În joc sunt 770 de milioane de euro din PNRR, dar și ratingul de țară al României.

„Dacă această lege nu se va depune, în mod cert partidul care are responsabilitatea blocării este PSD, asta este cât se poate de clar.

Mergând pe scenarii, au fost tot felul de argumente că această lege este de natură să genereze cheltuieli salariale suplimentare anul viitor, care, dacă nu ar fi adoptată, ne-ar duce la economii, deși am pierde bani europeni. Este TOTAL FALS.

Pe de o parte, pierdem bani europeni dacă legea nu trece. Pe de altă parte, pe măsură ce ne apropiem de finalul anului și se va pune problema bugetului pe anul viitor va apărea o presiune foarte puternică pe indexarea salariilor, pentru că avem o realitate pe care nu o putem nega, de doi ani de zile salariile au stagnat în domeniul public. Va fi foarte greu Guvernului care va veni să nu găsească o formulă de indexare. Mai grav, toate inechitățile de astăzi vor fi amplificate și mai mult, pentru că dacă se cresc bazele actualelor salarii cu câteva procente vom avea din nou o creștere a inechităților. Nu doar că nu vom câștiga, dar vom pierde credibilitate și vom crea presiuni suplimentare.

Citeste si Anunțul lui Bolojan despre salariile românilor: „Este o propunere iresponsabilă care nu ține cont de realitățile noastre. Nu poți discuta de dezvoltare fără o economie robustă”

A rezista într-o astfel de perioadă înseamnă să fie un guvern puternic și stabil. Avem o pulverizare a puterii politice, iar PSD nu a respectat programul de guvernare, mințind, dacă nici acest angajament al Legii salarizării nu va fi dus la capăt înseamnă că va exista un semn de întrebare asupra capacității noastre de a lua măsuri de scădere a deficitului.

Nu ne mai putem permite să cheltuim mult mai mult, ne consumă toate resursele pe care o să le avem pentru plata dobânzilor. Plătim 60 de miliarde doar dobânzi, iar dacă nu facem aceste reduceri, riscăm ca Guvernele care vor veni să fie doar niște agenții de plăți care vor plăti dobânzi și cheltuielile sociale, nu vor mai putea genera dezvoltare și vor avea mult mai mulți cetățeni de pierdut„, a declarat Ilie Bolojan la Digi 24.

Premierul Ilie Bolojan indică opoziția PSD drept principalul obstacol în adoptarea Legii salarizării.

„E foarte greu să negociezi pentru că s-a ajuns la o limită a anvelopei, în care nu poți să oferi foarte mult. Miniștrii au căutat să facă toate calculele la nivel maxim posibil suportabil, să fie asumat de Comisie și să mențină echilibrele bugetare. În cursul zilei de mâine vom avea un deznodământ, probabil, pentru că dacă nu se depune mâine, spre exemplu, nu mai este efecitv timpul fizic pentru a deveni lege.

Spațiile fiscale pe care le va avea guvernul care va veni nu va fi mare, realitățile bugetare nu vor fi diferite, este o problemă de o minimă solidaritate„, a adăugat șeful Executivului.

Citeste si Premierul Ilie Bolojan, prima reacție după ce Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, a fost pusă sub urmărire penală în dosarul afaceristului Fănel Bogos: „Încerc să nu condamn pe cineva înainte de a vedea despre ce este vorba”

Ilie Bolojan nu este de acord cu majorările salariale să fie finanțate prin suprataxarea mediului privat. În opinia premierului demis, o nouă povară fiscală asupra companiilor ar afecta și mai mult firmele românești, într-un moment în care acestea se confruntă deja cu costuri ridicate la energie și forță de muncă.

Vezi și Premierul Ilie Bolojan, prima reacție după ce Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, a fost pusă sub urmărire penală în dosarul afaceristului Fănel Bogos: „Încerc să nu condamn pe cineva înainte de a vedea despre ce este vorba”

„Este o propunere iresponsabilă care nu ține cont de realitățile noastre. Ce trebuie să facem pentru a ne echilibra bugetele nu este să punem taxe suplimentare. Reașezările au fost necesare vara anului trecut, acumt rebuie să reducem cheltuielile.

Avem o lege care prevedea reducerea de cheltuieli, 10% din administrație, dar s-a făcut doar în administrația locală și nici acolo complet, să crestem vârsta de pensionare unde oamenii se pensionează la 48-50 de ani, pentru că nu vin oameni din spate și nu mai putem duce sistemul de pensii.”, a precizat Ilie Bolojan la Digi24.

Ilie Bolojan avertizează că mediul privat a fost deja afectat de creșterea costurilor din ultimii ani și că o nouă majorare a fiscalității lovește direct în competitivitatea companiilor românești.

„A mai împovăra mediul privat nu mai este suportabil pentru că am pierdut, în acești ani, din competitivitate, pentru că prețurile la energia electrică au crescut într-o pondere mai mare decât în alte areale geografice cu care suntem în competiție, nivelul salariului minim au crescut cu o viteză mai mare decât companii din alte țări cu care firmele noastre sunt în competiție și toate aspectele legate de costul forței de muncă și al energiei electrice, dacă nu avem grijă să le reparăm, riscă să agraveze și mai mult competitivitatea. Nu poți discuta de dezvoltare fără o economie robustă.”, a explicat premierul interimar.

CASS la pensii pentru creșterea salariilor bugetarilor?

Bolojan a declarat că eliminarea sau reducerea contribuțiilor pentru anumite categorii de cetățeni ar destabiliza grav bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), un buget impresionant care depășește pragul de 70 de miliarde de lei.

„Măsurile adoptate anul trecut trebuie menținute. Bugetul Casei de Sănătate, care are niște cifre impresionante, peste 70 de miliarde de lei, era alimentat doar parțial, pentru că plăteau 6,5 milioane de români și beneficiau 16. Acum plătesc 11,5 milioane de români și nu poți să anulezi contribuția unor persoane, unor cetățeni, care au nevoie de aceste servicii într-o pondere mai mare. CASS trebuie păstrat pentru că altfel sănătatea trebuie să primească bani de la bugetul de stat”, a mai spus Bolojan.

Citește și Bolojan recunoaște că legea salarizării riscă să fie blocată, iar România ar putea pierde 770 de milioane de euro. „Cu cât trec orele, cu atât probabilitatea de a avea un astfel de proiect scade”

Dolly Parton a avut o carieră strălucitoare în muzica country, fiind completată de faima sa în muzica pop şi de carierele paralele de succes din cinema şi televiziune.

„Acest anunț video este ceva ce Dolly mi-a cerut cu ani în urmă, înainte de a conștientiza pe deplin că va deveni o realitate viitoare. În calitate de șef al securității sale de mai bine de două decenii, rol pe care tatăl meu, Larry, l-a avut înaintea mea, mi-am imaginat povara acestui moment, dar nu am simțit-o cu adevărat până acum.

Este o onoare, o onoare îmbinată cu mândrie absolută și mare tristețe. Dar tristețea rămâne la noi, nu la Dolly. Dolly a trăit în lumină și este în brațele lui Iisus, cu siguranță întâmpinată de Carl, de părinții ei și de nenumărați alții care au vegheat-o și au tânjit ca ea să îi întâlnească în ceruri.

De asemenea, Dolly a deschis uși pentru generații de cântăreți, compozitori, muzicieni și visători din toate categoriile sociale și de pe toate continentele. Nu a văzut niciodată o ușă pe care să nu o poată deschide, iar ușile pe care le-a deschis au făcut și au schimbat istoria”, este mesajul transmis de Bryan Seaver.

În ultimele săptămâni, ea s-a luptat cu o serie de probleme de sănătate necunoscute. La începutul acestei luni, ea le-a spus fanilor că medicii i-au cerut să își anuleze o apariție publică, pe fondul problemelor sale continue de sănătate.

Citește și: Doliu în lumea muzicii. A murit cântăreața Scouse Pink, după o luptă îndelungată cu boala

Dolly Parton s-a născut într-o familie săracă

Dolly Parton s-a născut într-o familie săracă, într-o cabană cu o singură cameră din Tennessee. A fost al patrulea copil al unei mame care avea să nască 12 copii până la vârsta de 35 de ani și al unui tată care lucra ca fermier și muncitor în construcții.

Una dintre cele mai îndrăgite melodii ale sale, „Coat of Many Colors”, a fost inspirată de hainele făcute de mama sa din bucăți de material. Prima sa chitară a fost improvizată dintr-o mandolină, pe care au fost montate corzi de chitară bas.

Prima chitară adevărată a primit-o la vârsta de opt ani de la unchiul său. De la cântecele interpretate în biserică a ajuns să apară la televiziunea locală la zece ani și să înregistreze primul disc la 13 ani.

În același an, a cântat la Grand Ole Opry, celebra sală de concerte din Nashville aflată în centrul muzicii country, iar apariția sa a fost prezentată de Johnny Cash.

După absolvirea liceului, în 1964, s-a mutat la Nashville și și-a început cariera mai degrabă în calitate de compozitoare decât de interpretă. În anul următor, a semnat un contract ca artistă și a fost promovată inițial drept cântăreață pop, fără succes.

După ce i s-a permis să treacă la muzica country, a obținut mai multe hituri consecutive și și-a lansat albumul de debut, „Hello, I’m Dolly”.

DNA a anunțat marți că Trăilă este urmărită penal pentru „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii de foloase necuvenite”, în dosarul afaceristului Fănel Bogos.

„Am văzut comunicatul Parchetului astăzi, am sunat-o după aceea pe doamna Trăilă și am rugat-o ca mâine dimineață să vină să purtăm o discuție să înțeleg acuzele. Vom lua o decizie după discuție.

Nu știu de ce este acuzată dânsa și ce rol are în această ecuație pentru că acel cetățean (Fănel Bogos – n.red.) care a venit la mine în birou fără să știu care e scopul pentru care vine s-a programat prin cabinetul de premier la acea întâlnire, prin colegul care este și el suspect în acest caz.

Nu știu, vă spun, în afară de ceea ce am văzut astăzi, în ce context este dânsa implicată. Niciodată, cineva ca să intre la mine nu a trebuit să plătească niciun ban. Trebuie să văd care este situația, încerc să nu condamn pe cineva înainte de a vedea despre ce este vorba„, a declarat permierul Ilie Bolojan la Digi 24.

Șeful Executivului spune că nu crede că va fi chemat la audieri, însă nu exclude faptul că ar putea fi chemat să dea ddeclarații.

Citeste si Ce se întâmplă cu funcția Cristinei Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului Ilie Bolojan, pusă sub urmărire de DNA

„Nu mă aștept (să fiu chemat la audieri – n.red.), dar dacă ai avut o tangență sau alta poți fi chemat să dai o declarație. Dacă ar fi o situație de genul, e o audiere pe care nu văd nicio formulă de implicație. Dacă cineva vine în audiență, spune ceva, nu s-a întâmplat nimic, ce ar putea să fie?

La câte critici am primit în tot acest an, în așa fel încât să putem face ce trebuie pentru România, nu te mai surprinde un alt tip de critică. Important e să știi că ai conștiința curată, să știi că ai procedat corect și legal. Așa am procedat„, a afirmat premierul Bolojan.

Potrivit procurorilor, faptele investigate ar fi avut loc la începutul lunii noiembrie 2025, când Trăilă ocupa deja funcția de secretar general adjunct al Guvernului. DNA susține că aceasta ar fi sprijinit demersurile unui alt inculpat din dosar, Barbu Mihai, pentru exercitarea influenței asupra conducerii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Citeste si PSD îl atacă pe Ilie Bolojan după ce Cristina Trăilă a fost pusă sub urmărire de DNA: „Să aprindă lumina în propria cămară”

Prim-ministrul demis Ilie Bolojan susține că, în lipsa unui acord politic, noua lege a salarizării ar putea fi blocată, iar România ar risca să piardă 770 de milioane de euro și să transmită un semnal negativ privind predictibilitatea și stabilitatea financiară a țării.

Bolojan a declarat marți seara, la Digi24, că adoptarea legii este esențială pentru România, atât prin prisma reformelor asumate, cât și din perspectiva fondurilor europene. Președintele PNL a precizat că miza nu este doar financiară, ci și legată de încrederea pe care România o transmite partenerilor europeni și investitorilor.

„În această perioadă au fost discuții nenumărate, organizate sub auspiciile președinției, prin domnul Burnete, consilier prezidențial, la care au participat reprezentanții partidelor, la care s-au discutat mai multe forme ale proiectului, fiecărui partid i s-au predat diferitele variante.

Cu cât trec orele, cu atât probabilitatea de a avea un astfel de proiect scade, pentru că avem termen să-l aprobăm până luni, 31 august.

Din păcate, la cum merg lucrurile, și văzând declarațiile PSD, făcute inclusvi prin postări sau reacții publice, cred că e o probabilitate redusă să suțină acest proiect, deși este unul foarte important pentru România, pentru că încasăm 770 de milioane de euro și ține de încrederea în România.

Vezi și Premierul Ilie Bolojan, prima reacție după ce Cristina Trăilă, secretar general adjunct al Guvernului, a fost pusă sub urmărire penală în dosarul afaceristului Fănel Bogos: „Încerc să nu condamn pe cineva înainte de a vedea despre ce este vorba”

Prioritatea a fost să închidem jaloanele, este important ca predictibilitate pentru România. Având în vedere ce s-a întâmplat în 2023-2024, când guvernele au scăpat lucrurile de sub control, dacă nu vine o lege a salarizării riscăm ca și în 2027-2028, cu guverne iresponsabile, care se gândesc doar la calcule electorale, să ne trezim că din nou derapăm și ca toate eforturile să fie anulate.

Legea corectează inechități, avem inechități grave și ar fi un prim pas pentru a le corecta. Așa cum se pare, pentru că e o problemă de a-ți asuma o răspundere, de a invalida promisiuni pe care le-ai făcut, iar PSD a făcut și nu au acoperire, în condițiile în care girezi orice solicitare a sindicatelor care iese din posibilitățile României, o aprobare de cheltuieli este un drum sigur către căderea ratingului de țară.

Orice guvern ar fi pus cu spatele la zid și va trebui să ia măsuri. Există o probabilitate ca PSD să nu respecte înțelegerile, inclusiv aceea semnată pentru a semna această lege cu un plafon de 8 miliarde, semnată inițial, nici pe aceasta să nu o respecte deși am încercat toate variantele posibile, ne-am dus pe sume cât mai aproape de cele solicitate, dar n-au fost acceptate de Comisie. Trebuie să ne limităm la sumele pe care ni le permite bugetul.

Dacă legea nu se naște, deci înțelegerea pe care am făcut o este că dacă nu se ajunge la un acord, proiectul care este transmis partidelor nu e acceptat de către toate, atunci a depune un proiect în Parlament riscă să fie modificat în sensul unor propuneri care sună bine, de la 11-12 miliarde să ajungelm la 15-16-20, ceea ce ne duce într-o fundătură.”, a spus Ilie Bolojan la Digi24.

Citește și Rareș Bogdan pune tunurile pe Ilie Bolojan: „Toate categoriile profesionale care nu sunt de acord cu tăierile astea aberante, cu impostura, sunt formate din pesediști? Cât o mai ții, domnule, cu minciuna asta?”

De ce este blocaj pe legea salarizării

Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, „când promiți mai mult decât este posibil, și PSD a făcut asta ani de zile, când aplauzi orice solicitare a sindicatelor care depășește orice limită de suportabilitate, ești pus într-o situație foarte dificilă, să-ți invalidezi aceste promisiuni.

În 2023, după greva din învățământ, guvernele care au fost au făcut niște promisiuni care duceau baza de plecare în sectorul de învățământ la nivelul unui salariu mediu din România. Deci celelalte salarii ar fi trebuit să crească la niște valori care ar fi dus în cazul acestei formule ca doar pentru educație să ai o anvelopă de 8 miliarde, dacă ai fi respectat acea promisiune.

Or, noi, pentru tot sitemul bugetar aveam 8 miliarde ca bază minimă și una maximă de 11-12 miliarde. Era imposibil să onorezi toate promisiunile fără acoperire sau negândite, care s-au făcut în 2023.

Sunt niște posibilități pe care țara asta le are. Sigur, poți să discuți dacă un sector a primit mai mult sau mai puțin, dacă anumite sporuri sunt justificate sau nu, am căutat și am mandatat miniștrii Finanțelor și Muncii pentru a găsi formule de a îmbunătăți salarizarea pe Educație, dar nu ne putem apropia de așteptări. Asta o putem face în limita posibilităților, dacă nu respectăm angajementele pe care le avem, date de indicatori financiari care nu pot fi contestați, e doar o problemă de timp până lucrurile se vor complica. Lucrurile se complică nu doar pentru cei din sectorul public, ci și pentru cei din privat, pentru economia noastră”.

Fără permis, băut și drogat, un tânăr de 17 ani a urcat la volanul Porsche-ului tatălui său și a provocat un carambol într-o intersecție din București.

Patru persoane au ajuns la spital rănite și șase mașini au fost avariate. Adolescentul va fi audiat în prezența unui reprezentant al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, deoarece părinții lui nu sunt în țară.

Camerele de supraveghere din zonă au surprins momentul impactului. Tânărul de 17 ani conducea pe strada Gherghiței din Capitală când ar fi pierdut controlul și ar fi lovit mai întâi mașina din fața lui. A proiectat-o în alte două mașini, după care a mai lovit o mașină de pe banda alăturată care, la rândul ei, a acroșat un alt autovehicul. Accidentul s-a întâmplat în mișcare, niciuna dintre mașini nu era parcată.

Adolescentul nu are permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule. Surse din anchetă susțin că mașina pe care o conducea îi aparține tatălui său. Testat la fața locului cu aparatul etilotest, rezultatul a indicat o valoare de 0,23 mg/l alcool pur în aerul expirat. De asemenea, testul rapid pentru substanțe psihoactive a arătat că adolescentul ar fi consumat cocaină.

„În urma accidentului rutier, 4 persoane au fost rănite, acestea sunt conștiente și au fost transportate la Spitalul Floreasca și Pantelimon. Vorbim de 3 șoferi și un pasager”, a declarat Andra Arsintescu, purtător de cuvânt Brigada Rutieră București.

Fiindcă este minor, iar părinții săi nu sunt în țară, adolescentul poate fi audiat doar în prezența unui reprezentant de la asistență socială și protecția copilului. Procurorul de caz va decide dacă tânărul  de 17 ani va fi reținut și ce măsură preventivă se impune în dosarul deschis, pentru cel puțin trei infracțiuni.