Sute de fani își cumpăraseră bilete la seria de concerte a Georgianei Lobonț, trezindu-se fără organizarea spectacolelor, dar și fără banii restituiți pe biletele achiziționate. Văzându-și numele asociat cu blocajul financiar, Georgiana Lobonț a decis să își caute dreptatea în fața legii.

Conflictul a început în februarie 2026, chiar înainte de debutul turneului. Conform documentelor depuse la dosar, organizatorul spectacolelor, MCA Consulting Finance SRL, ar fi decis pe 9 februarie 2026 că proiectul nu mai era sustenabil din punct de vedere financiar.

Citește și: Ce spune Georgiana Lobonț despre scandalul cu Vlăduța Lupău din trecut. Artista regretă cele întâmplate: „Mi-am dat tot sufletul, cu siguranță și ea”

Georgiana Lobonț susține ferm că nu a avut niciun rol în decizia de anulare, dar adevărata criză a început în momentul în care spectatorii au cerut rambursarea sumelor achitate.

Situația a degenerat după ce platforma de ticketing Ticketstore le-ar fi transmis clienților mesaje prin care responsabilitatea pentru nerestituirea banilor era pusă direct pe umerii artistei: „Organizatorul (S.C. MCA CONSULTING FINANCE S.R.L.) nu a returnat încasările, se pare că blocajul este datorat doamnei Lobonț, care a încasat de la organizator”.

Artista a negat toate acuzațiile, menționând în fața judecătorilor că informațiile sunt false, că nu a încasat banii respectivi și că nu avea un contract direct cu firma respectivă, colaborarea fiind intermediată de o altă societate.

Un spectator a cerut recuperarea sumei de 1.290 de lei, în timp ce un altul a răbufnit: „De ce dați vina unii pe alții..ne duceți cu preșul..minciuni după minciuni”. Au apărut și amenințări cu expunerea cazului pe posturile de televiziune, moment în care imaginea publică a vedetei a suferit o lovitură dură.

Georgiana Lobonț, acțiuni în instanță. Situația cu care se confruntă artista

Pentru a stopa prejudiciul de imagine, vedeta a trecut la acțiuni concrete în instanță. Astfel, artista a chemat în judecată societatea care operează platforma Ticketstore, cerând prin intermediul unei ordonanțe președințiale o măsură de urgență: interzicerea transmiterii oricăror mesaje care sugerează că ea ar fi vinovată pentru anularea reprezentațiilor sau pentru blocarea banilor, până la finalizarea procesului de fond.

Citește și: Câți bani trebuie să scoți din buzunar pentru un program de 45 de minute marca Georgiana Lobonț. Ce spune o femeie care a invitat-o la nunta fiicei sale: „A meritat. E o amintire pentru toată viața”

În motivarea cererii, artista a subliniat că „imaginea unui artist se construiește în ani de muncă”, dar poate fi distrusă într-o clipă prin afirmații defăimătoare răspândite către public.

Inițial, dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cornetu. Ulterior, la termenul din 9 iulie 2026, magistrații nu au intrat în fondul problemei pentru a stabili vinovăția vreunei părți, invocând lipsa de competență materială a instanței, dispunând astfel declinarea cauzei către Tribunalul Ilfov, unde războiul dintre artistă și distribuitorul de bilete va continua.

Alina Pușcău și Dan Alexa s-au cunoscut la Asia Express 2025 și au devenit buni prieteni. Având în vedere problemele de sănătate ale șatenei, care a fost diagnosticată cu cancer la sân în stadiu avansat, cu metastaze la oase, Dan Alexa i-a transmis că o iubește și că se bucură că s-a vindecat.

„Țin legătura cu ea, eu o iubesc pe Alina, e un om excepțional. Avea vești excepționale, nesperate într-un timp destul de scurt. Să-i dea Dumnezeu sănătate! Noi suntem alături de ea atât cât se poate. E un om deosebit și chiar merită să treacă peste asta”, a declarat fostul antrenor la Antena Stars.

Citește și Val de comentarii negative pe internet după ce Alina Pușcău a anunțat că s-a vindecat de cancer: ”Nu te vindeci așa rapid în stadiile terminale!”

La rândul său, Alina Pușcău i-a transmis lui Dan Alexa că îl iubește ca pe un frate și că îi este recunoscătoare pentru gândurile bune.

„Te iubesc, fratele meu drag, Dan! Îți mulțumesc din suflet că ești alături de mine pe acest drum. Sunt mândră de tine și îți doresc mult succes în tot ceea ce faci”, a spus vedeta.

Celebră pentru cariera sa de model, Alina Pușcău a dezvăluit, în urmă cu câteva luni, diagnosticul care i-a schimbat viața: cancer la sân. Însă, datorită unui tratament inovator, vedeta s-a vindecat, mărturisind că tumorile s-au retras, iar procesul dificil prin care a trecut i-a arătat cine sunt oamenii care i-au fost cu adevărat alături.

Printre aceștia se numără și Dan Alexa. Relația lor de prietenie s-a închegat în timpul participării la Asia Express 2025, iar de atunci, sportivul a rămas aproape de Alina, oferindu-i susținere necondiționată.

Vezi și Alina Pușcău, despre tratamentul de peste un milion de dolari pentru cancer. Cum a acoperit vedeta costurile uriașe

Alina Pușcău a explicat că nu a renunțat la chimioterapie, ci continuă tratamentul împotriva cancerului, deoarece oricând există riscul ca boala să revină.

„Dorința mea pentru lume este simplă: Dragostea să umple fiecare inimă, pacea să ajungă în fiecare suflet, iar sănătatea să binecuvânteze fiecare viață. Fie ca noi să ne vindecăm împreună, să ne iubim unii pe alții și să ne amintim că dragostea este cel mai mare dar pe care îl putem oferi”, a transmis Alina Pușcău.

Vedeta a urmat o schemă terapeutică de tratament în California, costurile depășind suma de un milion de dolari. Potrivit declarațiilor făcute de Alina, cheltuielile medicale au fost acoperite integral de asigurarea de sănătate pe care o are în SUA.

„Am avut noroc, pentru că am asigurare aici și tratamentul e plătit, totul e plătit, dar tratamentul este peste 1 milion de dolari, e foarte scump, pentru că sunt trei medicamente și sunt foarte scumpe”, a declarat ea.

Florin Manole a explicat că pensiile militare trebuie analizate separat de cele civile, având în vedere particularitățile celor două sisteme și faptul că numeroși foști angajați ai structurilor de apărare și ordine publică beneficiază de venituri relativ reduse. Ministrul a precizat că o eventuală indexare va depinde de situația bugetară și de discuțiile cu Ministerul Finanțelor și cu premierul Luca Niculescu, fără să avanseze deocamdată un procent concret.

„Sunt foarte mulți, sunt zeci de mii de pensionari militari care au pensii sub 3.000 de lei, sub 4.000 de lei, adică departe de ceea ce societatea ar putea să perceapă ca fiind un exces”, a declarat Florin Manole, potrivit B1 TV.

Pensiile militare ar putea beneficia de o indexare mai mare decât cele civile

Ministrul Muncii consideră că perioada îndelungată în care pensiile militare nu au fost actualizate justifică analizarea unui mecanism distinct de indexare. Acesta ar putea permite aplicarea unui procent de majorare mai ridicat decât în cazul pensiilor civile, pentru a reduce diferențele acumulate în timp.

Totuși, oficialul a subliniat că o asemenea măsură trebuie fundamentată pe resursele financiare disponibile, întrucât orice creștere a cheltuielilor cu pensiile ar avea consecințe asupra deficitului bugetar.

Potrivit unei simulări informale realizate la Ministerul Muncii, indexarea pensiilor civile și militare ar putea genera cheltuieli suplimentare de maximum 9,6 miliarde de lei.

„Calculele vor trebui făcute după rectificarea bugetară”, a declarat Manole, insistând asupra necesității respectării obligațiilor legale și a constrângerilor bugetare.

O altă problemă rămasă nerezolvată privește diferențele dintre pensiile militarilor retrași din activitate în perioade diferite. Aceste discrepanțe sunt influențate inclusiv de imposibilitatea actualizării pensiilor în raport cu veniturile personalului aflat încă în activitate.

În martie 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea care permitea recalcularea pensiilor militare în funcție de solda sau salariul corespunzător gradului și funcției. Hotărârea a împiedicat aplicarea mecanismului respectiv, iar diferențele dintre beneficiari au continuat să reprezinte o problemă pentru sistemul de pensii militare.

Florin Manole exclude o nouă majorare a vârstei de pensionare

În ceea ce privește condițiile de retragere din activitate, ministrul Muncii a respins posibilitatea inițierii unui nou proiect legislativ care să prevadă creșterea vârstei de pensionare pentru militari.

„Nu există niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare și nu va exista niciun proiect de creștere a vârstei de pensionare în acest domeniu”, a afirmat Florin Manole.

Potrivit ministrului, jalonul din Planul Național de Redresare și Reziliență referitor la reforma pensiilor militare a fost deja îndeplinit prin modificările legislative adoptate în 2023.

Legea nr. 282/2023 prevede creșterea etapizată a vârstei standard de pensionare până la 65 de ani, prag care urmează să fie atins în 2035. Actul normativ menține însă posibilitatea reducerii vârstei de pensionare pentru anumite categorii de personal, în funcție de condițiile de muncă și de activitatea desfășurată.

Astfel, atingerea vârstei standard de 65 de ani nu presupune automat că toți militarii vor fi obligați să rămână în activitate până la această vârstă.

Guvernul Bolojan propusese noi modificări ale sistemului de pensionare

Subiectul pensionării personalului militar și al angajaților din structurile de ordine publică a provocat controverse în martie 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan a inițiat demersuri pentru modificarea legislației aplicabile personalului din Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și alte instituții de siguranță națională.

Propunerile vizau atât majorarea vârstei de pensionare, cât și modificarea formulei de calcul al pensiilor, în condițiile în care fostul premier considera că anumite categorii de angajați se retrăgeau prea devreme din activitate și beneficiau de pensii apropiate de ultimele salarii.

„Consider că pentru toate sistemele în care se permite pensionarea la o vârstă care înseamnă 50-51-52 de ani, atunci când un om este în deplinătatea facultăților fizice și intelectuale, acolo unde pensia este cât ultimul salariu, trebuie corectate lucrurile”, declara atunci Ilie Bolojan.

Inițiativa a provocat proteste ale sindicatelor din Poliție, care au contestat necesitatea unor noi modificări legislative.

Reprezentanții sindicali au argumentat că reforma adoptată în 2023 stabilește deja creșterea progresivă a vârstei de pensionare și că introducerea unor măsuri suplimentare ar afecta personalul din structurile de apărare și ordine publică.

Citește și: Premierul Luca Niculescu se întâlnește joi cu ambasadorul SUA în România, înainte de ședința CSAT

Fostul lider al grupării de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, ar fi luat în calcul, în 2023, o operațiune militară pentru ocuparea Coridorului Suwałki, situat între Polonia și Lituania, cu scopul de a crea o legătură terestră cu regiunea rusă Kaliningrad.

Informația a fost publicată de site-ul rusesc Dialog, care citează declarațiile lui Igor Eliseev, fostul avocat al liderului Wagner, de pe canalul său de Telegram. Potrivit acestuia, mercenarii ar fi așteptat ordinul pentru o astfel de operațiune, însă aprobarea nu a mai venit.

„Nu degeaba am discutat cu șeful, după marș, despre un coridor terestru către Kaliningrad și am fi făcut-o dacă am fi primit aprobarea de sus”, a declarat Igor Eliseev, referindu-se la discuțiile atribuite lui Prigojin.

Citește și : Potop de drone peste Ucraina / New York Times: Trump vrea să impună Ucrainei „cu orice preț” un acord de pace cu Putin

O eventuală operațiune în zona Coridorului Suwałki ar fi vizat două state membre NATO, Polonia și Lituania, și ar fi avut implicații importante pentru securitatea flancului estic al Alianței.

Posibilitatea unei invazii în Coridorul Suwałki fusese evocată în 2023 și de Andrei Kartapolov, care conducea la acea vreme Comisia pentru Apărare a Dumei de Stat a Rusiei.

În iulie 2023, autoritățile poloneze au anunțat că aproximativ 100 de mercenari Wagner se deplasau în direcția Poloniei. Tot atunci, au apărut informații despre tentative ale unor luptători ai grupării de a pătrunde pe teritoriul polonez.

Coridorul Suwałki este o fâșie de teritoriu de aproximativ 65 de kilometri, aflată la granița dintre Polonia și Lituania, în apropierea Belarusului și a regiunii ruse Kaliningrad. Zona are o importanță strategică deosebită pentru NATO, fiind singura legătură terestră dintre statele baltice și restul teritoriului Alianței.

În cazul unui conflict între Rusia și Belarus, pe de o parte, și NATO, pe de altă parte, ocuparea acestui teritoriu ar putea întrerupe legătura terestră și ar complica apărarea Lituaniei, Letoniei și Estoniei.

Importanța militară a regiunii a crescut după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, și după invazia pe scară largă a Ucrainei, începută în 2022.

În iunie 2023, Evgheni Prigojin a condus o revoltă împotriva conducerii militare ruse. Mercenarii Wagner au preluat pentru scurt timp controlul asupra orașului Rostov-pe-Don și au pornit într-un marș spre Moscova, înainte ca revolta să se încheie.

Citește și : Un atac cu drone a făcut peste 150 de victime. Un depozit de combustibil ardea în continuare VIDEO

Ulterior, o parte dintre luptătorii Wagner s-au mutat în Belarus.

În august 2023, avionul în care se afla Evgheni Prigojin s-a prăbușit în regiunea Tver, la nord de Moscova, iar liderul Wagner și-a pierdut viața. Moartea acestuia a venit la aproximativ două luni după revolta împotriva conducerii militare ruse.

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a vorbit, cu câteva momente în urmă, despre situațiile de violență din școlile din România. Oficialul a punctat faptul că prevenția trebuie să devină o prioritate în unitățile de învățământ din România și că autoritățile analizează inclusiv posibilitatea verificării ghiozdanelor la intrarea în școli și instalarea unor detectoare de metale.

Referitor la cazul din Bistrița, unde o profesoară și un elev au fost atacați cu un cuțit, ministrul Educației a spus că atacul trebuie analizat pornind de la succesiunea faptelor. Acesta a precizat și faptul că elevul ar fi urmărit în mod deliberat un alt copil.

„Eu cred că trebuie să prezentăm firul faptelor. Vorbim de un copil de clasa a VII-a care a atacat cu premeditare pe o doamnă profesoară care preda matematică la clasa a VI-a și un copil. Însă ținta era «indianul», un copil din clasa a VI-a, rom, și care el era ținta finală. Vă dați seama că dacă i-a înjunghiat pe cei care s-au interpus, cred că ținta era acest băiat. Cazul e cutremurător”, a spus ministrul Educației, la Digi24.

Sorin Costreie a explicat că a discutat cu directorul unității de învățământ, cu inspectorul școlar, dar și cu primarul, scopul fiind cel de a obține informații legate de victime.

„Am sunat, am vorbit cu doamna director, inspectorul și primarul. În primul rând, m-au asigurat că doamna profesoară e ok și copilul e ok”, a afirmat acesta.

Noi măsuri în școli anunțate de ministrul Educației: „Pedeapsa pentru faptă să fie dublată”

Ministrul a mai precizat că autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente, amintind că violența și consumul de droguri sunt probleme care nu mai pot fi ignorate.

„Ce facem în astfel de situații? Astfel de lucruri în alte părți ale lumii sunt la ordinea zilei. Dar la fel spuneam și de droguri, că la noi nu o să ajungă așa ceva și iată că au ajuns. Am discutat azi dimineață foarte scurt și cu domnul premier. Ce am vrea să facem? Pentru protecția profesorilor, a copiilor, a personalului din școală să întărim legea”, a declarat Sorin Costreie.

Citește și: Unul din 10 elevi recunoaște că a cosumat droguri cel puțin o dată. Consumul din școli, îngrijorător pentru părinți și autorități: „Mintea mea refuza să accepte că ni se întâmplă nouă”

Oficialul a notat faptul că modelul avut în vedere este cel al măsurilor de protecție pentru personalul medical implicat.

„Acest lucru s-a făcut pentru personalul medical. La fel vrem să procedăm și pentru personalul didactic. Concret, pedeapsa pentru faptă să fie dublată. Dublăm cu o campanie de mediatizare și să spunem că nu trebuie să se ajungă la așa ceva. E context agravant, cred că se numește în lege”, a afirmat ministrul.

Conform acestuia, schimbările legislative ar trebui adoptate într-un timp cât mai scurt, cu sprijinul tuturor partidelor.

„Aici, în acest caz particular, e vorba de un copil, dar am avut cazuri de copii peste 14 ani și de profesori bătuți. Noi vrem cât de repede să fie făcută schimbarea în lege și sperăm să avem susținerea tuturor partidelor și să avem un climat mai sigur. Vrem să întărim statutul profesorului și elevului și să prindem și astfel de lucruri acolo”, a mai spus Costreie.

Controalele în ghiozdane și introducerea detectoarelor de metale în școli, luate în calcul de Ministerul Educației

Ministrul Educației a mai subliniat faptul că modificarea legislație trebuie însoțită de măsuri de prevenție  și de o schimbare a modului în care este abordată educația.

„Ce cred că trebuie cu adevărat făcut este să se meargă pe partea de prevenție. Ca să nu se mai ajungă aici, noi trebuie să schimbăm modul și ținta finală a educației”, a declarat acesta.

Întrebat ce măsuri concrete ar putea fi introduse și cum ar urma să fie organizată campania de informare, Costreie a menționat pericolele asociate armelor albe și rolul rețelelor sociale. „Și cu rețelele și cu armele albe și cu pericolele care decurg din lucrul acesta”, a spus ministrul.

Citește și: Luca Niculescu, plan pentru urgențele din domeniul educației. Ce spune premierul despre violențele din școli: ”Avem nevoie de o echipă puternică pentru a gestiona acest domeniu vital””

Ministerul Educației ia în calcul să verifice ghiozdanele elevilor la intrarea în școli și să instaleze detectoare de metale.

„Ne gândim chiar la controlul rucsacului copilului când intră în școală. Trebuie văzut și analizat de la caz la caz, ori îi controlezi, trebuie să îi aduci mai repede înainte de prima oră la școală. Ne gândim și la detectoare de metale”, a mai adăugat ministrul Educației.

Elena Udrea a afirmat că autoritățile ar putea recurge la măsuri preventive mai puțin restrictive, precum controlul judiciar, pentru a împiedica o eventuală plecare din țară a lui Georgescu. Fostul ministru a precizat însă că nu cunoaște conținutul dosarului principal în care acesta ar fi fost arestat și a pus sub semnul întrebării necesitatea privării sale de libertate.

„Când văd ce se întâmplă în cazul Georgescu, retrăiesc ce am pățit acum 11 ani, cand curgeau dosare peste dosare si acuzatii peste acuzatii la adresa mea. Parcă revăd exact perioada aceea”, a declarat Elena Udrea, pentru Gandul.

Aceasta a invocat experiența sa în sistemul penitenciar și pregătirea juridică pentru a contesta oportunitatea unei asemenea măsuri în cazul unor acuzații de înșelăciune.

„Nu cunosc dosarul principal in care este arestat, însă, ca jurist și ca om care a trecut de atatea ori prin experienta arestării, a puscariei si a arestului central, întrebarea mea este: de ce la o fapta de inselaciune, care conform legii, urmarirea penala inceteaza si actiunea penala se retrage daca partile se inteleg….de ce este nevoie să arestezi preventiv o persoană care este rezonabilă?”, a spus fostul ministru.

Citește și: Dan Dungaciu nu dă nicio șansă executivului Luca Niculescu: ”Guvernul ăsta este sortit eșecului. S-au schimbat doar între ei”

Elena Udrea a susținut că măsura arestării preventive este excesivă și a făcut referire la persoanele care protestează în sprijinul lui Călin Georgescu.

„Măsura mi s-a părut exagerată și la fel gândesc și cei care stau în stradă și îl susțin pe Călin Georgescu de atatea zile. Este mult să bagi un om în pușcărie pentru astfel de acuzații, când poți să-l ții în stare de libertate, iar dacă ajunge să fie condamnat, poți să-l arestezi atunci”, a mai transmis aceasta.

Citește și: Diana Șoșoacă, noi declarații aberante la Russia Today: ”Nu avem bani pentru oameni, pentru pensii și salarii. Este inacceptabil! Toți banii Uniunii Europene merg în Ucraina”