Sunt unele flori care nu doar că atrag albinele prin culorile și parfumul lor, dar în același timp alungă insectele dăunătoare și bolile. Altele îmbogățesc solul și susțin fauna locală, transformând grădina într-un refugiu colorat.

Narcise

Narcisele sunt printre primele flori care înfloresc după iarnă, atragând polenizatori esențiali către pomii fructiferi. Narcisele sunt puternic parfumate, iar petalele lor albe, galbene sau portocalii sunt des vizitate de primele albine care se trezesc din hibernare. Narcisele suprimă buruienile și îmbogățesc solul cu apă și nutrienți pe măsură ce se ofilesc, potrivit libertatea.ro.

Echinacea 

Joacă un rol crucial în rezistența la dăunători și boli prin atragerea polenizatorilor și a insectelor benefice. Deoarece echinacea are nevoie de cel puțin patru ore de soare zilnic, se recomandă plantarea acestora în apropierea pomilor fructiferi, mai degrabă decât direct sub coroana lor deasă.

Tătăneasa 

Frunzele mari de tătăneasă ajută la menținerea umidității solului în jurul pomilor în timpul vremii caniculare. Sistemul său radicular profund poate ajunge la 2,5 – 3 metri, permițând plantei să acceseze nutrienți din adâncimea pământului și să îi aducă la suprafață pentru a fi utilizați de rădăcinile pomului. În plus, rădăcinile ajută la afânarea solului compactat, ceea ce îmbunătățește circulația aerului și drenajul apei.

Condurașii 

Fiind una dintre cele mai apreciate plante în grădinăritul companion, condurașii sunt plante anuale care atrag afidele și omizile. Platați lângă pomi, pot deveni cultură-capcană, ferind pomii. Condurașii funcționează ca un mulci viu, suprimând buruienile și protejând solul de eroziune și evaporare. De asemenea, sporesc fertilitatea solului prin eliberarea de nutrienți pe măsură ce se descompun.

Trifoiul alb

Trifoiul alb este o leguminoasă fixatoare de azot care atrage polenizatorii benefici, în special albinele. Este important de reținut că trifoiul roșu poate atrage ploșnițele verzi (stinkbugs), care se hrănesc cu mlădițele pomilor. Din acest motiv, pentru plantarea companion se recomandă alegerea trifoiului alb.

Gălbenelele 

Gălbenelele cresc aproape de sol, formând un covor vegetal care umbrește pământul și suprimă buruienile. Florile lor strălucitoare și vesele produc o sevă care atrage afidele și musculițele albe, deviindu-le atenția de la pomii fructiferi. În același timp, gălbenelele atrag buburuzele și crisopele, care se hrănesc cu afidele.

Coada-șoricelului 

Coada-șoricelului este o plantă companion puternică, ce îmbunătățește calitatea și fertilitatea solului. Descompune materia organică și eliberează nutrienți esențiali în pământ, acționând ca un acumulator de azot pentru a corecta deficiențele de azot existente. În plus, mirosul puternic poate alunga insectele dăunătoare, atrăgând în același timp polenizatori benefici, cum ar fi albinele și fluturii.

UPDATE: Diana Șoșoacă a reacționat rapid după ce Comisia JURI din Parlamentul European a decis să îi ridice imunitatea parlamentară. Dacă i se ridică imunitatea, Șoșoacă va putea fi cercetată de Parchetul General în dosarul în care e acuzată că a negat Holocaustul.

M-ați martirizat!
„CÂT DE FRICĂ LE ESTE SISTEMELOR ROMÂN ȘI EUROPEAN DE DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ! ȘI AU TOATE MOTIVELE!

M-AȚI MARTIRIZAT, FĂTĂLĂILOR! 1 MILION DE BĂRBAȚI NU AU CURAJUL MEU ȘI PUTEREA MEA DE LUPTĂ! V-AȚI SEMNAT CONDAMNAREA!  TIC-TAC”, scrie Diana Șoșoacă pe Facebook.

UPDATE 11.00 Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European a votat în unanimitate ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșaoacă. Au fost 17 voturi pentru, o abținere, și niciun vot împotrivă.

Votul în plen urmează să fie dat săptămâna viitoare la Strasbourg.

Știre inițială

Diana Șoșoacă află joi, 23 aprilie, soarta imunității sale de europarlamentar. Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European se reunește astăzi pentru a decide ridicarea imunității sale după ce Parchetul General din România a făcut o solicitare în acest sens.

Diana Șoșoacă află joi dacă îi este retrasă imunitatea în Parlamentul European

Membrii Comisiei JURI vor dezbate raportul privind ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă în format confidențial, iar votul final va fi dat tot în cursul zilei de joi. Procedura a avansat rapid după ce, luna trecută, președinta SOS România a fost chemată să dea explicații în fața forului european.

Citește și : DNA a descins peste doi lideri PSD și PNL. Președinții CJ Bistrița-Năsăud și Sălaj, vizați de percheziții în dosare de corupție și spălare de bani. UPDATE: Radu Moldovan a demisionat din funcția de președinte al organizației PSD Bistrița-Năsăud

Ședința va avea loc cu ușile închise după ce aceasta a fost audiată pe 24 martie în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European. După dezbatere, raportul Comisiei JURI va trebui votat de plenul Parlamentului European, iar acest lucru se va întâmpla, foarte probabil, în sesiunea plenară de săptămâna viitoare.

Ridicarea imunității va permite procurorilor din România să continue urmărirea penală a acesteia, fiind pusă sub inculpare pentru 11 infracțiuni.

Diana Șoșoacă este acuzată de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și de alte patru infracțiuni de promovare în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și de promovarea, în public a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

De asemenea, ea este acuzată de promovarea în public a ideilor, concepțiilor și doctrinelor antisemite și de încă o infracțiune de negare, contestare, aprobare, justificarea sau minimalizarea în public a holocaustului ori a efectelor acestuia. Acestor acuzații li se mai adaugă și una de ultraj.

În cariera sa politică, Diana Șoșoacă a fost implicată în mai multe incidente marcate de agresiuni fizice sau verbale, manifestări antisemite și mesaje admirație față de personalități controversate precum Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, Ion Antonescu și Nicolae Ceaușescu.

Într-o intervenție în plenul Parlamentului European, Șoșoacă a sugerat adoptarea politicilor externe după modelul lui Nicolae Ceaușescu, declarând că „Nimeni nu l-a egalat vreodată”.

În februarie 2025, într-o transmisiune live pe Facebook, după un conflict la Curtea Constituțională, ea i-a numit „eroi naționali” pe Ceaușescu, Codreanu și Antonescu:

„Nicolae Ceaușescu, erou național. Corneliu Zelea Codreanu, erou național. Mareșalul Antonescu, erou național”.

În octombrie 2024, după ce Curtea Constituțională i-a respins candidatura la prezidențiale, Șoșoacă a transmis un mesaj live pe YouTube în care l-a elogiat pe Codreanu și transmis mesaje antisemite.

Citește și : Decizie a instanței privind numirea lui Mihai Busuioc la CCR! Ce se va întâmpla cu acesta

Ca europarlamentar ales în 2024, Șoșoacă a fost scoasă forțat dintr-o ședință a plenului european, după ce a apărut cu o icoană, o botniță și un sac de gunoi și a perturbat dezbaterile parlamentare.

Pensiile vor întârzia deoarece 1 mai, Ziua Muncii, cade într-o zi de vineri, urmată de week-end, ceea ce amână automat procesul de plată al pensiilor prin Poșta Română. Pensiile românilor sunt plătite către pensionari în funcție de opțiunile acestora, fie în numerar prin poștași, fie prin transfer bancar, în conturi sau pe card.

Pentru cei aproximativ 2,1 milioane de pensionari români care primesc pensiile în numerar prin intermediul poștașilor, distribuirea va începe oficial de luni, 4 mai 2026, dar, în funcție de organizarea fiecărui oficiu poștal, banii ar putea ajunge la beneficiari începând cu data de 5 mai. Plata se va face eșalonat, conform traseelor stabilite pentru fiecare zonă.

Citeşte şi: Dumitru Dragomir, despre posibilitatea ca România să înlocuiască Iran la Cupa Mondială. „Donald Trump poate să facă ce vrea el”

Pentru românii care au optat pentru plata pensiei prin cont bancar, pensiile vor fi virate marți, 12 mai 2026. În funcție de banca la care au cont, unii pensionari ar putea vedea sumele disponibile chiar din seara zilei de 11 mai.

Citeşte şi: Laurette, imobilizată la pat aproape o jumătate de an. Cum se simte şi cum se deplasează acum VIDEO

Contribuția minimă crește la peste 1.000 de lei de la 1 iulie 2026

Casa Națională de Pensii (CNPP) anunță modificări importante pentru persoanele asigurate opțional, după majorarea salariului minim brut pe țară. Începând cu 1 iulie 2026, crește atât venitul minim asigurat, cât și contribuția lunară pentru pensie datorată.

Ajutoarele de 300–500 de lei: cine le primește și când

În luna mai, Guvernul acordă un sprijin financiar suplimentar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri mici.

Sumele sunt diferențiate astfel:

• 500 lei: pentru pensii de până la 1.500 lei
• 400 lei: pentru pensii între 1.501 și 2.000 lei
• 300 lei: pentru pensii între 2.001 și 3.000 lei

Când se plătesc ajutoarele

• pe card: în aceeași zi cu pensia, adică 12 mai 2026
• prin poștă: odată cu pensia, la livrarea făcută de poștaș

Nu este necesară nicio cerere: banii se acordă automat, în baza datelor existente la casele de pensii.

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a explicat pentru România TV că guvernarea interimară a lui Ilie Bolojan intră acum într-o perioadă de 45 de zile până când trebuie să vină în Parlament pentru a cere votul de încredere al Guvernului.

Tudorel Toader explică pașii următori după demisia miniștrilor PSD

Cu toate acestea, în perioada de 45 de zile se pot întâmpla foarte multe lucruri, arată Tudorel Toader, printre care depunerea unei moțiuni de cenzură.

„Vorbim de distincția dintre o remaniere guvernamentală, când miniștrii își depun demisia și sunt înlocuiți la propunerea aceluiași partid care i-a numit inițial și situația de față când miniștrii unui partid care părăsește actului guvernamental părăsesc ministerele.

Citește și : Miniştrii PSD şi-au depus demisiile la Guvern. „Premierul nu mai are legitimitatea democratică, în fața românilor, de a exercita funcția”. Secretarii de stat rămân în funcție până la „moţiunea de cenzură”

Parlamentul și-a exprimat votul de încredere în acei miniștri că pot pune în aplicare programul guvernamental. Urmează perioada celor 45 de zile când se pot întâmpla multe: premierul poate să revină la altă atitudine, se poate depune moțiune de cenzură și guvernul să pice, dar înțeleg că președintele încă al Camerei Deputaților, președintele PSD, vrea să sesizeze CCR.”, transmite fostul ministru.

Sorin Grindeanu ar putea sesiza CCR privind legitimitatea Cabinetului Ilie Bolojan, potrivit surselor politice, care să decidă dacă Guvernul Ilie Bolojan mai are dreptul să existe după retragerea miniștrilor social-democrați.

Tudorel Toader spune că, în această situație, dacă Sorin Grindeanu ar sesiza CCR privind un conflict juridic de natură constituțională, Ilie Bolojan ar putea fi obligat să vină în Parlament și să ceară votul de încredere.

„Aici există o deosebire. Dacă domnul Grindeanu înțelege să ceară un punct de vedere, o opinie juridică, de la CCR în sensul „Ce-i de făcut”, Curtea va răspunde că nu e competența noastră să dăm sfaturi juridice.

Citește și : Nicuşor Dan: Am promulgat astăzi legea pentru prevenirea şi combaterea femicidului DOCUMENT

Dacă însă va sesiza CCR cu un conflict juridic de natură constituțională, eu cred că este altceva și Curtea poate spune că prin schimbarea configurației politice a guvernului, prim-ministrul e obligat să meargă în Parlament să ceară votul de încredere chiar cu un guvern minoritar dacă are o susținere parlamentară suficientă.”, mai punctează Tudorel Toader.

UPDATE 14.30 Iată demisiile miniștrilor PSD.

F Manole (1) (1)

UPDATE 14.15 PSD a emis un comunicat de presă în care a declarat că este pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european cu un nou premier, politic sau tehnocrat. Mai mult, anunță că va vota în Parlament în favoarea actelor normative necesare în derularea proiectelor cu finanțare europeană.

Comunicat de presă PSD – Demisiile miniștrilor PSD marchează inițierea schimbării cerute de o largă majoritate a cetățenilor români – 23.04.2026

„Demisiile miniștrilor social-democrați reprezintă actul politic prin care a fost formalizată decizia partidului de a retrage sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan”, arată PSD, explicând că această decizie are consecințe directe asupra statutului actualului Executiv.

Social-democrații susțin că, odată cu retragerea sprijinului politic, premierul nu mai poate revendica o majoritate parlamentară și, implicit, nici legitimitatea de a conduce Guvernul.

„Din acest moment, premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică, în fața românilor, de a exercita funcția de conducere a Guvernului României, mai ales că a fost desemnat din partea partidului clasat pe locul trei în alegeri”, se arată în comunicat.

PSD invocă inclusiv principii constituționale pentru a-și susține poziția, afirmând că „potrivit Constituției, niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea națională în nume propriu, contrar voinței parlamentare majoritare, rezultate în urma alegerilor libere și democratice”.

În același timp, formațiunea califică drept periculoasă menținerea actualului cabinet în funcție în lipsa unei majorități parlamentare.

„Menținerea în fruntea unui guvern nefuncțional, lipsit de o majoritate parlamentară, constituie o abordare profund iresponsabilă, cu implicații negative asupra economiei naționale”, mai arată PSD.

În comunicat, social-democrații resping ideea că retragerea miniștrilor ar echivala cu o ieșire definitivă din responsabilitatea guvernării, prezentând gestul ca pe o mișcare strategică pentru resetarea executivului.

„Retragerea miniștrilor PSD nu reprezintă o abandonare a guvernării, ci un act prin care este inițiată schimbarea cerută de o largă majoritate a cetățenilor români”, susține partidul.

PSD justifică această decizie prin evoluțiile economice negative, pe care le invocă drept argument central pentru schimbarea direcției politice.

„Recesiunea, inflația, prăbușirea consumului și a producției impun o astfel de schimbare! Ar fi fost iresponsabil să continuăm pe aceeași cale care s-a dovedit greșită, mai ales în contextul geopolitic în care ne aflăm!”, se mai arată în document.

PSD lasă deschisă revenirea la guvernare

Deși a ieșit din Executiv, PSD transmite că este dispus să participe la formarea unei noi majorități și a unui nou guvern, dar în alte condiții politice.

„PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier care să fie receptiv la problemele cetățenilor și care să aibă capacitatea de a colabora cu partidele care îi asigură majoritatea parlamentară”, precizează comunicatul.

Astfel, obiectivul partidului nu este ieșirea definitivă din zona guvernării, ci schimbarea premierului și reconfigurarea raportului de forțe în Executiv.

În același timp, PSD încearcă să transmită un mesaj de stabilitate pe plan extern și economic, anunțând că va susține în continuare proiectele majore ale statului.

„Până la formarea unui nou guvern, PSD va asigura sprijinul parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare pentru aderarea României la OCDE sau pentru derularea proiectelor din PNRR sau prin instrumentul SAFE”, arată social-democrații.

Miniștrii PSD rămân formal în funcție până la decretele prezidențiale

Comunicatul clarifică și situația miniștrilor demisionari, care vor continua să își exercite atribuțiile până la finalizarea procedurilor legale.

„Miniștrii demisionari ai PSD își vor îndeplini atribuțiile guvernamentale, până la finalizarea procedurilor legale, care se încheie prin publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidențial privind vacantarea funcțiilor”, precizează partidul.

În același timp, aceștia nu vor mai participa la ședințele de guvern, atribuțiile fiind delegate către reprezentanți ai celorlalte partide din coaliție.

„În această perioadă, miniștrii PSD nu vor mai participa la ședințele de guvern, dar își vor delega reprezentarea către secretarii de stat desemnați de celelalte partide din Coaliția de guvernare”, mai arată PSD.

UPDATE 14.00 Miniștrii PSD au ajuns la Guvern și îli depun demisiile.

UPDATE 13.25 Miniștrii PSD demisionează în bloc la ora 14.00, a anunțat vicepremierul Marian Neacșu.

„Urmează să ne dăm demisia la ora 14:00. Toţi miniştrii PSD, inclusiv eu”, a spus vicepremierul Marian Neacşu la Palatul Parlamentului.

El a adăugat că secretarii de stat numiţi de PSD în Guvern îşi vor da demisia „odată cu moţiunea de cenzură”.

Întrebat când va fi depusă moţiunea de cenzură, acesta a spus: „Când va decide partidul”.

Știre inițială

Miniștrii PSD din guvern se retrag din Guvernul Bolojan. Aceștia nu vor participa la ședința de Guvern de joi, potrivit deciziei luate în unanimitate miercuri de liderii social-democrați.

”Nu participa la ședință. În locul meu va merge un secretar de stat”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, pentru Romaniatv.net.

Miniștrii PSD urmează să își depună demisiile din Guvern joi, la ora 14.

Miniștrii PSD ar urma să demisioneze joi, înainte de ședința de guvern

Conducerea social-democraților s-a reunit miercuri pentru stabilirea strategiei, în urma consultării interne din partid de luni unde peste 97% dintre aceștia au votat pentru retragerea sprijinului premierului Ilie Bolojan prin retragerea miniștrilor din Guvern.

Citește și : Ilie Bolojan: Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat. Datele Eurostat arată că direcţia este una corectă. Economia se stabilizează fără a pune presiune pe viitorul generaţiilor următoare

PSD are în executiv Ministerul Transporturilor, condus de Ciprian Șerban, Ministerul Agriculturii, condus de Florin Barbu, Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, Ministerul Justiției, condus de Radu Marinescu, și Ministerul Muncii, condus de Florin Manole. În plus, Secretariatul general al Guvernului este condus tot de PSD, prin Ștefan Radu Oprea.

Guvernul își va schimba componența politică prin ieșirea social-democraților din coaliția de guvernare, motiv pentru care premierul va desemna interimari pentru portofoliile social-democraților.

Potrivit surselor, la Ministerul Transporturilor ar urma să fie numit interimar premierul Ilie Bolojan, la Ministerul Justiției interimar ar urma să fie Cătălin Predoiu (actual ministru al Internelor), la Ministerul Sănătății – Cseke Attila (actual ministru al Dezvoltării), la Ministerul Agriculturii – Diana Buzoianu (actual ministru al Mediului), la Ministerul Energiei ar urma să fie numit Radu Miruță (actual ministru al Apărării) iar la Ministerul Muncii – Oana Țoiu (actual ministru de Externe).

Interimatul durează doar 45 de zile, perioadă în care poate fi depusă moțiune de cenzură împotriva Guvernului, în Parlament. AUR a anunțat că va vota orice moțiune împotriva Guvernului.

„Noi ne-am spus din ziua unu şi chiar am enunţat de săptămâni şi luni bune poziţia AUR. Votăm orice moţiune simplă, orice moţiune de cenzură împotriva acestui guvern. Noi nu considerăm că PSD-ul este un partid serios care va depune o moţiune de cenzură şi care va duce la bun sfârşit ceea ce a spus”, a arătat liderul AUR George Simion.

„V-am spus că noi vom vota orice moţiune. Nu există dubii. Toată lumea încearcă să răstălmăcească vorbele noastre. E aceeaşi chestiune, nu credem că vor depune. Noi vom depune, conform calendarului, în luna mai pentru că noi ne ţinem de cuvânt”, a mai spus Simion.

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat luni că dacă premierul Ilie Bolojan nu va ţine cont că Guvernul şi-a pierdut majoritatea şi nu poate funcţiona fără o majoritate parlamentară, depunerea unei moţiuni de cenzură de către PSD e un fapt posibil.

„Astăzi, Partidul Social Democrat va lua decizia. Este previzibilă. (…) Dacă domnul prim-ministru Ilie Bolojan nu va ţine cont de faptul că acest guvern şi-a pierdut majoritatea şi nu poate funcţiona fără o majoritate parlamentară, noi excludem, a spus-o preşedintele Grindeanu, excludem susţinerea unui guvern minoritar. Ca atare, depunerea unei moţiuni de cenzură de către PSD e un fapt posibil”, a afirmat Daniel Zamfir la Parlament, potrivit Agerpres.

Social-democraţii nu aşteaptă o mână de ajutor din partea şefului statului.

„Nu este vorba de o mână de ajutor, sunt convins că preşedinte Nicuşor Dan, după ce va constata că această coaliţie şi-a pierdut majoritatea parlamentară, practic Guvernul ar deveni în nefuncţional, însuşi preşedintele a spus că nu doreşte şi nu va încuraja un guvern minoritar, după consultările de la Cotroceni cred că acolo se poate degaja o soluţie ca actuala majoritate parlamentară să poată continua guvernarea, dar fără Ilie Bolojan”, a subliniat el.

Citește și : PNL și PSD continuă războiul, inclusiv pe cifre. Bolojan: ”Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat”

Premierul Ilie Bolojan a declarat miercuri că a vorbit despre funcționarea unui guvern minoritar și că, în cazul în care miniștrii se retrag, vor fi înlocuiți cât se poate de repede.

Dinu Iancu Sălăjanu (PNL), președinte al CJ Sălaj și cântăreț de muzică populară, a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile de către procurorii DNA, într-un dosar de corupție ce vizează achiziții publice din județele Sălaj și Bistrița-Năsăud.

Dinu Iancu Sălăjanu a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile de către procurorii DNA

Alături de el au mai fost plasate sub control judiciar alte două persoane: Mate Jozsef și Gavrilă Ghilea.

Citește și : DNA a descins peste doi lideri PSD și PNL. Președinții CJ Bistrița-Năsăud și Sălaj, vizați de percheziții în dosare de corupție și spălare de bani. UPDATE: Radu Moldovan a demisionat din funcția de președinte al organizației PSD Bistrița-Năsăud

Acesta este suspectat de fapte de corupție în atribuirea și derularea unor contracte privind lucrări de utilitate publică. În dosar este vizat şi preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, social-democratul Radu Moldovan, în cazul căruia procurorii nu au luat nicio măsură preventivă.

În ce privește dosarul care vizează CJ Bistrița Năsăud, 6 persoane au fost reținute, două persoane au fost puse sub control judiciar, iar procurorii au aplicat sechestru pe suma de 19 milioane de lei la societatea Frasinul.

Unul dintre cei doi vicepreşedinţi actuali ai CJ Sălaj va fi desemnat, prin vot secret, să preia drepturile şi obligaţiile funcţiei de preşedinte. De asemenea, reprezentanţii CJ Sălaj au precizat că raporturile de serviciu şi de muncă pentru alţi doi angajaţi vizaţi de ancheta procurorilor anticorupţie au fost suspendate de drept.

„Consiliul Judeţean Sălaj asigură cetăţenii, partenerii instituţionali şi beneficiarii proiectelor că activitatea administrativă continuă fără sincope. Toate direcţiile de specialitate sunt funcţionale, iar implementarea proiectelor de investiţii şi serviciile publice rămân priorităţi absolute”, se arată în comunicatul instituţiei.

Potrivit unui comunicat al DNA, miercuri au fost efectuate percheziții domiciliare în 69 de locații din Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iași și din București, fiind vizate sediile a două instituții publice, respectiv domiciliile unor persoane fizice și sediile/punctele de lucru ale unor operatori economici. Descinderi au avut loc și la sediile Consiliilor Județene Bistrița-Năsăud și Sălaj.

Citește și : Raed Arafat anunţă că a fost pus sub acuzare pentru complicitate la contrabandă. Primele explicaţii ale şefului DSU

Dinu Iancu-Sălăjanu este și un lider important al PNL, acesta fiind membru în Biroul Executiv reprezentând Regiunea Nord-Vest. Dinu Iancu Sălăjanu nu și-a dat demisia din funcția de șef al PNL Sălaj, așa cum a procedat ieri, Radu Moldovan (PSD), președintele PSD Bistrița.