Minodora a atras atenția publicului nu doar prin voce sau apariții, ci și printr-un amestec irezistibil de umor, sinceritate și pasiuni personale.

Recent, artista a împărtășit cu fanii din mediul online colecția ei impresionantă de parfumuri, care transformă locuința într-un adevărat templu.

Citește și: Minodora a dezvăluit cum s-a despărțit de Cătălin Arabu: „Eram toată plânsă. Moartă, leșinată…”. Cei doi au avut o relație de 5 ani

Într-o discuție, Minodora și Diana Matei le-au spus internauților lucruri mai puțin cunoscute despre ele. Minodora a mărturisit că oricât ar încerca să fie punctuală nu reușește, iar Diana Matei a recunoscut că i se întâmplă destul de des să uite versurile în timpul unui concert.

Totodată, în timp ce Diana Matei este campioană la cumpărat pantofi, Minodora bate recordul la capitolul parfumuri. Vedeta a adunat sute de produse într-o colecție cu adevărat impresionantă.

Conform spuselor sale, prima numărătoare ar fi indicat 343 de produse. Totuși, ea a precizat că nu toate ar trebui să fie considerate parfumuri, căci unele sunt mostre sau miniaturi, care sunt atent organizate într-un dulap special.

Chiar și așa, ea estimează că are aproximativ 300 de parfumuri, având și albume sau cărți de la Dior și Hermes, semn că pasiunea sa depășește simpla utilizare a parfumurilor și intră în zona colecționarilor.

@cristinavladofficial Minodora are peste 300 de parfumuri acasă 😳#minodora #home #parfumuri ♬ sunet original – Cristina Vlad

Artista spune că nu a terminat organizarea completă a parfumurilor și că își dorește să facă o numărătoare exactă, propunându-și și o nouă achiziție.

Citește și: Minodora duce viață de regină. Vedeta nu calcă, nu spală și nu face curățenie niciodată: „A fost răsfățul meu dintotdeauna”

Moțiunea de cenzură cu cele mai multe voturi din istoria parlamentară a ultimilor 34 de ani a trimis România într-o criză politică. PSD, AUR, PNL și USR au fiecare propriile pretenții și condiții incompatibile cu ale celorlalți. Nicușor Dan a anunțat consultări informale, iar surse politice susțin că acestea vor începe chiar miercuri.

PNL anunță oficial că rămâne în opoziție și nu mai face guvern cu PSD. Ilie Bolojan: „PNL este un partid cu demnitate, care va lucra în anii următori pentru a construi un pol de modernizare”

Astfel, liderii partidelor care au fost la guvernare până la moțiunea de cenzură vor veni rând pe rând să discute cu președintele României Nicușor Dan și să îi transmită acestuia ce au decis în propriile formațiuni. Este vorba despre Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), dar și Kelemen Hunor (UDMR). Vor fi discuții despre cum ar putea să arate o nouă guvernare.

Ultima oară când liderii acestor formațiuni politice au fost la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan încă era premier, iar Partidul Social-Democrat încă nu depusese o moțiune de cenzură. Social-democrații au anunțat-o chiar când liderii erau în discuții cu președintele României.

Nicușor Dan spunea, marți, în prima declarație de după căderea Guvernului Bolojan, că nu îi va chema pe cei care reprezintă formațiunile politice din Parlament la consultări formale până în momentul în care nu se va contura o oarecare coaliție pentru a desemna un nou premier.

Șeful statului merge pe acea strategie în care mai întâi să fie discuții, să se arate o coaliție de guvernare dornică să preia mandatul de la Palatul Victoria, și ulterior să aibă loc consultări oficiale. S-au mai întâmplat astfel de negocieri, în urmă cu mai puțin de un an de zile, însă atunci partidele, tot la Palatul Cotroceni, discutau pentru mandatul lui Ilie Bolojan și au reușit să se pună de acord pentru acesta. Acum, însă, în fiecare partid în parte au fost votate unele rezoluții.

În primul rând, PNL și USR spun că nu vor să mai negocieze cu PSD, pentru că social-democrații au votat o moțiune de cenzură. Pe de altă parte, Partidul Social-Democrat, după ce s-a așezat la masă cu AUR pentru a da jos guvernul din care a făcut parte, vrea din nou să intre în Executiv cu formațiunile politice pe care le-a avut partenere până zilele trecute. Nicușor Dan are misiunea să aducă la un numitor comun formațiunile considerate de acesta proeuropene.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, marţi, că Guvernul a fost demis şi, deşi nu e un moment fericit într-o democraţie, este însă o decizie democratică a Parlamentului. El a invitat la calm, arătând că România este un stat stabil şi are o direcţie. Şeful statului a spus că va începe consultări informale cu partidele şi că vom avea un guvern pro-occidental, într-un termen rezonabil. Nicuşor Dan a mai afirmat că exclude anticipatele.

„Guvernul a fost demis azi, de Parlament. Nu e un moment fericit în nicio democraţie, este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm, România este un stat stabil, instituţiile statului funcţionează şi România are o direcţie pe care şi-o urmează”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.

El a mai spus că există consens al partidelor pro-occidentale pe direcţiile mari ale României. „Există consens pe direcţia pro-occidentală, există consens pe aderarea la OCDE, există consens pe execuţia bugetului pe 2026, deci pe ţinta de buget pe 2026 şi pe ţintele de buget pe anii următori. Există consens pe programele SAFE şi PNRR, există consens pe etapele următoare din aceste programe, 31 mai încheierea contractelor pe SAFE, 31 mai ultimele ajustări pe proiectele pe PNRR şi 31 august finalizarea PNRR”, a subliniat şeful statului.

Nicuşor Dan a mai arătat că, chiar dacă procedurile pentru moţiunea de cenzură începuseră, săptămâna trecută Parlamentul a votat investiţii de 9 miliarde în programul SAFE, ca dovadă a acestui consens.

„Începem negocierile pentru formarea unui nou guvern. Voi începe cu consultări informale şi, când opţiunile se vor cristaliza, vom face consultările formale”, a anunţat preşedintele.

Nicuşor Dan a mai spus că înţelege aşteptările românilor legate de funcţionarea statului şi mai ales de corupţie şi înţelege aşteptările românilor legate de viaţa de zi cu zi şi o să le aibă în vedere în discuţiile cu partidele, pentru formarea unui nou guvern.

„Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil, exclud, deci, scenariul alegerilor anticipate, şi subliniez, la capătul acestor proceduri vom avea un guvern pro-occidental. Cu calm, vom trece prin asta”, a menţionat şeful statului în mesaj.

PSD ia în calcul un guvern cu UDMR, minorități și alte mici grupuri parlamentare. Liderii UDMR, indeciși dacă să rămână la guvernare

Partidul Naţional Liberal a adoptat, marţi seară, o rezoluţie prin care solicită PSD să îşi asume guvernarea, după ce a răsturnat Guvernul, liberalii anunţând că partidul intră în opoziţie şi va susţine drumul pro-european al României. ”Prin decizia de astăzi PNL confirmă că este un partid cu demnitate, un partid care va lucra în anii următori pentru a construi un pol de modernizare şi pentru a contribui la România modernă, la o Românie fără privilegii, fără sinecuri”, a declarat preşedintele PNL, Ilie Bolojan.

Cătălin Predoiu nu vrea PNL în opoziție, cum a propus Bolojan. „Voi sunteți cu toate țiglele pe casă?”

PSD ia în calcul să încerce o coaliție de guvernare cu UDMR, minorități și alte mici grupuri parlamentare precum PACE, au declarat pentru G4Media surse politice. Scenariul, unul dintre cele discutate în PSD, ia în calcul refuzurile oficiale ale PNL și USR de a mai face o coaliție guvernamentală cu partidul lui Sorin Grindeanu după ce acesta s-a aliat cu AUR pentru moțiunea de cenzură care a dărâmat guvernul Bolojan.

Pe de altă parte, liderii UDMR sunt indeciși dacă să rămână la guvernare alături de PSD, dat fiind că partidul care reprezintă minoritatea maghiară are probleme de imagine după înfrângerea lui Viktor Orban la alegerile parlamentare din Ungaria.

PSD caută acum soluții pentru o majoritate guvernamentală după moțiunea de cenzură anti-Bolojan. George Simion, liderul partidului extremist AUR, a anunțat marți că nu susține un premier PSD, iar președintele Nicușor Dan a declarat în două ocazii că nu va nominaliza un premier susținut de AUR.

PNL și USR au cerut public PSD să își asume guvernarea alături de AUR, dată fiind noua majoritate de la moțiunea de cenzură.

PSD a decis să rupă protocolul coaliției cu PNL, USR și UDMR și a ieșit din guvernul Bolojan, pe care l-a demis apoi prin moțiune de cenzură.

Angajații JYSK au un program de aproximativ 35 de ore pe săptămână, ceea ce înseamnă mai mult timp liber comparativ cu un joc clasic de 40 de ore.

Deși salariul de bază nu este întotdeauna public, acesta este completat de o serie de bonusuri și beneficii care pot crește veniturile totale ale unui angajat.

Printre avantaje se numără:

• bonusuri în funcție de vânzări și performanță;
• concursuri interne între magazine, cu premii;
• tichete de masă și, în funcție de vechime, tichete de vacanță;
• asigurare medicală și bonusuri aniversare;
• reduceri de 20% la produsele companiei;
• zile de concediu suplimentare în funcție de vechime (până la 27 de zile).

Citește și: Salarii de 1.500 € pentru începători, dar nimeni nu vrea să se angajeze în acest domeniu

Astfel, venitul total poate varia semnificativ în funcție de rezultate și implicare, ceea ce face ca poziția să fie atractivă. Salariul oferit într-un anunț recent pe pagina de Facebook a retailerului ese de 5.100 de lei brut, viitorul agent de vânzări urmând să ia în mână suma de 4.180 de lei.

Ce trebuie să facă un angajat al magazinului JYSK

Rolul de asisten în vânzări este unul dinamic și implică mai mult decât simpla interacțiune cu clienții, fiind o combinație între activitate comercială și muncă operațională.

Angajații trebuie să:

• ofere suport clienților și să asigure o experiență pozitivă la cumpărături;
• mențină magazinul organizat și bine aprovizionat;
• participe la recepția și aranjarea produselor;
• gestioneze încasările și activitatea din magazin.

Citește și: Belgia angajează români cu salarii de până la 3.600 de euro pe lună. Angajatorul promite cazare, beneficii extrasalariale și ajutor pentru mutare definitivă

Compania pune accent pe atitudine și capacitatea de a lucra în echipă, mai mult decât pe experiența anterioară, ceea ce face ca jobul să fie accesibil și pentru persoane aflate la început de drum. Candidații ideli trebuie să fie:

• comunicativi și orientați către client;
• flexibili și dispuși să lucreze în weekend;
• implicați și capabili să lucreze într-un mediu dinamic;
• interesați de dezvoltare profesională.

Supranumit ”clubul țărilor dezvoltate”, OCDE este un for internațional cu 38 de state membre, fondat în 1961 pentru promovarea de politici economice și sociale care să îmbunătățească bunăstarea globală. România este foarte aproape să adere la acest ”club” – demers considerat obiectic esențial.

Coordonatorul național pentru aderare, secretarul de stat în MAE Luca Niculescu precizează că țara noastră a închis 24 dintre 25 comitete ale procesului de aderare și se apropie de etapa finală a acestui demers. Potrivit lui Niculescu, România se află pe primul loc între statele care au început negocierile în perioada 2022 – 2023.

Secretatul de stat din MAE subliniază în acest context că ”în ciuda provocărilor politice, există oameni în administrație care își fac treaba”.

”Unde ne aflăm în procesul de aderare? După cum știți, procesul de aderare la OCDE nu este unul ușor. Este un parcurs care necesită angajament, reziliență și o viziune clară asupra viitorului. Organizația are standarde foarte riguroase pe care statele trebuie să le îndeplinească, iar pentru România acest lucru înseamnă alinierea politicilor și cadrului legislativ național la cele mai înalte standarde internaționale, într-o gamă largă de domenii. Mă bucur să pot spune că facem progrese substanțiale. De când România a primit invitația de a începe procesul de aderare, în 2022, am lucrat îndeaproape cu toate comitetele OCDE implicate în evaluarea României, pe baza foii de parcurs a aderării. Până acum am închis cu succes 24 dintre aceste comitete, ceea ce înseamnă că suntem mai aproape ca oricând de atingerea obiectivului – 24 din 25, deci mai avem un singur pas. De asemenea, dintre cele opt țări care au început procesul de aderare în 2022 și 2023, România se află acum pe primul loc. În ciuda provocărilor politice, există oameni în administrația publică care își fac treaba”, a spus Niculescu, la o dezbatere privind aderarea României la OCDE organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană.

Citește și Cătălin Predoiu nu vrea PNL în opoziție, cum a propus Bolojan. „Voi sunteți cu toate țiglele pe casă?”

Ce beneficii va avea România după aderarea la OCDE

Cu aceeași ocazie, secretarul de stat din MAE a precizat că printre reperele recente ale procesului de aderare la OCDE se află finalizarea evaluărilor Comitetului pentru Afaceri Fiscale, al piețelor financiare și al investițiilor, unele dintre cele mai dificile comitete, deoarece implică analize detaliate ale politicilor fiscale, pensiilor private, asigurărilor, investițiilor și conduitei responsabile în afaceri.

”Progresul a fost posibil datorită unei conduceri clare și asumate la nivel politic în direcția aderării la OCDE. Din ianuarie 2022, aderarea a fost o prioritate comună în programele de guvernare ale tuturor partidelor din coaliție, iar adoptarea legilor necesare a fost posibilă și cu sprijinul Comisiei parlamentare speciale pentru OCDE”, a explicat Luca Niculescu, potrivit ziare.com.

Secretarul de stat a subliniat că aderarea României la OCDE va aduce beneficii importante mediului de afaceri, prin creșterea predictibilității și a încrederii investitorilor, acces la rețele globale, modernizarea pieței și consolidarea măsurilor anticorupție, inclusiv prin aderarea la Convenția OCDE anti-mită. În plus, România va avea acces la peste 300 de comitete și grupuri de lucru ale organizației, unde sunt dezbătute politici și bune practici.

‘Aderarea nu este doar un reper politic, ci o decizie strategică de a intra în rândul celor mai avansate economii ale lumii. Beneficiile înseamnă politici mai solide, un climat investițional mai atractiv și oportunități mai bune pentru afaceri’, a subliniat Luca Niculescu, adăugând că succesul depinde de continuarea reformelor și de colaborarea dintre guvern, mediul de afaceri și societate.

Citește și CTP face radiografia moțiunii de cenzură: „Este ca și cum un chirurg, în timp ce operează, este scos din sala de operație. Ilie Bolojan este chirurgul”

Cristi Chivu trăiește unele dintre cele mai frumoase momente ale carierei sale. A reușit să cucerească titlul în Italia ca antrenor al lui Inter. Bucuria succesului a fost împărtășită cu jucătorii, staff-ul și familia, însă un gol emoțional a rămas, absența tatălui său, care nu a mai apucat să vadă realizările fiului, scrie wowbiz.ro.

Cei care i-au urmărit parcursul știu că viața lui Cristi Chivu a fost marcată atât de succese impresionante, cât și de momente extrem de grele. Una dintre cele mai dureroase încercări a avut loc în adolescență, când tatăl său, Mircea Chivu, fost jucător și antrenor, a murit la doar 44 de ani, răpus de o boală incurabilă.

Citeşte şi: Inter a publicat un nou clip în care jucătorii sărbătoresc titlul pe melodia „Made in Romania” VIDEO

Pentru un tânăr de doar 17 ani, pierderea a fost devastatoare. În acele clipe, înainte ca tatăl său să-și dea ultima suflare, Cristi Chivu i-a făcut o promisiune care avea să-i ghideze întreaga viață: că va avea grijă de familie și va deveni un om responsabil.

„Vreau să fiu măcar pe jumătate din omul, soţul şi tatăl care a fost Mircea Chivu”, spunea Cristi Chivu în 2010, atunci când a mers acasă, în Caraș Severin, pentru a dezveli bustul sculptat în marmură al tatălui său, un omagiu pe care municipalitatea i l-a adus la 12 de la deces.

Citeşte şi: Ce spune Ionuţ Cercel după ce „Made in Romania” a devenit imnul neoficial al lui Inter. Cui aparţine, de fapt, maneaua adusă în vestiar de Hakan Calhanoglu VIDEO

Într-un alt interviu, Cristi Chivu a povestit că motivația principală a fost chiar jurământul făcut tatălui său: acela că va deveni capul familiei și va avea grijă de cei dragi.

„I-am spus că voi avea grijă de familie. Maturizându-mă foarte devreme și plecând într-un alt oraș, Craiova, învățând să trăiesc singur, am învățat și să mă descurc singur și am avut ca principală motivație promisiunea pe care i-am făcut-o tatălui meu pe patul de moarte, și anume că voi avea grijă de familie. I-am spus să nu-și facă griji, că voi fi un om responsabil, un cap de familie care să-l înlocuiască”, a spus Cristi Chivu.

Pentru a putea conforma măsurilor din pachetul social de măsuri pentru românii vulnerabili, guvernul decidea, nu cu mult timp în urmă, să amâne plata restanțelor salariale ale magistraților.

Demersul Executivului a fost contestat de instanța supremă, iar cazul a fost tranșat, la Curtea de Apel București (CAB), chiar de la primul termen.

Astfel, CAB a admis contestația formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), obligând guvernul să achite drepturile salariale restante ale magistraților. Totalul acestora – circa două miliarde de euro, la care se adaugă o sancțiune de 20 la sută din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

”Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”, se arată în decizia luată de CAB.

Citește și O nouă decizie în dosarul lui Victoraș Micula! Ce au hotărât magistrații

Decizia CAB nu este definitivă și poate fi atacată de recurs în termen de 15 zile.

ICCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor la 30 martie, pentru ”refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”.

Instanța supremă a acuzat guvernul că ”a adoptat măsuri cu efect de restrângere și afectare a drepturilor judecătorilor în mod constant și sistematic”.

În comunicatul în care anunța demersul împotriva Guvernului, ICCJ arăta că drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești reprezintă creanțe certe, protejate ca bunuri, iar ”amânarea repetată a executării acestora, pe perioade extinse, afectează direct dreptul de proprietate și subminează securitatea juridică”.

„Instanţa supremă, în calitatea sa de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, nu poate accepta ca hotărârile pronunțate de instanțe să fie tratate ca simple opțiuni. Respectarea lor este o obligație constituțională și internațională a statului român“, mai argumentau reprezentanții ICCJ, potrivit hotnews.

Citește și CCR a declarat constituțională Legea prosumatorilor. Ce beneficii au românii care produc energie acasă