Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, propus să își păstreze portofoliul și în viitorul Guvern condus de Luca Niculescu, lansează un avertisment privind situația finanțelor publice și riscurile care amenință România în perioada următoare. Într-o amplă analiză publicată vineri pe Facebook, Nazare susține că echilibrul financiar al țării rămâne extrem de fragil, iar orice nouă cheltuială bugetară fără acoperire riscă să compromită eforturile de reducere a deficitului și să determine retrogradarea ratingului suveran în categoria nerecomandată investițiilor, cunoscută drept „junk”. Ministrul atrage atenția că anul 2027 va aduce presiuni suplimentare asupra bugetului și insistă că România nu își permite o relansare economică bazată pe promisiuni nesustenabile.

Mesajul vine în contextul negocierilor pentru instalarea Guvernului Luca Niculescu, în care PSD urmează să dețină un rol central, și al discuțiilor privind direcția politicilor economice. Viitorul Executiv va trebui să pregătească bugetul pentru 2027, într-un moment în care reducerea deficitului, protejarea ratingului de țară și menținerea investițiilor reprezintă provocări majore.

„După mai mult de un an de consolidare fiscală, într-un context marcat de multiple tensiuni interne și externe, dezbaterea despre economia României și așteptările privind evoluția acesteia trebuie să pornească de la o evaluare realistă a situației în care ne aflăm, a dezechilibrelor pe care trebuie să continuăm să le corectăm și a eforturilor necesare pentru a recâștiga stabilitatea financiară”, afirmă Alexandru Nazare.

Ministrul consideră că actualele dificultăți bugetare sunt consecința unor politici fiscale aplicate de-a lungul mai multor ani.

„Radiografia la zi este una singură: ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanță și a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată mai târziu. Rezultatul: cel mai mare deficit bugetar din UE, o datorie publică ajunsă la cote istorice și costuri tot mai mari pentru finanțarea funcționării statului”, precizează acesta.

Deficitul s-a redus cu aproape 27 de miliarde de lei în primele opt luni ale anului

Alexandru Nazare prezintă și evoluția principalilor indicatori bugetari, arătând că măsurile de consolidare fiscală au început să producă rezultate, dar avertizează că acestea ar putea fi anulate dacă viitorul Guvern își asumă noi cheltuieli fără surse de finanțare.

„În ultimul an, am făcut pași importanți în corectarea acestui dezechilibru: deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. În primele 8 luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni concreți, vorbim despre un deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei față de primele 8 luni ale anului trecut”, precizează ministrul Finanțelor.

Acesta subliniază că reducerea deficitului a presupus decizii dificile și controlul cheltuielilor publice.

„Nu sunt doar date statistice – înseamnă dobânzi care consumă resurse pentru educație, sănătate sau infrastructură, vulnerabilitate în fața crizelor și mai puține opțiuni pentru viitorul tuturor. Iar rezultatele au fost obținute în urma unor decizii dificile, a controlului cheltuielilor și a unor măsuri de consolidare asumate și aplicate cu rigoare. Ar fi o greșeală majoră să pierdem, prin noi angajamente nesustenabile, ceea ce am reușit să corectăm cu atât de mult efort”, afirmă Nazare.

Datoria publică a ajuns la 1.205 miliarde de lei. Dobânzi de peste 42 de miliarde în opt luni

O altă problemă semnalată de ministrul Finanțelor este creșterea datoriei publice și, mai ales, a costurilor pe care statul le suportă pentru plata dobânzilor.

Potrivit datelor prezentate de Nazare, datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la sfârșitul lunii iulie 2026, echivalentul a 1.205 miliarde de lei.

În același timp, în primele opt luni ale anului, statul român a plătit dobânzi în valoare de 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025.

„Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB. Sunt resurse importante care nu mai pot fi direcționate către investiții și servicii publice – ci acoperă dobânzile”, explică ministrul.

Obiectivul pentru anul în curs rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB, însă Nazare avertizează că atingerea acestei ținte nu ar însemna rezolvarea problemelor structurale ale finanțelor publice.

„Este un pas necesar, dar nu o victorie: la finalul acestui an, nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%, iar în 2027 va trebui să continuăm eforturile de reducere a deficitului, într-un context marcat de mult mai multe presiuni şi obligații restante decât cele din acest an”, subliniază acesta.

Bugetul pentru 2027, un test pentru noul Guvern. Nazare avertizează asupra promisiunilor fără acoperire

Ministrul Finanțelor consideră că anul 2027 va fi mai dificil din perspectiva constrângerilor bugetare, inclusiv ca urmare a eliminării granturilor din PNRR, invocată în analiza sa.

În paralel, dobânzile la datoria publică, necesarul de finanțare și așteptările sociale vor continua să exercite presiune asupra cheltuielilor statului.

„Bugetul pentru 2027 va fi un test major de responsabilitate. Trebuie construit pe venituri realiste, pe priorități clare și pe cheltuieli pe care statul le poate susține efectiv. Nu ne putem permite să repetăm greșeala de a transforma așteptările nerealiste în obligații bugetare permanente, fără resursele necesare pentru finanțarea lor”, afirmă Alexandru Nazare.

Acesta insistă că orice măsură care presupune cheltuieli suplimentare trebuie să fie însoțită de identificarea resurselor necesare.

„Orice nou obiectiv trebuie însoțit de o întrebare simplă: care este sursa de finanțare? Nu putem construi un stat solid pe promisiuni care depășesc capacitatea reală a bugetului. O cheltuială permanentă trebuie să aibă o sursă permanentă de finanțare”, mai spune ministrul.

Avertismentul are o relevanță politică aparte în condițiile în care programul de guvernare depus de Luca Niculescu la Parlament prevede, între altele, indexarea pensiilor începând din 2027, elaborarea unei noi legi a salarizării în sectorul public, un pachet de sprijin pentru persoanele vulnerabile și continuarea unor programe de investiții publice.

Aplicarea acestor măsuri va trebui corelată cu obiectivele de reducere a deficitului, iar identificarea surselor de finanțare reprezintă una dintre provocările viitorului Executiv.

Totodată, PSD a condiționat susținerea Guvernului Niculescu de prezentarea bugetului pentru 2027 până la 1 decembrie și de evitarea unor noi majorări de taxe, potrivit informațiilor publicate de Reuters.

Avertisment privind ratingul de țară: România riscă să intre în categoria „junk”

Una dintre cele mai importante teme abordate de Alexandru Nazare privește încrederea creditorilor externi și riscul unei retrogradări a ratingului suveran.

Ministrul susține că situația actuală a finanțelor publice este suficient de fragilă încât schimbarea direcției politicilor bugetare să provoace consecințe imediate asupra condițiilor de finanțare.

„Menținem azi, cu mult efort şi precauție la Finanțe, alături de ceilalți parteneri instituționali, un echilibru foarte fragil în ceea ce privește păstrarea încrederii creditorilor externi. De aceea, un alt obiectiv esențial astăzi este protejarea ratingului suveran și menținerea României în afara categoriei «junk»”, afirmă ministrul.

Nazare explică și efectele pe care le-ar putea avea pierderea credibilității României în fața piețelor financiare.

„Fără credibilitate, finanțarea devine mai scumpă, investițiile sunt afectate, iar presiunea asupra cetățenilor şi costurilor zilnice crește. Prima evaluare de rating va fi în ianuarie de la agenția Fitch, dar în cazul unui derapaj semnificativ oricare altă agenție poate repune cu efect imediat ratingul României în discuție prin convocarea unui comitet de rating ad-hoc”, avertizează acesta.

În prezent, România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. La 31 iulie 2026, Fitch a menținut ratingul suveran la BBB-, cu perspectivă negativă.

Perspectiva negativă indică posibilitatea unei retrogradări, dar nu echivalează cu o decizie deja luată în acest sens. O reducere cu o treaptă a calificativului Fitch ar plasa România în categoria nerecomandată investițiilor.

Agenția a indicat printre principalele vulnerabilități deficitele bugetare persistente, creșterea rapidă a datoriei publice, inflația ridicată și instabilitatea politică.

În septembrie, o analistă Fitch avertiza, într-un interviu acordat Bloomberg, că prelungirea crizei politice și lipsa unui plan fiscal credibil pentru anul următor ar putea pune în pericol menținerea ratingului actual. Următoarea evaluare programată a Fitch este în ianuarie 2027.

România nu este pregătită pentru o relansare fără constrângeri

În analiza sa, Alexandru Nazare insistă că România se află în continuare într-o etapă de stabilizare economică și bugetară, nu într-o perioadă în care autoritățile își pot permite extinderea necondiționată a cheltuielilor.

„România nu se află încă în etapa unei relansări fără constrângeri, ci în etapa stabilizării și a redresării derapajelor”, arată ministrul.

Potrivit acestuia, consolidarea fiscală trebuie să continue printr-un control mai riguros al cheltuielilor, îmbunătățirea colectării veniturilor și prioritizarea investițiilor care susțin productivitatea economiei.

Ministrul atrage atenția că reducerea deficitului nu trebuie să se transforme într-o politică de blocare a investițiilor sau de abandonare a categoriilor vulnerabile.

„Trebuie să continuăm să reducem deficitul fără să creăm blocaje și fără să sacrificăm capacitatea de dezvoltare a țării. Totodată, trebuie să ne putem proteja populația și economia de șocuri. Doar un stat cu finanțe sănătoase poate susține durabil dezvoltarea, dar și salariile, serviciile publice sau categoriile vulnerabile”, precizează Nazare.

El consideră că măsurile de sprijin social trebuie să fie fundamentate financiar și orientate către persoanele care au cea mai mare nevoie de ajutor.

„Sprijinul trebuie să fie bine țintit, eficient și finanțat, nu construit pe promisiuni care produc dezechilibre și ajung, în final, să îi afecteze tocmai pe cei pe care dorim să îi protejăm”, afirmă ministrul Finanțelor.

În ceea ce privește investițiile, Nazare evidențiază creșterea de 19,9% înregistrată în trimestrul al doilea din 2026, apreciind că fondurile europene reprezintă un instrument esențial pentru menținerea activității economice.

„Ajustarea bugetară trebuie să reducă dezechilibrele fără să afecteze tocmai investițiile care susțin productivitatea și redresarea economică”, susține acesta.

Contextul economic rămâne dificil și potrivit prognozelor Comisiei Europene. În estimările publicate în mai 2026, Executivul comunitar anticipa o creștere economică de numai 0,1% pentru România în acest an și de 2,3% în 2027. Comisia estima totodată un deficit de 6,2% din PIB în 2026 și de 5,8% în 2027, în timp ce datoria publică urma să urce la aproximativ 63% din PIB până anul viitor.

Nazare, propus să rămână ministru al Finanțelor în Guvernul Niculescu

Declarațiile lui Alexandru Nazare vin în ajunul audierilor parlamentare pentru învestirea Cabinetului Luca Niculescu.

Premierul desemnat a depus joi, 15 octombrie, lista miniștrilor și programul de guvernare. Nazare figurează printre miniștrii independenți propuși să își continue activitatea, în timp ce PSD urmează să preia 11 portofolii.

Audierile sunt programate luni, 19 octombrie, și marți, 20 octombrie, iar votul de învestitură în plenul reunit al Parlamentului este stabilit pentru marți, de la ora 14:00.

Luca Niculescu și-a exprimat anterior aprecierea față de activitatea lui Alexandru Nazare, subliniind atât contribuția acestuia la reducerea deficitului, cât și relațiile dezvoltate cu instituțiile financiare internaționale și agențiile de rating.

Alexandru Nazare își încheie analiza cu un avertisment referitor la consecințele politicilor bugetare bazate pe angajamente nesustenabile.

„Disciplina nu înseamnă renunțare la dezvoltare. Înseamnă să reconstruim baza, fără să lăsăm datorii generațiilor următoare. România nu trebuie să aleagă între creștere și responsabilitate.

Dar pentru a avea creștere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele. Nu putem relua ciclul în care astăzi promitem, mâine împrumutăm și ulterior cerem românilor să plătească nota de plată”, conchide ministrul Finanțelor.

Consiliul Concurenței a lansat în dezbatere publică angajamentele propuse de Premier Energy pentru preluarea Distribuție Energie Oltenia (DEO). Măsurile urmăresc să împiedice folosirea avantajelor distribuitorului în beneficiul furnizorului din același grup și ar urma să se aplice timp de 24 de luni de la autorizarea tranzacției.

Autoritatea a anunțat vineri că persoanele și companiile interesate pot transmite observații până pe 26 octombrie 2026. Angajamentele sunt în etapa consultării publice, urmând să fie evaluate de Consiliul Concurenței.

Ce îngrijorări a identificat Consiliul Concurenței

Principala preocupare privește efectele integrării distribuției și furnizării de energie electrică în același grup.

„Principala îngrijorare a autorității de concurență este legată de faptul că, odată cu integrarea verticală, noua entitate ar putea utiliza avantajele informaționale și operaționale conferite de controlul asupra DEO, reducând posibilitatea efectivă a furnizorilor concurenți de a atrage sau păstra clienți și, prin urmare, putând slăbi presiunea concurențială exercitată asupra furnizorului afiliat”, explică instituția.

Este vorba despre un risc identificat în analiza tranzacției, pentru înlăturarea căruia Premier Energy a propus o serie de măsuri comportamentale.

Măsuri privind schimbarea furnizorului și accesul la informații

Propunerile vizează relația cu clienții și activitățile de păstrare a acestora, utilizarea informațiilor comerciale sensibile și tratamentul nediscriminatoriu al furnizorilor de energie electrică.

Potrivit Consiliului Concurenței, angajamentele urmăresc menținerea unui rol strict tehnic al operatorului de distribuție în procesul de schimbare a furnizorului, precum și asigurarea accesului în condiții egale la interfața API.

Pachetul propus include și dizolvarea societății de servicii comune Evryo Power.

Dacă angajamentele vor fi acceptate, autoritatea va monitoriza respectarea lor, iar companiile implicate vor transmite periodic rapoarte privind implementarea măsurilor.

Observațiile pot fi trimise până pe 26 octombrie

Documentele cu angajamentele propuse pot fi consultate pe site-ul Consiliului Concurenței.

Observațiile pot fi transmise până pe 26 octombrie 2026, prin e-mail, la adresa industrie@consiliulconcurentei.ro, sau prin poștă, către autoritate.

Tinerii sub 30 de ani care nu lucrează, nu studiază și nu urmează cursuri de formare pot primi bani în plus peste salariu dacă se angajează pentru prima dată și îndeplinesc condițiile legale. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri începerea implementării proiectului „STEP UP – Tinerii, o șansă pentru viitor”. Primele 35 de dosare sunt finalizate și urmează să intre în plată, potrivit ANOFM.

Prima de stabilitate se acordă lunar, timp de doi ani. Cuantumul prevăzut de actul normativ este de 1.000 de lei în primele 12 luni și 1.250 de lei în următoarele 12 luni, ceea ce poate însemna până la 27.000 de lei, dacă sunt îndeplinite condițiile pe întreaga perioadă. Sumele sunt neimpozabile și nu se supun contribuțiilor sociale.

În declarația de vineri, Pîslaru a menționat 1.200 de lei pentru anul al doilea. Suma înscrisă în OUG nr. 11/2026 și în informațiile publicate de ANOFM este însă de 1.250 de lei lunar.

Cine poate primi banii: condiția care trebuie îndeplinită înainte de angajare

Sprijinul îi vizează pe tinerii NEET, adică persoanele cu vârsta de la 16 ani până la împlinirea a 30 de ani care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la formare profesională.

Pentru prima de stabilitate, tânărul trebuie să fie înregistrat în evidența agenției pentru ocuparea forței de muncă înainte de angajare, să se încadreze pentru prima dată în muncă și să aibă un contract cu normă întreagă, pe durată nedeterminată.

Prima nu se acordă pentru angajarea în instituții și autorități publice sau în companii controlate majoritar de stat ori de autoritățile locale, printre categoriile excluse de lege.

Pîslaru a explicat că măsura urmărește să completeze veniturile de la începutul carierei, când salariile sunt adesea mai mici.

„Noi nu o să așteptăm să vedem ce se întâmplă pe 21 octombrie și ce decid instanțele. Am dat drumul la implementare”, a declarat ministrul, potrivit News.ro.

Cererea se depune în cel mult 90 de zile. Ce documente sunt necesare

Pentru acordarea primei, persoanele eligibile trebuie să depună documentele la AJOFM, respectiv la AMOFM București, unde se află în evidență, în maximum 90 de zile de la angajare.

Dosarul cuprinde cererea după modelul prevăzut de norme, copia actului de identitate și copia documentului în baza căruia tânărul a fost angajat.

Documentele pot fi depuse personal sau transmise prin modalitățile prevăzute de procedură, inclusiv prin e-mail. Depășirea termenului de 90 de zile duce la pierderea dreptului de a beneficia de primă.

Pentru continuarea plății, beneficiarul trebuie să depună lunar, până pe data de 15, dovada emisă de angajator că este încadrat în muncă.

Șase județe nu sunt incluse în STEP UP

Proiectul nu acoperă județele Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Mureș și Prahova, care sunt incluse în Programul Tranziție Justă.

Președintele ANOFM, Adrian Zvîncă, a explicat că excluderea urmărește evitarea dublei finanțări și a anunțat intenția pregătirii unei soluții separate pentru tinerii din aceste județe.

„Sunt exceptate din acest proiect județele care sunt în tranziție justă pentru a evita dubla finanțare. Avem în plan, împreună cu MIPE, să găsim o soluție și pentru aceste proiecte și, bineînțeles, să scriem un proiect separat pentru tinerii din aceste județe”, a declarat acesta.

Lista județelor exceptate este confirmată de fișa oficială a proiectului. Excluderea privește finanțarea prin STEP UP și nu trebuie confundată cu o eliminare a primei de stabilitate din legislație pentru locuitorii acestor județe.

Aproape 400 de cereri depuse. Primele dosare vor intra în plată

Potrivit bilanțului prezentat vineri de președintele ANOFM, au fost identificate 1.078 de persoane eligibile, fiind depuse 395 de cereri.

„Avem 1.078 de persoane eligibile identificate, 395 de cereri depuse în acest moment, 243 de dosare în procesare și 35 de dosare încheiate care vor intra în plată”, a declarat Adrian Zvîncă.

Proiectul are un buget de aproximativ 854,85 milioane de lei și o perioadă de implementare cuprinsă între 1 septembrie 2026 și 31 decembrie 2029.

Grupul-țintă al întregului proiect este de 21.200 de tineri, iar fișa ANOFM prevede 21.000 de beneficiari ai primei de stabilitate. Sunt incluse și alte măsuri, precum formarea profesională și sprijinul pentru angajatori.

Ce se întâmplă dacă tânărul schimbă locul de muncă

Legea permite păstrarea dreptului la primă dacă raportul de muncă încetează, iar beneficiarul se angajează la un alt angajator eligibil în maximum 60 de zile, tot cu normă întreagă și pe durată nedeterminată.

Există însă și situații în care încetarea contractului înainte de 24 de luni poate atrage restituirea integrală a sumelor primite, inclusiv în cazurile prevăzute de lege privind demisia, acordul părților sau concedierea disciplinară. Condițiile privind păstrarea dreptului și eventuala restituire trebuie verificate cu agenția înaintea schimbării contractului.

Prima de stabilitate nu se cumulează cu anumite alte stimulente de ocupare, precum prima de inserție, de activare, primele de mobilitate și cea de relocare.

Programul pornește în timp ce hotărârea de aplicare este contestată

Pîslaru a legat implementarea de HG nr. 570/2026, care stabilește norme pentru măsurile de ocupare, inclusiv prima de stabilitate.

Ministrul a afirmat că efectele suspendării anterioare au încetat și că PSD a depus o nouă cerere, cu termen la Curtea de Apel București pe 21 octombrie. Acesta a acuzat motive politice în contestarea hotărârii.

ȘTIRIPESURSE.RO a prezentat anterior explicațiile avocatului PSD privind cererea de suspendare a HG nr. 570/2026.

Federaţia Română de Canotaj, în parteneriat cu Primăria Sectorului 6 şi Administraţia Naţională „Apele Române”, a lansat, vineri, proiectul Canotaj pe Lacul Morii, iniţiativă prin care îşi propune să aducă unul dintre cele mai de succes sporturi olimpice ale României mai aproape de bucureşteni şi să transforme Lacul Morii într-un nou reper pentru sportul de performanţă.

Evenimentul de lansare a avut loc în prezenţa primarului Sectorului 6, Paul Moldovan, a Elisabetei Lipă, preşedinta Federaţiei Române de Canotaj, şi a sportivilor din lotul olimpic de canotaj al României, alături de reprezentanţi ai autorităţilor şi partenerilor proiectului, scrie news.ro.

Momentul spectaculos al evenimentului a fost prima demonstraţie de canotaj organizată pe Lacul Morii, la care au participat două echipaje mixte de 8+1, aducând pe apele Capitalei energia, eleganţa şi forţa unui sport care a scris istorie pentru România.

“Cu o tradiţie impresionantă şi 40 de medalii olimpice în palmares, canotajul românesc continuă să inspire noi generaţii. Prin acest proiect, ne dorim ca Lacul Morii să devină un spaţiu dedicat competiţiilor sportive, demonstraţiilor şi evenimentelor care să apropie publicul de campionii României”, a preciat FR Canotaj pe Facebook.

Ce spune primarul sectorului 6

Parteneriatul deschide calea pentru organizarea activităţilor sportive şi evenimentelor dedicate canotajului, cu obiectivul de a aduce acest sport mai aproape de bucureşteni şi de a valorifica potenţialul Lacului Morii.

„Astăzi marcăm o etapă importantă atât pentru Bucureşti, cât şi pentru sportivi. Atunci când am gândit proiectul Lacului Morii, ne-am dorit ca această zonă să devină un spaţiu viu, în care bucureştenii să poată face sport, să participe la evenimente şi să se bucure de activităţi recreative. Ne-am dorit încă de la început să aducem Federaţia Română de Canotaj pe lac, pentru că performanţele sportivilor şi experienţa Federaţiei pot contribui semnificativ la valorificarea acestui loc. Am creat infrastructura şi i-am dat o direcţie, iar acum, împreună cu Federaţia Română de Canotaj şi cu doamna Elisabeta Lipă, aducem activitatea sportivă care îi lipsea.

Ne dorim să dezvoltăm colaborarea şi cu Federaţia Română de Yachting, astfel încât Lacul Morii să găzduiască tot mai multe activităţi pe apă.

Le mulţumesc doamnei Elisabeta Lipă pentru deschidere şi colaborare, precum şi sportivilor care sunt astăzi alături de noi. Ne dorim un parteneriat pe termen lung, prin care să transformăm Lacul Morii într-un loc de referinţă pentru sport şi pentru comunitate”, a declarat Paul Moldovan, primarul Sectorului 6.

Canotajul, mai aproape de bucureşteni

Parteneriatul se va concretiza în activităţi sportive şi evenimente care să valorifice potenţialul Lacului Morii.

„Astăzi dăm startul acestui parteneriat şi vrem să demonstrăm că ne putem desfăşura activitatea aici. Ne dorim ca acest protocol să fie începutul unei colaborări concrete, prin care să demonstrăm că Lacul Morii poate fi folosit inclusiv pentru sportul de înaltă performanţă.

Şi, ca dovadă, peste numai o lună, pe 14 şi 15 noiembrie, aici, pe Lacul Morii, se vor desfăşura Campionatele Naţionale de Fond la canotaj.

Vă felicit pentru tot ceea ce aţi realizat până acum pe Lacul Morii. Repet, ştiu cum arăta înainte. Practic, nu era nimic amenajat, iar astăzi vedem că şi noi putem realiza lucruri pe care le admirăm în alte locuri.”, a declarat Elisabeta Lipă, preşedinta Federaţiei Române de Canotaj.

O oportunitate pentru publicul din Sectorul 6 şi din Capitală

Organizarea de competiţii şi demonstraţii pe Lacul Morii ar putea oferi mai multor bucureşteni ocazia de a urmări canotajul de aproape şi de a-i susţine pe sportivi, fără a fi nevoiţi să se deplaseze în afara oraşului. Pentru sportivi, această apropiere de public reprezintă o oportunitate de a face cunoscută disciplina şi de a inspira noi generaţii să practice sportul.

Simona Radiş, multiplă campioană olimpică şi mondială la canotaj, a salutat iniţiativa şi a vorbit despre importanţa faptului de a concura în mijlocul Capitalei:

„Este o oportunitate foarte importantă să putem concura chiar în mijlocul Capitalei. De multe ori, competiţiile de canotaj se desfăşoară în locuri mai îndepărtate, unde nu toată lumea poate ajunge. Organizarea unui concurs aici le oferă bucureştenilor şansa de a veni să ne vadă, să ne încurajeze şi să fie mai aproape de acest sport.

Vă mulţumim pentru această oportunitate!

Ne bucurăm foarte mult de ceea ce am găsit aici. Sincer, nu ne aşteptam să fie atât de frumos. Trecusem şi înainte pe lângă Lacul Morii şi admirasem promenada, dar insula ne-a impresionat în mod deosebit. Sunt convinsă că, odată ce vom pune bărcile pe apă şi vom da startul competiţiilor, vom aduce şi mai multă energie şi frumuseţe acestui loc.”

După ce joi, vasul Wine Trader, a fost lovit de un atac cu dronă, în apropiere de Sulina, autoritățile române au anunțat că operațiunile de căutare-salvare continuă și vineri, pentru identificarea celorlalți trei marinari dispăruți în Marea Neagră.

„În această dimineață, au fost reluate operațiunile de căutare-salvare a persoanelor date dispărute în urma incidentului produs la bordul navei comerciale avariate în largul Mării Negre”, informează Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).

Forțele și mijloacele de intervenție ale Ministerului Afacerilor Interne continuă misiunea, printr-o acțiune comună la care participă personal și echipamente din cadrul Inspectoratului General de Aviație (IGAv) și IGSU.

Patru dintre salvatori IGSU au ajuns la bordul navei Wine Trader cu un elicopter Black Hawk. Ulterior, aeronava va efectua un survol de recunoaștere în cadrul unei alte misiuni.

„Totodată, nava de intervenție FIFI MAI 0101, având la bord 13 salvatori, va desfășura o misiune de recunoaștere, urmând ca, ulterior, să se deplaseze în zona navei Wine Trader, pentru a participa la continuarea operațiunilor de căutare-salvare”, infomează IGSU.

Autoritățile încearcă să-i găsească pe marinarii dispăruți

Potrivit IGSU, cinci dintre marinarii de la bordul navei Wine Trader care a luat foc, joi, în urma unui atac cu drone, au fost salvați și duși la spital pentru investigații și îngrijiri medicale.

„Prioritatea echipelor de intervenție rămâne identificarea și salvarea persoanelor date dispărute, cu respectarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea atât a acestora, cât și a personalului implicat în misiune”, informează IGSU.

Salvatorii mai precizează că operațiunile se desfășoară în mod coordonat, în funcție de condițiile hidrometeorologice și de evoluția situației din zona incidentului.

Joi, vasul care circula sub pavilion San Marino, a luat foc, în urma unui atac cu drone. Nava transporta substanțe chimice, inflamabile. În urma incidentului, opt marinari au fost dați dispăruți, iar autoritățile române s-au mobilizat pentru a-i căuta și salva pe cei de la bord.

Nu este singurul incident din ultima perioadă

Incidentul vine la doar o zi după ce nava Yara J, care circulă sub pavilionul Insulelor Comore, a fost lovită de dronă, tot în apropiere de Sulina.

Nu este singurul incident cu nave la Marea Neagră. Două nave comerciale au fost atacate, marți, în apele teritoriale bulgare. Una dintre ele, Chelsea 3, ar fi fost lovită de trei drone aeriene. Acesta a fost și motivul pentru care Nicușor Dan și premierul bulgar, Rumen Radev, au avut o întâlnire, joi, la Bruxelles, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

De asemenea, la începutul lunii octombrie, a fost lovită nava Royad Mammadov, care transporta cereale ucrainene spre Turcia. Atunci un marinar a murit și alți trei au fost răniți.

În ceea ce privește măsurile care vor fi luate, Dan a declarat: „Ne aflăm în aceeași situație ca anul trecut”. Acesta le va cere aliaților sprijin pentru a contracara amenințările cu drone rusești.

Guvernul a aprobat majorarea amenzilor contravenționale aplicate de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) pentru încălcarea legislației audiovizuale. Noile sancțiuni au fost actualizate în funcție de inflația acumulată din 2009 și pot ajunge până la 440.000 de lei.

Anunțul a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Dogioiu, care a explicat că modificarea urmărește actualizarea cuantumului amenzilor după evoluția prețurilor din ultimii 17 ani.

Citește și : SRI reacționează după răspândirea unui fake news privind bugetul și organizarea instituției: „În spațiul public au apărut informații false menite a crea confuzie”

„Este o hotărâre care actualizează cuantumul amenzilor contravenționale aplicate pentru nerespectarea unor prevederi ale Legii audiovizualului în funcție de evoluția indicelui inflației. Este vorba despre raportarea la inflația cumulată de la ultima stabilire a cuantumului acestor amenzi, în anul 2009”, a declarat Ioana Dogioiu, la Palatul Victoria.

Pentru contravențiile prevăzute la articolul 90, alineatul 2, amenzile vor crește de la intervalul de 10.000-200.000 de lei la 22.000-440.000 de lei.

În această categorie intră difuzarea serviciilor media audiovizuale cu încălcarea legii, utilizarea tehnicilor subliminale în comunicările comerciale, publicitatea mascată și nerespectarea dreptului la replică. Sunt vizate, de asemenea, retransmisia neautorizată a serviciilor media și furnizarea acestora fără licență audiovizuală.

Cresc și sancțiunile prevăzute la articolul 91, alineatul 3. Acestea vor ajunge la 11.000–220.000 de lei, față de limitele actuale de 5.000–100.000 de lei.

Aceste amenzi se aplică furnizorilor și distribuitorilor de servicii media care nu respectă anumite dispoziții ale Legii audiovizualului sau deciziile cu caracter normativ emise de CNA.

În anumite cazuri, legea permite autorității să transmită mai întâi o somație, în care sunt precizate condițiile și termenul pentru remedierea neregulilor.

Citește și : Cine este cerșetorul care a strâns aproape 10.000 de lei de la pelerinii aflați la coadă la moaștele Sfintei Parascheva. Bărbatul are o casă și trei mașini la poartă

Actualizarea a fost realizată în baza articolului 92 din Legea audiovizualului, care permite Guvernului să modifice limitele sancțiunilor contravenționale în funcție de evoluția inflației.

Potrivit notei de fundamentare a hotărârii, indicele total al prețurilor de consum pentru perioada august 2009–august 2026 a ajuns la 220,17%. Aplicarea acestui indice la plafonul anterior de 200.000 de lei pentru sancțiunile prevăzute la articolul 90 conduce la o valoare de 440.340 de lei, rotunjită în hotărâre la 440.000 de lei.