Potrivit surselor politice din delegația PSD, social-democrații iau în calcul abia ca ultimă variantă moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan. În schimb, Sorin Grindeanu ar dori sesizarea Curții Constituționale a României (CCR), imediat după ce miniștrii PSD își dau demisia din guvern. Social-democrații ar dori ca judecătorii constituționali să lămurească dacă guvernul mai are legitimitate din moment ce partidul majoritar din coaliție și-a retras sprijinul. Adică dacă guvernul este căzut de drept odată ce s-a schimbat culoarea politică a majorității care l-a susținut.

Întrebat dacă şi când ar putea fi sesizată Curtea de către PSD în cazul actualei crize politice, fostul preşedinte al CCR Augustin Zegrean a subliniat că această instituție ”nu dă consulaţii”.

Zegrean a explicat că s-ar putea ajunge la CCR doar dacă în cele 45 de zile de interimat ”nu se rezolvă problema şi primul-ministru nu propune miniştri cu competenţe depline care să fie duşi în Parlament pentru audieri şi Parlamentul să-i aprobe sau să-i respingă”.

„Deci Curtea Constituţională nu dă consultaţii. El (liderul PSD, Sorin Grindeanu – n.r.) vrea să întrebe ce să facă, când să facă, cum să facă. De ce nu cere Curţii Constituţionale să facă şi cererea în locul lui?”, a spus, pentru news.ro, fostul președinte al CCR.

Potrivit lui Zegrean, s-ar putea ajunge la Curtea Constituţională doar în situaţia în care în cele 45 de zile de interimat nu se rezolvă problema, adică primul-ministru nu propune miniştri ”plini”, cu competenţe depline, care să fie duşi în Parlament pentru audieri şi Parlamentul să-i aprobe sau să-i respingă ori dacă Parlamentul nu face moţiune de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan.

”Dacă românii ar citi şi-ar da seama că lucrurile astea trebuie făcute, atât ceea ce are de făcut primul-ministru în cazul în care îi pleacă un ministru sau îi moare, cât şi ce trebuie să facă Parlamentul dacă Guvernul nu mai este în capacitatea deplină de activitate”, a mai spus Zegrean.

Întrebat dacă este vreo diferenţă dacă demisionează unul, doi trei sau mai mulţi miniştri, fostul judecător CCR a răspuns: ”Nu e nicio diferenţă. Unul dacă pleacă şi trebuie să pună pe altul în locul lui, spre exemplu, dacă este de la acelaşi partid de la care a plecat celălalt, nu trebuie să meargă în Parlament, deci îl propune primul-ministru, îl numeşte preşedintele (n. red. preşedintele României). Dacă însă prin procedura asta de remaniere se schimbă compoziţia politică sau structura Guvernului, atunci este obligat primul-ministru să îi ducă în Parlament, pentru că preşedintele ţării nu îi poate numi decât după aprobarea Parlamentului”.

”Se procedează exact ca la formarea Guvernului: anunţă, stabileşte o zi în care merge cu domnii aceia la comisiile de specialitate să-i audieze”, a adăugat Zegrean, care a precizat că votul se dă numai în cazul miniştrilor care au fost înlocuiţi.

Referitor la prelungirea interimatului peste cele 45 de zile, Zegrean a răspuns că acest lucru nu este posibil ”nici măcar cu un minut”.

Citește și Miniştrii PSD şi-au depus demisiile la Guvern, avem DOCUMENTELE. „Premierul nu mai are legitimitatea democratică, în fața românilor, de a exercita funcția”. Secretarii de stat rămân în funcție până la „moţiunea de cenzură”

Și fostul judecător CCR Tudorel Toader consideră că dacă sesizarea adresată CCR vizează emiterea unui ”punct de vedere”, a unei ”opinii juridice”, atunci Curtea va spune că ”nu are competenţa pentru a da un astfel de răspuns”, o astfel de ”consultanţă”. În opinia sa, PSD poate sesiza CCR cu un conflict juridic de natură constituţională, constând în faptul că primul-ministru refuză cererea unui vot de încredere din partea Parlamentului, după ce s-a schimbat structura politică a guvernului.

”Şi nici nu îl înregistrează ca dosar privind excepţii sau obiectii de neconstituţionalitate, intră în administrative şi dă un răspuns extrajudiciar. Ce poate face preşedintele PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor? În opinia mea, poate sesiza Curtea Constituţională cu un conflict juridic de natură constituţională, constând în faptul că primul-ministru refuză cererea unui vot de încredere din partea Parlamentului, după ce s-a schimbat structura politică a Guvernului”, a explicat Tudorel Toader.

Întrebat în legătură cu schimbarea structurii politice a guvernului ca urmare a demisiilor social-democraţilor din Executiv şi dacă în Parlament trebuie să meargă toţi membrii Executivului, dacă se va ajunge la această situaţie, sau doar miniştrii înlocuiţi, Toader a răspuns că atunci când guvern este învestit, primeşte votul de învestitură şi încrederea Parlamentului ”sub două aspecte”.

”Pe de o parte, lista membrilor guvernului, pe de altă parte, programul de guvernare, în sensul că acest program poate fi pus în aplicare de ministrii aceia pe care îi propune primul-ministru. Programul de guvernare poartă amprenta partidelor din arcul guvernamental şi structura Guvernului la fel. Dacă se schimbă şi pleacă un ministru, doi, trei, e o chestiune, o problemă şi pot fi înlocuiţi, dacă pleacă toţi ministrii reprezentând un partid din arcul guvernamental, atunci se schimbă structura guvernului, cum este cazul despre care vorbim”, a explicat Tudorel Toader.
Toader a subliniat că în acest caz al plecării „în bloc” a miniştrilor PSD „se schimbă structura Guvernului şi nu mai există încrederea Parlamentului că miniştrii care rămân pot pune în aplicare programul de guvernare cu care merge Guvernul”.

”Aici e diferenţa”, a mai punctat fostul judecător CCR, remarcând că în parlament trebuie cerut votul de încredere pentru ”toată echipa guvernamentală”, nu doar pentru miniştrii înlocuiţi.

”Nu e remaniere. Remaniere e când e vorba de unu, doi, trei miniştri şi dacă echipa aceea poate sau nu să pună în aplicare programul de guvernare care poartă şi amprenta partidului din partea căruia demisionează miniştrii”, a mai spus Tudorel Toader.

Potrivit fostului judecător constituţional, CCR ar putea da un răspuns acestei sesizări în condiţiile soluţionării unui conflict juridic de natură constituţională, o competenţă ”consacrată în Constituţie” la revizuirea din 2003.

Tudorel Toader susţine totodată că este posibilă prelungirea interimatului de 45 de zile al guvernului Bolojan rămas după demisiile miniştrilor social-democraţi, pentru că legea privind organizarea guvernului ”nu limitează interimatul doar la 45 de zile”, însă Executivul are ”obligaţia şi interesul legitim” de a avea ”competenţe depline şi de a avea încrederea Parlamentului”.

„Nu există nicio limită (privind interimatul – n.r.). Doar că îi limitează competenţele. În plus, Guvernul este sub controlul Parlamentului. Parlamentul îl mandatează, îi dă votul de încredere, Parlamentul îi retrage votul de încredere, adică îl demite, ca urmare a unei moţiuni de cenzură, dar, sigur, aici înţeleg că se încearcă a evita moţiunea, apelându-se la instrumentul juridic mai puternic, neutru, al Curţii Constituţionale”, a mai spus Tudorel Toader, care a adăugat că la CCR există cauze care pot dura ani, dar şi proceduri urgente în care Curtea ar putea decide şi într-o săptămână, două cu privire la un astfel de conflict.

Citește și EXCLUSIV Tudorel Toader explică pașii următori după demisia miniștrilor PSD din Guvern: „Urmează perioada celor 45 de zile, când se pot întâmpla multe”

Ion Țiriac a declarat că principalul motiv pentru care vrea să deschidă acest muzeu zoologic este dorința de a le arăta copiilor animale pe care majoritatea nu le vor vedea niciodată în mediul lor natural.

Citește și: Ion Țiriac, amintiri din sărăcie: „Am trăit Al Doilea Război Mondial, am făcut foame mare. Foame, foame! Împărțeai cartoful pentru prânz și seară”

Ion Țiriac: „Copiii n-au văzut în viața lor așa ceva”

Recent, miliardarul a vizitat mai multe unități de producție din China pentru a se documenta despre „natura artificială”.  Ion Țiriac intenționează să combine animalele taxidemiate (împăiate) cu elemente de decor artificiale foarte realiste pentru a crea un habitat cât mai autentic în cadrul pavilionului expozițional.

Muzeul va fi un pavilion special lângă Țiriac Collection, în Otopeni. Chiar dacă a renunțat recent la construcția sălii polivalente din aceeași zonă din cauza birocrației, proiectul muzeului pentru copii rămâne pe lista sa de priorități.

”Am văzut fabrici de natură artificială. Frunze, iarbă, care mie îmi trebuie pentru că vreau să fac Muzeul Animalelor. Îl fac lângă cel al mașinilor din Otopeni. Nu vreau să-i spun al vânătorii, pentru că sunt prea multe discuții. O să fie Muzeul Animalelor pentru copii.

Îmi aduc toate animalele pe care le am la Brașov, naturalizate, nu împăiate. Am elefanți, girafe… Prietenii mei i-au văzut, dar acum vreau să le aduc copiilor! Acolo o să fie o coadă mare, copiii n-au văzut în viața lor așa ceva. Cum să stea ei în viața lor în fața unui elefant?! Îmi trebuie 500 de metri de ecrane.

În 60 de ani, am împușcat doi elefanți. Unul era atât de bătrân, în Tanzania, că-i ajungeau colții pe pământ. Iar pe-al doilea l-am împușcat în Botswana. Am văzut zece mii de elefanți, dar doar doi am împușcat în 60 de ani”, a precizat Ion Țiriac, potrivit Gsp.ro.

Șeful ITM care a venit la serviciu cu un Lamborghini de 300.000 de euro, luat la verificări de ANAF. Este vorba despre Costel Grojdea, cel care a fost inspector-șef al Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM)București până luna aceasta, când a fost demis din funcție de ministrul Muncii.

Averea șefului ITM București, luată la verificări de ANAF din cauza bolidului care nu se regăsea în declarația sa de avere

Șeful Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a confirmat că se fac verificări privind situația fostului șef al ITM București.

„Avem în analiză inclusiv povestea cu un coleg care a venit cu un Urus verde. Vom vedea, reacționăm la ce scrie presa”, a declara Nica, potrivit Antena 3 CNN.

Reamintim că Grojdea a fost văzut recent la volanul unui Lamborghini Urus, estimat la aproximativ 300.000 de euro, care nu apare în  declarația sa de avere. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, bolidul de lux ar aparține unei firme din Iași, iar leasingul ar fi fost achitat de o companie verificată anterior chiar de Costel Grojdea.

În urma scandalului izbucnit, ministrul Muncii a decis încetarea detașării lui Costel Grojdea din funcția de inspector-șef al Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM)București, începând cu data de 16 aprilie 2026. Acesta ar urma să revină la Inspectoratul Teritorial de Muncă Iași, acolo unde va avea  un salariu de bază brut lunar de 14.722 lei, la care se pot adăuga sporuri și indemnizații, conform legislației în vigoare.

Citește și Lamborghiniul de 300.000 de euro condus de fostul șef al ITM București, deținut de o firmă de apartamente cu cifră mică de afaceri și mulți acționari de-a lungul timpului

Grojdea a respins acuzațiile și a susținut că nu este proprietarul autoturismului.

„Mașina nu este proprietatea mea. M-a rugat proprietarul mașinii, în fine, eu venind la București, să i-o aduc în București să-i facă revizia tehnică și i-o las în București. Deci, eu ieri două ore, atât am fost cu ea până acolo, pentru că aveam de semnat niște documente și trebuia să fiu la serviciu și ca să mă pot întâlni să pot să-i las mașina să se ducă să-i facă revizia tehnică, atâta tot. Este a unei cunoștințe de-ale mele, persoană privată din Iași, care m-a rugat să-i fac revizia tehnică, atâta tot. M-a rugat să-l duc la reprezentanță”, a declarat Costel Grojdea, potrivit sursei citate.

Conform declarației de avere, Costel Grojdea ar deține mai multe terenuri, o casă de 297 mp, două autoturisme mai vechi și economii de aproximativ 50.000 de euro. În anul 2025, veniturile sale din funcția de la ITM Iași au fost de peste 80.000 de lei.

Citește și Maşini noi la SPP pentru protecţia demnitarilor. Achiziţiile, decise prin OUG

Sunt unele flori care nu doar că atrag albinele prin culorile și parfumul lor, dar în același timp alungă insectele dăunătoare și bolile. Altele îmbogățesc solul și susțin fauna locală, transformând grădina într-un refugiu colorat.

Narcise

Narcisele sunt printre primele flori care înfloresc după iarnă, atragând polenizatori esențiali către pomii fructiferi. Narcisele sunt puternic parfumate, iar petalele lor albe, galbene sau portocalii sunt des vizitate de primele albine care se trezesc din hibernare. Narcisele suprimă buruienile și îmbogățesc solul cu apă și nutrienți pe măsură ce se ofilesc, potrivit libertatea.ro.

Echinacea 

Joacă un rol crucial în rezistența la dăunători și boli prin atragerea polenizatorilor și a insectelor benefice. Deoarece echinacea are nevoie de cel puțin patru ore de soare zilnic, se recomandă plantarea acestora în apropierea pomilor fructiferi, mai degrabă decât direct sub coroana lor deasă.

Tătăneasa 

Frunzele mari de tătăneasă ajută la menținerea umidității solului în jurul pomilor în timpul vremii caniculare. Sistemul său radicular profund poate ajunge la 2,5 – 3 metri, permițând plantei să acceseze nutrienți din adâncimea pământului și să îi aducă la suprafață pentru a fi utilizați de rădăcinile pomului. În plus, rădăcinile ajută la afânarea solului compactat, ceea ce îmbunătățește circulația aerului și drenajul apei.

Condurașii 

Fiind una dintre cele mai apreciate plante în grădinăritul companion, condurașii sunt plante anuale care atrag afidele și omizile. Platați lângă pomi, pot deveni cultură-capcană, ferind pomii. Condurașii funcționează ca un mulci viu, suprimând buruienile și protejând solul de eroziune și evaporare. De asemenea, sporesc fertilitatea solului prin eliberarea de nutrienți pe măsură ce se descompun.

Trifoiul alb

Trifoiul alb este o leguminoasă fixatoare de azot care atrage polenizatorii benefici, în special albinele. Este important de reținut că trifoiul roșu poate atrage ploșnițele verzi (stinkbugs), care se hrănesc cu mlădițele pomilor. Din acest motiv, pentru plantarea companion se recomandă alegerea trifoiului alb.

Gălbenelele 

Gălbenelele cresc aproape de sol, formând un covor vegetal care umbrește pământul și suprimă buruienile. Florile lor strălucitoare și vesele produc o sevă care atrage afidele și musculițele albe, deviindu-le atenția de la pomii fructiferi. În același timp, gălbenelele atrag buburuzele și crisopele, care se hrănesc cu afidele.

Coada-șoricelului 

Coada-șoricelului este o plantă companion puternică, ce îmbunătățește calitatea și fertilitatea solului. Descompune materia organică și eliberează nutrienți esențiali în pământ, acționând ca un acumulator de azot pentru a corecta deficiențele de azot existente. În plus, mirosul puternic poate alunga insectele dăunătoare, atrăgând în același timp polenizatori benefici, cum ar fi albinele și fluturii.

UPDATE: Diana Șoșoacă a reacționat rapid după ce Comisia JURI din Parlamentul European a decis să îi ridice imunitatea parlamentară. Dacă i se ridică imunitatea, Șoșoacă va putea fi cercetată de Parchetul General în dosarul în care e acuzată că a negat Holocaustul.

M-ați martirizat!
„CÂT DE FRICĂ LE ESTE SISTEMELOR ROMÂN ȘI EUROPEAN DE DIANA IOVANOVICI-ȘOȘOACĂ! ȘI AU TOATE MOTIVELE!

M-AȚI MARTIRIZAT, FĂTĂLĂILOR! 1 MILION DE BĂRBAȚI NU AU CURAJUL MEU ȘI PUTEREA MEA DE LUPTĂ! V-AȚI SEMNAT CONDAMNAREA!  TIC-TAC”, scrie Diana Șoșoacă pe Facebook.

UPDATE 11.00 Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European a votat în unanimitate ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșaoacă. Au fost 17 voturi pentru, o abținere, și niciun vot împotrivă.

Votul în plen urmează să fie dat săptămâna viitoare la Strasbourg.

Știre inițială

Diana Șoșoacă află joi, 23 aprilie, soarta imunității sale de europarlamentar. Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a Parlamentului European se reunește astăzi pentru a decide ridicarea imunității sale după ce Parchetul General din România a făcut o solicitare în acest sens.

Diana Șoșoacă află joi dacă îi este retrasă imunitatea în Parlamentul European

Membrii Comisiei JURI vor dezbate raportul privind ridicarea imunității europarlamentarei Diana Șoșoacă în format confidențial, iar votul final va fi dat tot în cursul zilei de joi. Procedura a avansat rapid după ce, luna trecută, președinta SOS România a fost chemată să dea explicații în fața forului european.

Citește și : DNA a descins peste doi lideri PSD și PNL. Președinții CJ Bistrița-Năsăud și Sălaj, vizați de percheziții în dosare de corupție și spălare de bani. UPDATE: Radu Moldovan a demisionat din funcția de președinte al organizației PSD Bistrița-Năsăud

Ședința va avea loc cu ușile închise după ce aceasta a fost audiată pe 24 martie în Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European. După dezbatere, raportul Comisiei JURI va trebui votat de plenul Parlamentului European, iar acest lucru se va întâmpla, foarte probabil, în sesiunea plenară de săptămâna viitoare.

Ridicarea imunității va permite procurorilor din România să continue urmărirea penală a acesteia, fiind pusă sub inculpare pentru 11 infracțiuni.

Diana Șoșoacă este acuzată de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și de alte patru infracțiuni de promovare în public a cultului persoanelor condamnate pentru săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și de promovarea, în public a unor idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

De asemenea, ea este acuzată de promovarea în public a ideilor, concepțiilor și doctrinelor antisemite și de încă o infracțiune de negare, contestare, aprobare, justificarea sau minimalizarea în public a holocaustului ori a efectelor acestuia. Acestor acuzații li se mai adaugă și una de ultraj.

În cariera sa politică, Diana Șoșoacă a fost implicată în mai multe incidente marcate de agresiuni fizice sau verbale, manifestări antisemite și mesaje admirație față de personalități controversate precum Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, Ion Antonescu și Nicolae Ceaușescu.

Într-o intervenție în plenul Parlamentului European, Șoșoacă a sugerat adoptarea politicilor externe după modelul lui Nicolae Ceaușescu, declarând că „Nimeni nu l-a egalat vreodată”.

În februarie 2025, într-o transmisiune live pe Facebook, după un conflict la Curtea Constituțională, ea i-a numit „eroi naționali” pe Ceaușescu, Codreanu și Antonescu:

„Nicolae Ceaușescu, erou național. Corneliu Zelea Codreanu, erou național. Mareșalul Antonescu, erou național”.

În octombrie 2024, după ce Curtea Constituțională i-a respins candidatura la prezidențiale, Șoșoacă a transmis un mesaj live pe YouTube în care l-a elogiat pe Codreanu și transmis mesaje antisemite.

Citește și : Decizie a instanței privind numirea lui Mihai Busuioc la CCR! Ce se va întâmpla cu acesta

Ca europarlamentar ales în 2024, Șoșoacă a fost scoasă forțat dintr-o ședință a plenului european, după ce a apărut cu o icoană, o botniță și un sac de gunoi și a perturbat dezbaterile parlamentare.

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a explicat pentru România TV că guvernarea interimară a lui Ilie Bolojan intră acum într-o perioadă de 45 de zile până când trebuie să vină în Parlament pentru a cere votul de încredere al Guvernului.

Tudorel Toader explică pașii următori după demisia miniștrilor PSD

Cu toate acestea, în perioada de 45 de zile se pot întâmpla foarte multe lucruri, arată Tudorel Toader, printre care depunerea unei moțiuni de cenzură.

„Vorbim de distincția dintre o remaniere guvernamentală, când miniștrii își depun demisia și sunt înlocuiți la propunerea aceluiași partid care i-a numit inițial și situația de față când miniștrii unui partid care părăsește actului guvernamental părăsesc ministerele.

Citește și : Miniştrii PSD şi-au depus demisiile la Guvern. „Premierul nu mai are legitimitatea democratică, în fața românilor, de a exercita funcția”. Secretarii de stat rămân în funcție până la „moţiunea de cenzură”

Parlamentul și-a exprimat votul de încredere în acei miniștri că pot pune în aplicare programul guvernamental. Urmează perioada celor 45 de zile când se pot întâmpla multe: premierul poate să revină la altă atitudine, se poate depune moțiune de cenzură și guvernul să pice, dar înțeleg că președintele încă al Camerei Deputaților, președintele PSD, vrea să sesizeze CCR.”, transmite fostul ministru.

Sorin Grindeanu ar putea sesiza CCR privind legitimitatea Cabinetului Ilie Bolojan, potrivit surselor politice, care să decidă dacă Guvernul Ilie Bolojan mai are dreptul să existe după retragerea miniștrilor social-democrați.

Tudorel Toader spune că, în această situație, dacă Sorin Grindeanu ar sesiza CCR privind un conflict juridic de natură constituțională, Ilie Bolojan ar putea fi obligat să vină în Parlament și să ceară votul de încredere.

„Aici există o deosebire. Dacă domnul Grindeanu înțelege să ceară un punct de vedere, o opinie juridică, de la CCR în sensul „Ce-i de făcut”, Curtea va răspunde că nu e competența noastră să dăm sfaturi juridice.

Citește și : Nicuşor Dan: Am promulgat astăzi legea pentru prevenirea şi combaterea femicidului DOCUMENT

Dacă însă va sesiza CCR cu un conflict juridic de natură constituțională, eu cred că este altceva și Curtea poate spune că prin schimbarea configurației politice a guvernului, prim-ministrul e obligat să meargă în Parlament să ceară votul de încredere chiar cu un guvern minoritar dacă are o susținere parlamentară suficientă.”, mai punctează Tudorel Toader.