Facebook are peste 3 miliarde de utilizatori activi, dar nu oferă nicio funcție nativă de căutare după poză. Dacă ai o fotografie și vrei să găsești profilul asociat, trebuie să folosești metode externe. Unele funcționează bine pentru profiluri publice, altele merg mai departe și identifică aceeași persoană chiar dacă folosește o altă fotografie de profil.

Ai o poză și nu știi cine e persoana din ea? Sau vrei să verifici dacă cineva cu care vorbești online este cine pretinde că este? Există soluții — și una dintre cele mai eficiente este Findsio, un instrument de căutare inversă după poză care scanează simultan Facebook, Instagram, TikTok, LinkedIn și zeci de alte platforme. Dar să vedem toate opțiunile disponibile, de la cea mai simplă la cea mai precisă.

De ce Facebook nu permite căutarea după poză

Facebook blochează intenționat căutarea inversă nativă pe baza fotografiilor — din motive de confidențialitate. Profilurile cu setările setate pe „privat” nu sunt indexabile, iar algoritmul platformei nu permite asocierea automată a unei imagini cu un profil de utilizator.

Asta înseamnă că orice metodă de căutare dupa poza pe Facebook implică fie extragerea unui identificator din URL-ul imaginii, fie folosirea unui motor extern de căutare inversă. Eficiența variază în funcție de dacă profilul țintă este public sau privat.

Metoda 1: Instrumente cu recunoaștere facială — cum funcționează Findsio

Metodele de mai sus au o limitare comună: funcționează doar când imaginea este identică sau aproape identică. Când vrei să gasesti persoana dupa poza indiferent de ce fotografie folosește online, ai nevoie de recunoaștere facială.

Problema frecventă: vorbești cu cineva pe Facebook sau pe o aplicație de dating și vrei să verifici dacă profilul este real. Persoana poate folosi poze diferite pe platforme diferite, iar o căutare clasică nu va găsi nimic.

Findsio rezolvă exact asta — motorul său de recunoaștere facială analizează trăsăturile biometrice din fotografie (distanța dintre ochi, forma nasului, linia maxilarului) și le compară cu profiluri publice de pe Facebook, Instagram, TikTok, LinkedIn, X, Tinder, Bumble, Badoo și forumuri publice — dintr-o singură căutare. Peste 14.000 de căutări sunt efectuate zilnic pe platformă.

Cum folosești Findsio pentru a cauta persoane pe Facebook dupa poza:

1. Accesează findsio.io/ro/reverse-image-lookup/ și încarcă fotografia — fișier de pe dispozitiv sau URL al imaginii. Fața trebuie să fie clar vizibilă; dimensiunea maximă acceptată este 5 MB.
2. AI-ul analizează trăsăturile faciale și scanează automat zeci de platforme în câteva secunde. Nu ai nevoie de cont pentru a vedea o previzualizare a rezultatelor.
3. Explorezi profilurile și potrivirile returnate — platformele unde apare fotografia, versiunile similare ale imaginii și conturile asociate.

Dacă previzualizarea arată potriviri relevante, deblochezi raportul complet cu linkuri directe spre profiluri. Plătești doar dacă sunt găsite rezultate credibile. Findsio oferă o perioadă de trial de 7 zile pentru utilizatorii noi.

Metoda 2: ID-ul fotografiei Facebook

Fiecare imagine de pe Facebook primește un identificator numeric unic — Photo ID. Dacă ai acces la o imagine postată public, poți folosi acest ID pentru a ajunge direct la profilul care a încărcat-o.

1. Deschide imaginea pe Facebook și fă click dreapta pe ea.
2. Selectează „Deschide imaginea în filă nouă” sau „Copiați adresa imaginii”.
3. Uită-te la URL — vei vedea trei seturi de cifre separate de underline. Al doilea set este Photo ID-ul.
4. Deschide un tab nou și accesează: facebook.com/photo.php?fbid= urmat de acel număr.
5. Facebook te redirecționează spre profilul care a încărcat fotografia — dacă contul este public.

Limitare importantă: această metodă îți arată profilul de unde a fost încărcată imaginea, nu neapărat persoana din fotografie. Dacă profilul este privat, nu vei putea vedea informații suplimentare.

Metoda 3: Google Images — căutare inversă cu filtru site:facebook.com

Google permite căutarea inversă prin încărcarea unei imagini și poate returna rezultate exclusiv de pe Facebook dacă adaugi filtrul corect.

1. Accesează images.google.com din orice browser.
2. Apasă pictograma camerei din bara de căutare.
3. Încarcă fotografia de pe dispozitiv sau lipește URL-ul imaginii.
4. După ce apar rezultatele, adaugă site:facebook.com în bara de căutare și apasă Enter.

Google va returna toate aparițiile imaginii de pe Facebook care sunt indexate public. Această metodă este rapidă și gratuită, dar are o limitare esențială: caută pixeli identici. Dacă persoana folosește o altă poză de profil, Google nu o va recunoaște.

Metoda 4: TinEye și Yandex — alternative pentru căutare inversă

TinEye și Yandex sunt alternative utile când Google nu returnează rezultatele dorite.

TinEye (tineye.com) indexează o bază de date proprie de imagini și este mai bun la detectarea imaginilor reutilizate sau modificate ușor. Accesezi site-ul, incarci fotografia sau lipesti URL-ul și obții lista surselor unde apare acea imagine.

Yandex Images (yandex.com/images) funcționează similar, dar are o indexare mai bună pentru imagini din Europa de Est și este adesea recomandat pentru verificarea identității online în regiunile ex-sovietice.

Ambele instrumente funcționează pe același principiu: compară pixelii imaginii tale cu alte imagini din baza lor de date. Dacă persoana căutată folosește o fotografie diferită pe Facebook față de cea pe care o ai, aceste instrumente nu vor găsi nicio potrivire.

Comparație: ce instrument să alegi în funcție de situație

Findsio este alegerea potrivită când vrei să identifici o persoană pe Facebook sau pe alte platforme și nu știi sigur ce fotografie folosește. Este util pentru persoanele care verifică identitatea cuiva înainte de o întâlnire față în față, pentru cei care vor să vadă dacă propria lor fotografie apare pe conturi false, și pentru oricine a pierdut legătura cu cineva și mai are doar o fotografie veche.

Dacă ai nevoie doar să verifici dacă o imagine identică apare pe Facebook și profilul este public, Google Images cu filtrul site:facebook.com este suficient și gratuit.

Ce să faci dacă nu găsești persoana

Dacă prima căutare nu returnează rezultate, încearcă aceste ajustări înainte de a concluziona că persoana nu poate fi găsită:

Folosește altă fotografie — dacă ai mai multe imagini cu persoana respectivă, încearcă una cu fața mai vizibilă, în lumină bună, fără ochelari de soare sau accesorii care acoperă trăsăturile faciale.

Decupează fotografia — dacă imaginea este de grup, decupează zona cu fața persoanei căutate înainte de a o încărca. Instrumentele de recunoaștere facială funcționează mai precis cu un singur chip în prim-plan.

Verifică setările de confidențialitate — dacă profilul Facebook al persoanei este setat pe privat și nu postează public pe nicio altă platformă, niciun instrument extern nu poate returna rezultate, indiferent de precizia sa.

Întrebări frecvente

Pot căuta persoane pe Facebook după poză fără instrumente externe? Nu există o funcție nativă pe Facebook pentru cautare dupa poza. Singura metodă internă parțial utilă este extragerea Photo ID-ului din URL-ul imaginii, dar funcționează exclusiv pentru profiluri publice.

Care este cea mai precisă metodă pentru a găsi o persoană după poză? Instrumentele cu recunoaștere facială precum Findsio sunt mai precise decât căutarea clasică inversă, pentru că identifică persoana reală din fotografie, nu o copie a imaginii. Funcționează chiar și când persoana folosește poze diferite pe platforme diferite.

Pot detecta un profil fals pe Facebook cu o fotografie? Da. Dacă un profil fals folosește o fotografie furată de la altcineva, o cautare inversa imagini sau o căutare cu recunoaștere facială poate arăta unde a apărut inițial acea imagine. Findsio poate detecta dacă aceeași poză este folosită pe mai multe conturi sub nume diferite.

Funcționează aceste metode și pe telefon? Google Images, TinEye, Yandex și Findsio sunt toate accesibile din browserul de pe telefon. Findsio acceptă și încărcarea directă a unei fotografii tocmai făcute de pe cameră.

Ziua a început bine. Dimineața ai rezolvat rapid ce era de rezolvat, ai răspuns la mailuri, ai luat câteva decizii fără să te gândești prea mult. Dar pe la ora 17:00, când apare o întrebare aparent simplă, creierul tău refuză să coopereze. Stai în fața ei minute întregi și nu ajungi nicăieri. Nu e lene. Nu e lipsă de motivație.

Problema e că ai cheltuit deja tot combustibilul mental al zilei pe sute de decizii mici pe care nici nu le-ai conștientizat. Iar sfaturile standard despre productivitate, cele cu liste de priorități și tehnici de concentrare, nu ating deloc această parte a problemei.

Există un mecanism specific prin care energia pentru decizii se consumă, și există câteva moduri concrete de a-l gestiona. Asta găsești în continuare.

Ce se întâmplă de fapt în creierul tău când iei prea multe decizii

Psihologul Roy Baumeister a descris fenomenul sub numele de „ego depletion”: capacitatea de autocontrol și de luare a deciziilor funcționează ca un rezervor limitat. Cu fiecare alegere pe care o faci, rezervorul scade. Nu contează dacă decizia e mare sau mică, creierul consumă resurse cognitive pentru fiecare.

Asta explică de ce oamenii cu programe extrem de încărcate ajung seara să comande mâncare la întâmplare, să amâne conversații importante sau să accepte prima variantă care apare, indiferent dacă e bună sau nu. Nu e o problemă de caracter. E o problemă de resurse epuizate.

Barry Schwartz, în cercetările sale despre paradoxul alegerii, a arătat că mai multe opțiuni nu înseamnă mai multă libertate, ci mai multă presiune cognitivă. Fiecare opțiune suplimentară adaugă o taxă mentală. Aplicat la o zi de lucru obișnuită, asta înseamnă că inbox-ul cu 40 de mailuri care cer răspuns, meniul de prânz cu 15 variante și ședința în care trebuie să alegi între trei propuneri consumă din același rezervor.

Semnalele că rezervorul e aproape gol sunt destul de clare:

• Amâni decizii pe care în mod normal le-ai lua în 30 de secunde.
• Alegi varianta implicită sau cea mai ușoară, nu cea mai bună.
• Simți iritabilitate sau oboseală fără un motiv fizic evident.
• Ai dificultăți să te concentrezi pe o singură idee mai mult de câteva minute.

Mulți oameni interpretează aceste semnale ca oboseală generală și încearcă să le rezolve cu o cafea sau o pauză scurtă. Uneori funcționează temporar. Dar dacă nu schimbi structura zilei, rezervorul se va goli la aceeași oră, în fiecare zi.

De ce ritmul alert de viață consumă mai mult decât crezi

Un ritm de viață alert nu înseamnă neapărat că faci lucruri grele. Înseamnă că faci multe lucruri, rapid, cu tranziții frecvente între contexte diferite. Și tocmai tranzițiile sunt cele care costă cel mai mult cognitiv.

Fiecare schimbare de context, de la un proiect la altul, de la o conversație la un mail, de la o ședință la o sarcină individuală, necesită o „reîncărcare” a atenției. Creierul trebuie să abandoneze un set de informații și să încarce altul. Acest proces nu e instantaneu și nu e gratuit.

Există un termen pentru asta: „attention residue”. Când treci de la o sarcină la alta, o parte din atenție rămâne blocată pe sarcina anterioară. Cu cât tranzițiile sunt mai frecvente, cu atât mai mult din capacitatea ta cognitivă e ocupată cu „resturi” de atenție nerezolvate.

Practic, asta înseamnă că o zi cu 12 sarcini scurte și multe întreruperi poate fi mai epuizantă cognitiv decât o zi cu 3 sarcini lungi și concentrate, chiar dacă volumul de muncă e similar.

Un utilizator de pe Reddit descria exact această situație: după o zi în care nu a făcut nimic „greu”, dar a sărit constant între mailuri, apeluri și sarcini mici, seara nu mai putea lua nicio decizie, nici măcar ce film să pună. „Nu înțelegeam de ce sunt atât de epuizat când nu am făcut nimic important toată ziua”, scria el. Răspunsul cu cele mai multe upvote-uri era simplu: cu cât simplifici și automatizezi lucrurile mici, cu atât mai multă energie mentală îți rămâne pentru ce contează. (u/Raylight5068, r/productivity, 2026)

Cum îți protejezi energia mentală pentru deciziile care contează

Soluția nu e să iei mai puține decizii în total. E să reduci numărul de decizii active, adică pe cele care necesită procesare conștientă, și să transformi cât mai multe în automatisme sau „setări implicite”.

Câteva direcții concrete:

• Rutinele de dimineață fixe elimină 10-15 decizii mici înainte de ora 9:00. Ce mănânci, ce porți, în ce ordine faci lucrurile. Nu e vorba de rigiditate, e vorba de conservarea resurselor pentru mai târziu.
• Blocurile de timp dedicate reduc tranzițiile. În loc de 20 de sarcini intercalate, grupezi sarcinile similare și le rezolvi în blocuri. Mailurile o dată sau de două ori pe zi, nu continuu.
• Deciziile importante dimineața. Dacă ai o alegere grea de făcut, o conversație dificilă sau o strategie de gândit, dimineața e momentul optim. Seara, rezervorul e aproape gol.
• Limitarea opțiunilor deliberat. Dacă ai de ales între 10 variante, redu-le la 3 înainte de a lua decizia. Nu e o scurtătură, e o metodă de a reduce taxa cognitivă.

De exemplu: un manager cu program de 10 ore pe zi care și-a mutat toate deciziile strategice în primele 2 ore ale dimineții și a blocat mailul până la prânz a raportat că ia decizii mai bune și termină ziua cu mai multă energie, chiar dacă volumul de muncă a rămas același. Nu a muncit mai puțin, a muncit mai ordonat cognitiv.

Rar, dar se întâmplă ca oamenii să descopere că problema nu e volumul de muncă, ci structura zilei. Același număr de ore, aranjat diferit, produce rezultate complet diferite.

Ce susține efortul intelectual susținut pe termen lung

Există o diferență între a funcționa bine o zi și a funcționa bine constant, pe parcursul mai multor săptămâni sau luni de ritm alert. Rezervorul cognitiv se reface parțial peste noapte, dar nu complet dacă nu există și alte condiții.

Câteva lucruri care influențează direct capacitatea de efort intelectual susținut:

• Somnul de calitate e primul și cel mai documentat factor. Nu durata în sine, ci calitatea. Un somn fragmentat de 8 ore poate lăsa rezervorul cognitiv mai gol decât un somn compact de 6 ore. Semnalul că somnul nu e suficient de recuperator e că dimineața nu simți că ai mai multă energie decât seara.
• Hidratarea e subestimată constant. Creierul e format în proporție mare din apă, iar o deshidratare de doar 1-2% afectează vizibil concentrarea și viteza de procesare. Nu e nevoie de cantități mari, e nevoie de constanță pe parcursul zilei.
• Mișcarea fizică scurtă între blocurile de lucru nu e o pauză de relaxare, e o resetare cognitivă. 10 minute de mers pe jos sau câteva minute de mișcare ușoară cresc fluxul de sânge spre cortexul prefrontal, zona responsabilă cu luarea deciziilor și planificarea.
• Alimentația contează mai ales în ce privește stabilitatea glicemiei. Fluctuațiile mari de zahăr în sânge produc fluctuații mari de energie mentală. Mesele echilibrate, fără vârfuri și prăbușiri glicemice, mențin un nivel mai constant de energie cognitivă pe parcursul zilei.

Un alt utilizator din comunitatea Reddit descria cum a rezolvat o perioadă lungă de ceață mentală și oboseală cronică: „Am realizat că oboseala mea nu era fizică, era emoțională și cognitivă. Creierul meu reacționa constant la stimuli pe care nici nu îi conștientizam.” Soluția lui a implicat reducerea stimulilor de fundal, mai puțin scroll, mai puține notificări, mai puțin multitasking, nu neapărat mai puțin lucru. (u/nokronis, r/productivity, 2026)

Adaptogenii, plante precum rhodiola rosea sau ginsengul, sunt menționați frecvent în contextul susținerii efortului intelectual. Rhodiola, de exemplu, e studiată pentru efectele sale asupra oboselii mentale și a performanței cognitive în condiții de stres. Nu sunt soluții miraculoase și nu înlocuiesc structura bună a zilei, dar pot fi un sprijin suplimentar în perioadele de solicitare crescută.

Coenzima Q10: sprijin practic pentru energia mentală și celulară

Când efortul cognitiv este intens sau când rutina ta devine copleșitoare, suplimentele alimentare pot deveni o variantă practică pentru susținerea energiei la nivel celular. Un excelent exemplu în acest sens este faptul că la Aronia Charlottenburg găsești suplimente cu Coenzima Q10, create special pentru a sprijini inima, nivelul de energie și buna funcționare a creierului.

Sursa foto: Aronia-charlottenburg.ro

Formula oferă 100 mg de Coenzima Q10 per capsulă, iar flaconul cu 60 de capsule asigură consumul constant necesar pentru a combate eficient senzația de epuizare. Nu trebuie să îți complici rutina cu pași greu de respectat. O capsulă administrată conform recomandărilor poate completa inteligent un stil de viață în care structurarea corectă a deciziilor, alimentația și odihna rămân baza.

Ritmul alert nu e problema. Structura e problema.

Există o concepție greșită despre oamenii cu ritm de viață alert: că sunt mai productivi pentru că fac mai multe lucruri. De fapt, cei care funcționează bine pe termen lung nu fac neapărat mai multe lucruri, ci fac lucrurile mai ordonat cognitiv.

Diferența nu e în cantitatea de muncă, ci în câte decizii active consumă pe parcursul zilei. Cei care protejează rezervorul cognitiv dimineața, reduc tranzițiile, automatizează rutinele și plasează deciziile grele în momentele de vârf ale energiei mentale ajung seara cu ceva în rezervor. Nu mult, dar suficient.

Oboseala de la finalul zilei nu dispare complet. Dar poate fi mutată mai târziu și poate fi mai puțin paralizantă. Diferența dintre a lua o decizie proastă la ora 18:00 și a o amâna pentru dimineața următoare e uneori diferența dintre o alegere pe care o regreți și una cu care poți trăi.

Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul unui medic sau specialist. Consultați un profesionist înainte de a lua orice decizie legată de sănătatea dumneavoastră.

Surse și experiențe din comunitate:

• – YouTube –  @Raylight5068 –  Decision Fatigue Is Destroying Your Productivity –  https://www.youtube.com/watch?v=950wMsOwtFU –  2024
• – Reddit –  u/Raylight5068 –  r/productivity –  https://www.reddit.com/r/productivity/comments/1iw17ff/decision_fatigue_is_draining_my/ –  2026
• – Reddit –  u/nokronis –  r/productivity –  https://www.reddit.com/r/productivity/comments/1md7j9n/i_realized_why_i_was_perpetually_fatiguedbrain/ –  2026

Sursa foto: Pexels.com

Noi detalii despre boala cu care a fost diagnosticată Alina Pușcău. Fosta concurentă de la Asia Express a povestit că una dintre tumorile pe care le are este localizată la sân, în timp ce alte formațiuni au fost identificate în zona axilei. De asemenea, vedeta a dezvăluit că boala a avansat foarte repede și că metastazele ar fi ajuns deja la nivelul oaselor.

Noi detalii despre boala cu care a fost diagnosticată Alina Pușcău. Ce spun specialiștii, care sunt simptomele

Potrivit specialiștilor, metastazele osoase apar atunci când celulele canceroase provenite din tumora primară migrează către oase prin sânge sau prin sistemul limfatic. Odată ajunse în țesutul osos, acestea formează leziuni care pot afecta rezistența și funcționarea normală a oaselor.

Potrivit informațiilor publicate de National Cancer Institute, oasele reprezintă unul dintre cele mai frecvente locuri în care anumite tipuri de cancer pot dezvolta metastaze, în special în cazul cancerului de sân, prostată și plămân.

Simptomele diferă de la un pacient la altul, în funcție de localizarea și extinderea metastazelor. Cel mai frecvent simptom este durerea osoasă persistentă, care se poate accentua pe măsură ce boala avansează.

În plus, fragilizarea oaselor crește riscul de fracturi, inclusiv după traumatisme minore. Pot apărea dureri la nivelul coloanei vertebrale, bazinului, coastelor sau membrelor, iar dacă metastazele se dezvoltă în apropierea măduvei spinării, acestea pot comprima nervii și provoca tulburări neurologice.

O altă complicație posibilă este hipercalcemia, creșterea nivelului de calciu din sânge , care se poate manifesta prin oboseală accentuată, greață, sete excesivă, constipație sau stări de confuzie.

În cazul cancerului de sân, specialiștii spun că metastazele osoase apar cel mai frecvent la nivelul coloanei vertebrale, coastelor, pelvisului, femurului și humerusului.

Pentru a determina dacă boala s-a extins la nivelul oaselor și cât de avansată este, medicii recomandă investigații imagistice și analize specifice. Printre acestea se numără tomografia computerizată (CT), rezonanța magnetică (RMN), PET-CT, scintigrafia osoasă, analizele de sânge și, în anumite cazuri, biopsia.

Deși metastazele osoase reprezintă o complicație importantă a cancerului, există tratamente care pot încetini evoluția bolii și pot reduce simptomele.

În funcție de fiecare pacient, medicii pot recomanda terapii oncologice sistemice, radioterapie pentru controlul durerii, medicamente destinate protejării masei osoase sau intervenții chirurgicale atunci când există risc de fracturi ori alte complicații.

Reamintim că fostul model de talie internațională a apărut plângând pe rețelele de socializare și și-a implorat fanii să se roage pentru ea în această perioadă.

”Vreau să vă rog ceva. Din suflet și din inimă să vă rugați pentru mine, pentru că trec printr-o perioadă foarte dificilă. Am o boală foarte gravă la sân, la axilă. Am cinci tumori, una în piept. Acum am aflat că am cinci în axilă și mi s-a dus în oase”, a transmis Alina Pușcău, pe Instagram.

Citește și Alina Pușcău, diagnosticată cu o boală gravă. Fosta concurentă de la Asia Express a izbucnit în lacrimi pe Instagram: ”Să vă rugați pentru mine”

A fost confirmat primul caz de West Nile din Iași. Medicul Tudor Ciuhodaru trage un semnal de alarmă și îi avertizează pe români să nu neglijeze înțepăturile de țânțari.

”Nu neglijați înțepăturile de țânțari. Pot deveni letale, mai ales la persoanele în vârstă sau la cei care suferă de boli cronice”, avertizează medicul, potrivit wowbiz.ro. 

A fost confirmat primul caz de West Nile din Iași. Care sunt simptomele la care trebuie să fim atenți

Medicul Tudor Ciuhodaru susține că virusul West Nile nu se manifestă la fel în toate cazurile. Potrivit specialistului, aproximativ 90% dintre persoanele infectate nu au simptome, însă medicul avertizează că boala evoluează rapid și afectează sistemul nervos central.

”Manifestările pot fi diverse, de la cele asemănătoare unei simple răceli până la semne de meningoencefalită. Boala poate lăsa urmări pe viață. Efectele neurologice pot fi permanente, iar riscul este mult mai mare la persoanele de peste 50 de ani și la cele cu deficiențe imune”, avertizează Tudor Ciuhodaru.

Citește și Alertă sanitară într-un oraș mare din România! Un bărbat infectat cu virusul West Nile a murit, alte patru persoane sunt spitalizate

Potrivit medicului, primele simptome apar după maxim opt zile de la înțepătura țânțarului. Iată care sunt semnele pe care nu trebuie să le ignorăm atunci când suntem înțepați de aceste insecte: febră ridicată, durere de cap intensă, vărsături, stare generală alterată, sensibilitate crescută la lumină.

„Nu există un tratament specific pentru virusul West Nile. Virusul nu poate fi transmis prin contact fizic, prin atingere sau sărut”, mai precizează medicul Ciuhodaru.

Citește și A murit preotul Ioan Alupoaiei, îndrăgitul duhovnic al botoșănenilor, după o luptă grea cu virusul West Nile

Doi oameni au murit, în statul Michigan din SUA, din cauza infecției cu Cyclospora. Acestea sunt primele două morți confirmate în Statele Unite legate de acest parazit microscopic, au anunțat oficialii în sănătate, informează Mediafax.

Virusul Cyclospora infectează alimentele și se duce direct în intestine

Departamentul de Sănătate și Servicii Sociale din Michigan a declarat că ambele persoane sufereau de afecțiuni preexistente care ar fi putut fi agravate de boala intestinală și de deshidratare, potrivit Associated Press.

Departamentul a precizat că nu va furniza informații suplimentare cu privire la aceste decese.

Parazitul infectează alimentele care au intrat în contact cu fecalele umane, cel mai frecvent atunci când legumele și fructele sunt irigate sau spălate cu apă contaminată.

Odată ingerat, acesta provoacă o afecțiune intestinală caracterizată prin „mișcări intestinale frecvente și, uneori, explozive”, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).

Autoritățile federale din domeniul sănătății au identificat salata verde provenită din Mexic, servită în restaurantele Taco Bell din cinci state ale SUA, ca sursă a epidemiei de amploare.

În ansamblu, cazurile de ciclosporă au atins un record în SUA

Începând cu 1 mai, CDC a primit rapoarte privind peste 4.100 de cazuri confirmate și investighează alte peste 7.400 de cazuri probabile în 41 de state.

Autoritățile federale din domeniul sănătății au declarat că alte „mărci, restaurante, comercianți cu amănuntul sau canale de distribuție” ar putea fi legate de focar, pe măsură ce ancheta continuă.

Medicii ar putea relua greva. Sindicașiștii din Federaţia „Solidaritatea Sanitară” avertizează că refuzul guvernului de a transpune ”fidel” soluţiile comune convenite cu Ministrul Sănătății ar însemna eşecul dialogului social.

„Vineri şi sâmbătă, Federaţia Solidaritatea Sanitară din România (FSSR), Federaţia SANITAS şi Ministerul Sănătăţii au făcut ceea ce situaţia impunea, lucrând împreună, pe texte şi simulări, până la identificarea unei variante comune pentru partea din proiectul legii salarizării aplicabilă Sănătăţii. Propunerile rezultate au fost transmise sâmbătă seara Ministerului Muncii, instituţia care asigură coordonarea tehnică a proiectului”, a transmis Federația într-un comunicat de presă.

Potrivit aceleiaşi surse, după o perioadă în care metodele sindicale au fost diferite, cele două federaţii reprezentative la nivel de sector au ajuns la un pachet comun de soluţii, construit împreună cu ministerul de resort.

„Autorităţile nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice sau absenţa unei poziţii comune a partenerilor sociali din Sănătate. Poziţia FSSR este fără echivoc: susţinem numai transpunerea integrală şi fidelă a acestei arhitecturi, urmată de verificarea impactului asupra venitului total al fiecărui angajat. Nu acordăm un cec în alb niciunui iniţiator şi nu declarăm proiectul definitiv înainte ca forma actualizată să fie publicată”, arată aceeaşi sursă, citată de news.ro.

Citește și: Medicii suspendă greva după trei zile de protest. Sindicaliștii SANITAS avertizează că protestul poate fi reluat

Soluţia comună reia şi dezvoltă logica variantei negociate în anul 2023, instituind diferenţele legitime de salarizare dintre unităţi, locuri de muncă, niveluri de risc şi contribuţia la continuitatea serviciilor trebuie reflectate într-o combinaţie coerentă de salarii de bază şi drepturi suplimentare. Nu este o simplă corectare de procente, ci o restructurare a salarizării în Sănătate, bazată pe următoarele repere:

1.    Coeficienţi diferenţiaţi pe categorii de unităţi sanitare. Faţă de Legea-cadru nr. 153/2017, care operează cu o diferenţiere limitată (ambulanţă, unităţi clinice şi unităţi neclinice) forma convenită introduce o clasificare mai detaliată. Scopul este ca salariul de bază să reflecte mai bine rolul unităţii în sistemul naţional de sănătate, complexitatea serviciilor şi responsabilitatea asociată.
2.    Coeficienţi diferenţiaţi pe categorii de locuri de muncă. În interiorul fiecărei categorii de unităţi, coeficienţii sunt diferenţiaţi suplimentar după locul de muncă. Astfel, o parte din diferenţele care astăzi sunt lăsate aproape exclusiv sporurilor este mutată într-o componentă mai stabilă şi mai predictibilă – salariul de bază – în condiţiile în care plafoanele maximale pentru sporurile aferente condiţiilor de muncă au scăzut.
3.    Transferarea unei părţi a recompensei pentru condiţii în salariul de bază. În condiţiile în care plafoanele nominale ale sporurilor pentru condiţii de muncă ar scădea (de exemplu, plafonul maxim posibil de 85% ar deveni 60% în varianta convenită), diferenţierea suplimentară a salariilor de bază ar recupera o parte importantă din suma transferată. Efectul trebuie judecat asupra venitului total, nu prin compararea izolată a procentelor aferente sporurilor.
4.    Limite minime garantate pentru sporurile de condiţii de muncă. Este una dintre liniile roşii susţinute constant de FSSR, obţinută la negocierile anterioare şi preluată în forma finală comună. Înscrierea intervalelor minime în lege protejează dreptul împotriva acordării pur simbolice şi împotriva repetării situaţiilor apărute în 2018, când unele sporuri au putut coborî la 1%.
5.    Reaşezarea recompensei pentru continuitate. Forma convenită creşte semnificativ plata pentru contribuţia la funcţionarea neîntreruptă a serviciilor medicale, inclusiv procentul aferent tarifului orar suplimentar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal şi de sărbătoare legală şi plata gărzilor.

Citește și: A treia zi de grevă în Sănătate. Sute de spitale din toată țara rămân blocate din cauza nemulțumirilor legate de legea salarizării: „Guvernul trebuie să-și asume în scris faptul că nu o să scadă veniturile”

Impactul legii salarizării depinde de categoria unităţii, locul de muncă, coeficientul aplicabil, sporul concret stabilit în intervalul legal, programul de lucru şi regulile viitorului Regulament de sporuri. De aceea, distincţia esenţială este între scăderea unei componente salariale şi evoluţia venitului total.

În privinţa angajaţilor care erau cei mai afectaţi de forma iniţială a proiectului de lege:
a) Angajaţii din intervalul actual de spor pentru condiţii de muncă 55%–85%
Scenariul-limită de risc priveşte angajaţii care îndeplinesc cumulativ trei condiţii: au în prezent un spor nominal din intervalul 55%–85%, beneficiază de plafonul maxim de 85%, iar procentul real al sporului( suma efectivă raportată la salariul de bază aflat în plată — depăşeşte 70%). Lor le sunt aplicabile următoarele situaţii:
a.1) În scenariul prudent, în care viitorul spor ar fi acordat la nivelul minim al intervalului, suma aferentă sporului pentru condiţii poate scădea. Simulările utilizate în negociere indică însă compensarea acestei reduceri prin creşterea salariului de bază.
a.2) În scenariul acordării viitorului spor la nivelul maxim, suma aferentă condiţiilor de muncă ar creşte pentru angajaţii din primele două categorii de unităţi sanitare.