.

„Celelalte 22 nu au fost identificate oficial, ci s-a mers pe relatările celor prezenţi, încheindu-se procesul verbal fără finalizarea acestui proces de identificare. Amenda per persoană este 40.000 lei, înmulţit cu 36 persoane = 1.440.000. Legea prevede că amenda nu poate depăşi valoarea de 1.000.000, aşa că valoarea finală consemnată este 1.000.000”, a transmis Pîslaru.

Acesta reclamă că a aflat despre amendă „nu din partea autorităţilor, aşa cum era potrivit într-un astfel de context excepţional, ci de pe Facebook”.

„Deciziile birocratice luate au făcut ca informarea privind acţiunea de control din 30 iunie să ajungă de la Bihor pe biroul Inspectorului general de stat adjunct din Bucureşti de-abia pe 6 iulie. Abia pe data de 8 iulie situaţia a fost transmisă oficial către Ministerul Muncii. Am cerut imediat clarificări privind derularea controlului, cuantumul amenzii, precum şi o explicaţie pentru comunicarea interinstituţională întârziată”, a mai transmis ministrul interimar al Muncii, explicând că Inspecţia Muncii a dispus de urgenţă un control de specialitate la Bihor, atât din partea Direcţiei Control Relaţii de Muncă, cât şi al Serviciului Corpul de Control al Calităţii Inspecţiei.

„Pe măsură ce vom obţine răspunsurile, voi clarifica public această situaţie pentru a nu plana vreo suspiciune cu privire la acest control”, a adăugat Pîslaru.

Asociaţia fondată de Viorel Paşca, deţinătorul azilelor ilegale din Bihor, a fost amendată cu un milion de lei de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor.

La percheziţiile din 30 iunie au fost identificate 409 persoane cazate în 18 imobile din Dumbrava, Tinca, Inceşti şi Bicăcel. Istoricul activităţii indică faptul că, din 2006, au fost „găzduite” peste 3.300 de persoane, dintre care aproximativ 1.020 au decedat şi au fost îngropate în cimitirul localităţii.

Citește și: Viorel Pașca vrea ca o parte dintre bolnavii luați din azile să fie trimiși înapoi: „Sunt ținuți împotriva voinței lor în anumite locuri”

DIICOT, ironic la adresa ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!”

DIICOT îl ironizează într-o postare pe Facebook pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce acesta a demis-o pe Alexandra Zară de la șefia Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) pentru că nu l-ar fi informat despre acțiunea DIICOT de la azilele din Bihor.

„Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte!”, au scris reprezentanții DIICOT pe rețeaua de socializare, în contextul efectuării mai multor percheziții la Casa de Pensii într-un dosar de înșelăciune.

AUR a reacţionat după ce preşedintele Nicuşor Dan a reafirmat că nu vrea partide apropiate de Rusia la guvernare. „Sper că acum le este limpede tuturor adepţilor votării guvernelor Tomac-Veştea-posibil Nazare de ce nu era/este posibil ca AUR să voteze vreodată vreo emanaţie a lui Nicuşor Dan! Preşedintele Dan, printr-un gest descalificant, ajută la clarificarea totală în zona AUR şi a susţinătorilor acestui partid. Pe de altă parte, este o mare ticăloşie la care se pretează omuleţul de la Cotroceni: folosirea minciunii la nivel naţional şi promovarea conducerii personale. Nicuşor Dan s-a devoalat: este un om mic cu ambiţii infinit mai mari decât ii permite Constituţia. Descompunerea mişcărilor lui Dan este cât se poate de facilă. Acesta îşi doreşte un regim personal, să conducă singur şi autoritar ţara, motiv pentru care şi-a inventat şi o motivaţie: să apere ţara de aşa-zisul pericol anti-occidental!”, a scris Peiu, miercuri, pe Facebook.

Potrivit lui Peiu, Nicuşor Dan încearcă „să discrediteze AUR, pentru a-şi justifica derapajele anti-democratice”.

„De ce AUR este singurul partid etichetat de Dan ca fiind anti-occidental, deşi acum un an acelaşi Dan vorbea de trei partide anti-occidentale? Simplu: pentru că AUR se opune visului lui Nicuşor Dan de a conduce singur şi direct ţara, ignorând regulile democratice. Evident că AUR nu este deloc anti-occidental, iar Nicuşor Dan ştie acest lucru, dar omuleţul mic cu ambiţii mari vrea neapărat să fie Carol al II-lea şi nu ştie cum. Dacă nu a putut să pună stăpânire pe AUR, încearcă să îl discrediteze, pentru a-şi justifica derapajele anti-democratice”, a adăugat Peiu.

Nicușor Dan exclude AUR de la guvernare: „Nu este un partid pro-occidental”
Președintele Nicușor Dan a declarat, luni, într-un interviu pentru Știrile Pro TV, că partidul AUR nu este luat în calcul pentru o eventuală guvernare, explicând că această poziționare reprezintă una dintre sursele blocajului politic actual.

Citește și

Sondaj IRES, comandat de PSD: AUR – 40%, PSD – 21%, PNL – 17%, USR-10%, iar UDMR nu ar trece pragul electoral

„În opinia mea, nu este un partid pro-occidental și de aici vine blocajul, adică, cu toate defectele lor, totuși partidele pro-occidentale se străduiesc să facă un guvern fără să aibă nevoie de sprijinul…”

Întrebat ce reacție ar avea dacă i s-ar propune un guvern cu participarea AUR, președintele a explicat că partidele evită deja acest scenariu, din motive care țin de securitatea națională și de stabilitatea economică:

”N-au venit, pentru că au înțeles de la început că, nu eu, ci România, din două perspective, una de securitate și una de securitate economică, ca să-i spunem, să prevenim retrageri de fonduri, cum vă aduc aminte că era vorba înainte de alegerile prezidențiale de acum un an. Din aceste două motive, partidele înțeleg și încearcă să evite acest scenariu.”
 

AUR anunţă că nu susţine folosirea banilor din Pilonul II de pensii pentru finanţarea industriei de apărare / Parlamentarii formaţiunii şi-au retras semnăturile de pe proiect

AUR anunţă, miercuri, că nu susţine folosirea banilor din Pilonul II de pensii pentru finanţarea industriei de apărare, precizând că parlamentarii formaţiunii şi-au retras semnăturile de pe proiect.

”Se încearcă din nou intoxicarea opiniei publice şi acreditarea ideii că AUR ar susţine folosirea banilor din Pilonul II de pensii pentru finanţarea industriei de apărare. Realitatea este alta: AUR nu susţine această iniţiativă legislativă. Deşi au existat parlamentari care au semnat această iniţiativă, aceştia şi-au retras semnăturile în această săptămână după ce au constatat eroarea”, a transmis, miercuri, AUR, într-un comunicat de presă.

George Simion cere alegeri anticipate și suspendarea lui Nicușor Dan, după criticile președintelui la adresa AUR: „Incompetența statului este meritul acestui președinte împiedicat și al rataților pe care chiar el i-a impus la butoane”

Potrivit documentului citat, întreaga dezbatere este construită pe premise false: ”Fondurile din Pilonul II sunt administrate după reguli stricte de prudenţialitate şi pot fi investite în companii listate pe piaţa de capital”.

”Administratorii fondurilor de pensii nu investesc în funcţie de codul CAEN al unei firme, ci în funcţie de performanţa financiară, rentabilitate şi regulile legale care protejează economiile viitorilor pensionari. Cine încearcă să transforme această dezbatere într-o temă de propagandă ori nu cunoaşte modul în care funcţionează Pilonul II, ori încearcă deliberat să manipuleze opinia publică. Poziţia AUR este clară: economiile românilor nu trebuie folosite ca instrument de manipulare politică, iar orice modificare privind Pilonul II trebuie să respecte interesul exclusiv al viitorilor pensionari şi principiile unei administrări prudente şi responsabile”, se mai arată în comunicatul de presă citat.

O iniţiativă legislativă asumată de 123 de parlamentari PSD, PNL, USR, AUR, minorităţi şi neafiliaţi, aflată în dezbaterea Parlamentului României, prevede că  fondurile de pensii administrate privat ar putea investi banii acumulaţi de români în Pilonul II de pensii în companii din domeniul apărării, securităţii şi industriei de armament.

În urmă cu puțin timp, un videoclip postat de Iuliana Tudor avea să anunțe o veste extrem de tristă. Omul care i-a fost alături în televiziune timp de 27 de ani s-a stins din viață brusc, lăsând în urmă un gol uriaș pentru cei ce l-au cunoscut.

Colegul său a fost cel care, din spusele ei, i-a fost alături încă de la început, trăind fiecare live cu emoție. Iuliana Tudor a postat pe profilul său un videoclip cu momentul în care toți colegii îl sărbătoreau și îi cântau „La mulți ani!”, fără să știe că timpul lor împreună este extrem de limitat.

Citește și: Sara Balint, fiica lui Sile Cămătaru, a absolvit Facultatea de Drept: „Am mers cu mama de mână mereu, dar cu sufletul frânt pentru că lipsea tăticul meu”

„Scriu aceste rânduri cu greutate, printre lacrimile curse astăzi șiroaie! S-a stins din viață un coleg excepțional de bun! Atât de bun…. ca om, cât și ca profesionist! Mi-a fost alături încă de la început! 27 de ani de emoții trăite intens în direct, 27 de ani plini de rigoare dusă la perfecțiune, de momente salvate la secundă doar pentru că ne înțelegeam din priviri, de reacții la timp doar pentru că îmi știa respirația și fiecare cuvânt de final sau început.

Ani în care, înainte de a intra în direct, îmi spunea „hai, capul sus și Doamne ajută! Ești bine!”, un partener de echipă perfect, un prieten real, un camarad sincer și direct, o poveste în sine!

Noi îi spuneam toți Șarpe, lui Găbiță al nostru, al tuturor celor din familia TVR! Ai plecat atât de repede… când noi doar ce ți-am cântat încă o dată în platou „La mulți ani!”,a scris Iuliana Tudor.

Citește și: Gabriela Cristea nu va primi pe oricine în vila de lux din Italia: „Încercăm să facem o oază de liniște pentru oamenii care vor să vină să se relaxeze”

Invitată recent la unul dintre evenimentele organizate de Cătălin Botezatu, Bianca Drăgușanu a vorbit deschis despre calitățile pe care le admiră la designer și despre sprijinul pe care l-a primit din partea acestuia de-a lungul timpului.

Citește și: Victor Slav, criticat dur de Bianca Drăgușanu: „El e în vacanță, e influencer, e plecat”

Întrebată ce apreciază cel mai mult la Botezatu, Bianca Drăgușanu a menționat disciplina, creativitatea și implicarea. Vedeta a precizat și faptul că a învățat multe de la el și că îl admiră pentru felul lui de a fi.

„Eu cred că nu se mai naște altul ca el. Este un om foarte disciplinat, foarte corect, foarte creativ. Se implică în tot ce face, are o mulțime de calități, îmi place chiar și atunci când este nervos. Înjură foarte tare, nu se repetă. Am învățat foarte multe lucruri de la el”, a spus Bianca, potrivit SpyNews.

Bianca Drăgușanu, despre Cătălin Botezatu: „Este un om pe care te poți baza”

În același timp, Bianca nu a ascuns faptul că debutul ei în lumea mondenă este strâns legat de întâlnirea cu Cătălin Botezatu. În trecut, vedeta a mărturisit că designerul a jucat un rol esențial în construirea imagiii sale publice, fiindu-i recunoscătoare pentru șansa oferită.

„Este un om atât de talentat și se reinventează. În fiecare an e tot mai mișto. Aparițiile lui sunt memorabile. Eu îl stimez și îl apreciez foarte tare, mai ales că este un om pe care te poți baza. În momentul în care eu am avut nevoie de el… surpriză, m-am putut baza pe el”, a declarat Bianca Drăgușanu.

Înainte de a deveni una dintre cele mai urmărite prezențte din lumea mondenă, Bianca era model la început de drum, iar întâlnirea cu designerul i-a schimbat parcursul profesional. Botezatu a mărturisit că a remarcat-o de la prima apariție și a vrut să investească în imaginea ei.

„Am invitat-o să meargă cu mine la o mare petrecere de milionari, unde erau numai oameni cu bani și îmi aduc aminte că atunci când am intrat în încăpere cu ea, s-a făcut liniște. Ăla a fost momentul în care am hotărât că ea va fi aleasa și va fi cea în care voi investi din toate punctele de vedere, ca și imagine în primul rând. Bianca a luat ce a trebuit de la mine, chiar dacă ea face mult show, de fapt face ceea ce se cere. Eu niciodată nu o să vorbesc urât de ea, nu o să o desconsider, o să spun numai lucruri frumoase”, povestea designerul în urma cu ceva timp.

Citește și: Cătălin Botezatu, un nou atac vehement la adresa influencerilor: „Nu vin decât să mănânce și să bea. Ar trebui să se facă o selecție!”