Decizia guvernului Bolojan de a transfera către primari puterea de a autoriza sau interzice funcționarea sălilor de jocuri de noroc începe să se reflecte și în veniturile statului. Proiectul rectificării bugetare, care urmează să fie adoptat vineri, arată o diminuare cu 749 de milioane de lei a încasărilor estimate din taxele aferente jocurilor de noroc. Pe lângă jocurile de noroc, bugetul este afectat și de reducerea accizei la combustibil, asta pentru că statul oferă reducere de 25%, în contextul creșterii fulminante a prețurilor.

Scad drastic veniturile din jocurile de noroc

Măsura prin care autoritățile locale au primit libertatea de a decide dacă permit sau nu funcționarea sălilor de jocuri de noroc a fost prezentată drept o modalitate de a reda comunităților controlul asupra acestui fenomen. Numai că efectele administrative și economice ale noilor reguli se văd acum și în calculele bugetare ale Guvernului.

Potrivit proiectului de rectificare bugetară publicat de Ministerul Finanțelor, veniturile din taxele pentru jocurile de noroc sunt estimate să scadă cu aproximativ 749 de milioane de lei față de programul inițial. Este una dintre categoriile de venituri la care statul înregistrează o diminuare importantă.

Problemele au fost semnalate încă din vară, când datele privind autorizarea aparatelor de tip slot-machine indicau o scădere semnificativă a activității. În perioada februarie-mai 2025, taxele de autorizare pentru aceste aparate au însumat 485 de milioane de lei, în timp ce în aceeași perioadă din 2026 încasările au coborât la 300 de milioane de lei. Diferența este de 185 de milioane de lei, respectiv o scădere de aproximativ 38%.

Unul dintre motivele invocate pentru această situație este blocajul administrativ generat de noile reguli. Deși primăriile au primit dreptul de a decide dacă permit sau interzic jocurile de noroc pe raza localităților, foarte puține consilii locale adoptaseră hotărârile necesare. La momentul raportării din vară, doar 90 din aproximativ 3.100 de unități administrativ-teritoriale luaseră o decizie în acest sens.

Bugetul României este ca un ciur, cu găuri pe toate părțile

Diminuarea încasărilor din jocurile de noroc vine într-un context în care rectificarea bugetară indică probleme și la alte categorii importante de venituri.

Cele mai mari scăderi sunt înregistrate la sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori, unde diminuarea este de 4,58 miliarde de lei, și la accize, cu 3,68 miliarde de lei mai puțin decât estimările inițiale.

Veniturile nefiscale scad cu 1,87 miliarde de lei, inclusiv pe fondul unor dividende mai mici încasate de la companii, în timp ce granturile PNRR sunt diminuate cu 638 de milioane de lei.

În total, aceste categorii însumează o reducere de peste 11,5 miliarde de lei față de estimările inițiale.

Rectificarea bugetară arată astfel că statul se confruntă cu încasări sub nivelul programat din mai multe surse, în timp ce trebuie să asigure în continuare finanțarea cheltuielilor publice.

În cazul jocurilor de noroc, rămâne de văzut dacă transferarea deciziei către primării va conduce la o reglementare mai eficientă a sectorului sau dacă blocajele administrative și închiderea unor locații vor continua să afecteze veniturile bugetare.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, afirmă, joi seară, că fiecare alocare din rectificarea bugetară este susţinută de o evaluare realistă a veniturilor şi a obligaţiilor de plată, scopul fiind de a acoperi nevoile urgente ale finalului de an fără a depăşi ţinta de deficit. Potrivit ministrului, per total, cheltuielile bugetului general consolidat scad cu 1,2 miliarde de lei faţă de programul anterior rectificării, informează News.ro.

Alexandru Nazare: Ţinta de deficit cash de 6,2% din PIB rămâne neschimbată

”Am publicat în transparenţă decizională proiectul primei rectificări bugetare din acest an. Rectificarea este construită pe un principiu simplu: alocările merg către nevoile urgente ale finalului de an şi către investiţiile care trebuie duse la capăt, iar fiecare alocare este susţinută de o evaluare realistă a veniturilor şi a obligaţiilor de plată. Ţinta de deficit cash de 6,2% din PIB rămâne neschimbată”, a scris, joi seară, pe Facebook, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Acesta exlică ce este revizuit pe baza acestui principiu:

Sănătate – cea mai mare suplimentare netă: 3,22 miliarde de lei în plus pentru bugetul asigurărilor de sănătate, pentru medicamente, materiale sanitare şi servicii medicale.

”Separat, punem la dispoziţia CNAS aproximativ 3,9 miliarde de lei reţinute la începutul anului din bugetul deja aprobat. La Ministerul Sănătăţii, 774 de milioane de lei merg către salariile din serviciile de ambulanţă, către UPU/SMURD şi către programele de sănătate din spitale”, a transmis ministrul.

Pensii: 3,47 miliarde de lei în plus către bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru plata pensiilor până la sfârşitul anului.

2,81 miliarde de lei în plus pentru comunităţile locale – susţinem asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav, protecţia copilului, îngrijirea persoanelor vârstnice şi şcolile. Din această sumă, 2 miliarde de lei sunt destinate stingerii plăţilor restante ale administraţiilor locale, pentru reducerea datoriilor către furnizori şi susţinerea funcţionării serviciilor publice.

Proiecte europene: 1,47 miliarde de lei suplimentar pentru proiectele derulate prin Ministerul Agriculturii

Investiţiile rămân prioritare: bugetul de investiţii creşte cu 900 de milioane de lei, la 170,1 miliarde de lei – 8,2% din PIB – şi acordăm ordonatorilor flexibilitatea de a muta resursele acolo unde proiectele din PNRR şi din fonduri europene se pot finaliza.

”Aceste alocări au fost posibile prin prioritizare, nu prin cheltuieli suplimentare. Echipele tehnice ale Ministerului Finanţelor au analizat execuţia bugetară a fiecărui ordonator principal de credite şi am discutat, împreună cu ordonatorii, fiecare solicitare. Solicitările urgente au fost onorate, iar ceea ce era fundamentat a intrat în rectificare. Plăţile care pot fi amânate vor fi abordate în momentul în care spaţiul bugetar şi fiscal le va permite şi vizăm în continuare menţinerea angajamentelor asumate, în limitele permisibile”, a mai explicat ministrul.

Scade deficitul bugetar al României

Potrivit acestuia, per total, cheltuielile bugetului general consolidat scad cu 1,2 miliarde de lei faţă de programul anterior rectificării.

”Execuţia la 9 luni confirmă direcţia managementului responsabil al finanţelor publice: deficit de 3,81% din PIB, faţă de 5,31% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Prioritatea principală este să asigurăm finanţarea serviciilor publice şi a investiţiilor, păstrând controlul asupra cheltuielilor. Reducerea deficitului şi respectarea obligaţiilor statului trebuie să funcţioneze împreună şi să se susţină reciproc”, a mai transmis ministrul.

Ministerul Finanţelor a publicat în transparenţă decizională proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind prima rectificare a bugetului de stat pe anul 2026. Rectificarea acoperă obligaţiile certe şi urgente ale acestui final de an – medicamente şi servicii medicale, pensii, drepturi salariale, asistenţă socială, dobânzi, plăţi restante – şi le finanţează din economiile identificate în execuţie, în limita anvelopei de cheltuieli şi a ţintei de deficit. Ministerul Finanţelor avertizează că nu sunt angajate cheltuieli noi fără sursă de finanţare.

Locuitorii din județul Argeș vor plăti cu aproape 40% mai mult pentru serviciile de salubritate, după ce proiectele privind majorarea tarifelor la gunoi au fost adoptate în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Argeș. Decizia stârnește controverse aprinse, venind în contradicție directă cu declarațiile recente ale noului Guvern PSD, care a asigurat cetățenii că nu vor exista biruri suplimentare în anul următor.

Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliului Județean Argeș s-a aflat astăzi controversata inițiativă privind majorarea tarifelor la salubritate. Propunerea, susținută și promovată de PSD Argeș, a adus în discuție o scumpire substanțială a serviciilor de colectare și gestionare a deșeurilor.

În ciuda opoziției exprimate în plen și a apelurilor la prudență financiară, proiectul de majorare a trecut de votul majorității. Astfel, argeșenii se vor confrunta cu o creștere de aproximativ 40% la facturile pentru gunoi.

Promisiuni centrale versus realitatea locală

Măsura adoptată la nivelul județului Argeș vine pe fondul unui climat economic dificil, în care cetățenii sunt deja copleșiți de multiple taxe, impozite și scumpiri în lanț. Situația scoate în evidență un contrast puternic între retorica de la centru și aplicarea măsurilor în teritoriu:

• Poziția Guvernului: Noul Guvern PSD a anunțat recent în mod oficial că nu vor fi impuse taxe sau biruri suplimentare pentru cetățeni, cel puțin pe parcursul anului care urmează.
• Realitatea din Argeș: În contradicție flagrantă cu aceste asigurări, filiala județeană a PSD a impus o suprataxare semnificativă, punând o presiune financiară și mai mare pe umerii contribuabililor din județ.

„În timp ce la nivel guvernamental se promite protejarea veniturilor populației și menținerea taxelor la un nivel stabil, la nivelul județului Argeș cetățenii sunt puși să suporte o scumpire masivă de 40% pentru serviciile de bază”, semnalează criticii deciziei luate astăzi în Consiliul Județean.

Într-un podcast realizat de Recorder, fostul premier Ilie Bolojan a vorbit despre condițiile în care ar depune o moțiune de cezură. Acesta vorbește și despre partidul AUR, afirmând că în urma colaborării cu PSD, AUR funcționează ca o „cutie de rezonanță” a social-democraților, informează Mediafax.

În cadrul emisiunii, fostul premier a fost întrebat dacă PNL va depune o moțiune de cenzură în cazul în care taxele vor fi majorate de Guvernul Niculescu.

Descriind situația, liderul PNL Ilie Bolojan a declarat că „Guvernul Niculescu s-a angajat să vină un buget care păstrează ținta de deficit de maxim 5,3% care este angajată de România prin PNRR în 2027”. De asemenea, în acest an, sunt luate măsuri pentru a fi respectată ținta de 6,2 % asumată fost guvern Bolojan.

Bolojan: ne-am rezervat dreptul să depunem moțiunile de cenzură

„În aceste condiții, noi nu intenționăm să depunem moțiunile de cenzură. Dacă aceste lucruri nu se respectă, sau se sare peste cal într-o formulă sau alta, sau se vede că nu e o formulă de bună guvernare, ne-am rezervat dreptul să depunem moțiunile de cenzură”, a declarat Ilie Bolojan.

Acesta a fost întrebat dacă ia în calcul să voteze o moțiune de cenzură alături de AUR, în contextul în care Bolojan a partidul drept unul „extremist”.

„Luăm în calcul să nu pregătim împreună, să nu semnăm împreună cu AUR o moțiune de cenzură, dar sunt situații în care, în Parlament, un proiect care care este inițiat de PNL; sau o moțiune de cenzură inițiată de PNL poate fi votată de alte partide, inclusiv de AUR”, a declarat Ilie Bolojan.

„Și sunt situații în care un proiect inițiat de AUR, dacă este un proiect bun, la un moment dat poate fi votat inclusiv de celelalte partide”, a continuat Bolojan.

Bolojan acuză un blat între PSD și AUR, în Parlament

Acesta a mai adăugat că PSD, tot ce a trecut prin Parlament în ultime perioadă și care nu a beneficiat de sprijinul coaliției din care social-democrații făceau parte, a fost trecut cu sprijinul AUR.

„PSD în toată această perioadă, tot ce și-a trecut prin Parlament – altceva decât, fără coaliția din care a fost partea, a trecut cu sprijinul AUR”, a spus Bolojan.

Acesta a precizat că, deși AUR se declară a fi un „partid antisistem”, a funcționat împreună cu PSD, partidul de sistem, „ca două fețe ale aceleași monede”.

„(…) dacă ne uităm ce s-a întâmplat în această perioadă, am văzut că, deși AUR se declară un partid antisistem, practic împreună cu PSD, cu partidul de sistem, au funcționat ca două fețe ale aceiași monede și, de multe ori, AUR a acționat în Parlament ca un fel de cutie de rezonanță a PSD”, a declarat Bolojan.

În luna mai, în urma moțiunii de cenzură inițiată de AUR și PSD, Guvernului Bolojan i-a fost retras votul de încredere, demers care a dus la declanșarea unei crize politice care a durat aproape șase luni, până la instaurarea Guvernului Niculescu.

Guvernul Luca Niculescu pregătește pentru vineri o rectificare bugetară negativă și foarte puține ministere vor primi mai mulți bani, au declarat surse guvernamentale, joi, pentru Știripesurse.ro.

Veniturile scad cu aproximativ 4,7 miliarde de lei, spun sursele, cheltuielile bugetare se diminuează cu circa 1,2 miliarde de lei, iar deficitul bugetar se majorează cu aproximativ 3,5 miliarde de lei.

În Guvern ar putea beneficia de mai multe fonduri astfel:

• Ministerul Muncii: +3,3 miliarde lei

• Ministerul Agriculturii: +983 milioane

• Ministerul Sănătății: +71 milioane

• Ministerul de Interne: +166 milioane lei

Printre ministerele care vor pierde bani la prima rectificare se numără:

• Ministerul Dezvoltării: -1 miliard lei

• Ministerul Energiei: -1 miliard

• Ministerul Finanțelor: -582 milioane

• Ministerul Transporturilor: -560 milioane

• Ministerul Educației: -386 milioane

• Ministerul Economiei: -103 milioane

Conform premierului Luca Niculescu, după adoptarea rectificării bugetare se va prezenta o situație financiară a țării după care va avea loc și a doua rectificare bugetară în baza noilor date.

Fostul premier Ilie Bolojan susține că el a fost dat jos pentru că a deranjat clientela politică a PSD din teritoriu și din instituțiile de stat. El arată că în perioada cât a fost premier nu a răspuns celor de la PSD și își reproșează acest lucru.

”Am respectat protocolul de guvernare, am respectat programul pe care ni l-am asumat. Pentru că unii sunt obișnuiți să facă promisiuni, în speranța că acestea vor fi uitate ulterior, dar eu am tratat programul de guvernare ca pe un fel de contract pe care îl aveam cu cetățenii, în situația dificilă în care se găsea România.

Și cred că, în momentul în care am mers mai departe și am început să închidem robinete și să stabilim reguli, a fost un deranj puternic atât în rândul clientelei politice legate de sectorul de stat, pe care o reprezintă cel mai bine PSD, cât și din punct de vedere politic. Asta este realitatea.

Ilie Bolojan se laudă că a închis robinetul ”baronilor locali”

Gândiți-vă că, în fiecare an, guvernele dădeau hotărâri de Guvern prin care diferitelor autorități li se alocau fonduri, unele pentru echilibrare bugetară, altele pentru a le acoperi incompetența, pentru a le acoperi lipsa de performanță. Ceea ce nu s-a mai făcut.

Pentru că, dacă aș fi făcut asta, în primul rând, ar fi fost vorba despre bani împrumutați, pentru care plăteam o dobândă enormă. Pe de altă parte, aș fi creat niște precedente foarte periculoase, pentru că și alții ar fi solicitat fonduri. Și nu poți, în momentul în care faci reduceri, să mai mergi pe favoritisme. Trebuie să lucrezi principial.

Și asta am învățat-o din reformele pe care a trebuit să le fac la Primăria Oradea și la Consiliul Județean. De asemenea, este vorba despre a nu mai permite ca anumite activități care se derulau în companiile de stat să continue.

De exemplu, am luat decizia să nu mai aprobăm bugetele companiilor anul acesta dacă nu vin cu planuri de restructurare, dacă nu vin cu măsuri de îmbunătățire a performanței companiilor, dacă nu vin cu propuneri de reducere a subvențiilor sau a pierderilor.

Toată această strângere a robinetelor a făcut ca mai puțini bani să ajungă în zona clientelei politice, care să îi folosească, iar cei care erau obișnuiți să încaseze sume mari și să beneficieze de privilegii nemeritate nu mai aveau confortul de a continua.”, a spus Ilie Bolojan, într-un interviu pentru Recorder.

”Am făcut tot ce a ținut de mine și, dacă îmi pot reproșa ceva, este că am fost prea răbdător cu PSD-ul. Gândiți-vă că, timp de nouă luni, nu le-am răspuns la nimic, la toate acuzațiile, la toate mizeriile, la toată fuga de responsabilitate. Dar am considerat că, pentru țara asta, pentru a mai trece o lege, pentru a mai bifa un jalon PNRR, pentru a mai împinge lucrurile înainte, merită să încasezi.

Asta este situația. Deci am încercat să lucrez ca un premier al României, nu ca un premier al PNL sau împotriva altcuiva.”, a mai precizat Bolojan.

Bolojan: PSD este chintesența sistemului obscur

Ilie Bolojan susține că moțiunea de cenzură a fost trecută pentru că a deranjat clientela politică a PSD.

”În principal, asta a fost. O clientelă politică a avut de profitat ani de zile și, indiferent cine vine la guvernare, dacă nu oprește aceste robinete, România nu are cum să iasă din această situație.

Aici este vorba despre a avea o economie competitivă, despre a avea autorități locale care să fie factori de dezvoltare, nu zone de consum pentru bugetul de stat, despre a avea instituții care lucrează pentru cetățeni, nu instituții de tip feudal.

Este vorba despre intervenții sistemice, pe care, parțial, nu am reușit să le fac, dar care, odată ce funcționează, nu mai permit anumitor clientele politice să beneficieze de disfuncționalitățile pe care le avem în mod cronic.

Iar PSD este chintesența acestui sistem. Este partidul cel mai reprezentativ pentru sistem. Asta este adevărul.”, a mai spus fostul premier.