Popularitatea președintelui american Donald Trump a scăzut la 31%, cel mai redus nivel înregistrat în cele două mandate ale sale, potrivit unui nou sondaj Reuters/Ipsos. Cu două săptămâni înaintea alegerilor pentru Congres, democrații au un avans de 12 puncte procentuale față de republicani.

Donald Trump este în picaj

Sondajul Reuters/Ipsos, încheiat luni, 19 octombrie, arată că numai 31% dintre americani aprobă activitatea lui Donald Trump la Casa Albă. Este o scădere de un punct procentual față de cercetarea realizată cu două săptămâni înainte și cel mai redus nivel de popularitate înregistrat de Trump în oricare dintre mandatele sale prezidențiale. Rezultatele apar înaintea alegerilor legislative din 3 noiembrie, când americanii vor decide componența Congresului pentru următorii doi ani.

Democrații au un avantaj de 12 puncte. Republicanii riscă să piardă controlul Congresului

Potrivit sondajului, 47% dintre alegătorii înregistrați ar vota candidații Partidului Democrat dacă alegerile pentru Congres ar avea loc acum, față de 35% care ar opta pentru republicani. Diferența de 12 puncte procentuale reprezintă cel mai mare avantaj al democraților înregistrat în actualul ciclu electoral.

În urmă cu două săptămâni, democrații conduceau cu 44% la 37%, diferența fiind atunci de șapte puncte. Noua evoluție ar putea spori șansele opoziției de a câștiga controlul asupra Camerei Reprezentanților sau chiar asupra Senatului.

Pierderea majorității în oricare dintre cele două camere ar complica adoptarea proiectelor legislative susținute de Donald Trump în ultimii doi ani ai mandatului său. Totuși, Reuters precizează că sondajele naționale privind intenția de vot nu reflectă integral competițiile desfășurate separat în fiecare stat și circumscripție electorală. Prin urmare, avantajul democraților la nivel național nu garantează câștigarea majorității în Congres.

Femeile se îndreaptă tot mai mult spre democrați

Una dintre cele mai importante schimbări identificate de sondaj privește opțiunile alegătoarelor. Aproximativ 50% dintre femeile cu drept de vot chestionate au declarat că ar susține candidații democrați, în timp ce 32% ar vota cu republicanii.

Această diferență de 18 puncte contribuie semnificativ la avantajul național al Partidului Democrat. Și în rândul bărbaților, democrații se află în fața republicanilor, însă diferența este mai redusă.

68% dintre americani sunt nemulțumiți de modul în care Trump gestionează economia

Situația economică reprezintă unul dintre principalele motive de nemulțumire ale alegătorilor. Potrivit Reuters, popularitatea lui Trump a fost afectată de creșterea prețurilor la benzină, după ce Statele Unite și Israelul au lansat atacuri militare asupra Iranului, în februarie.

Războiul a provocat o scumpire puternică a carburanților, cu efecte directe asupra bugetelor gospodăriilor americane. Sondajul arată că 68% dintre respondenți dezaprobă modul în care președintele gestionează economia.

Nemulțumirea se manifestă inclusiv în interiorul Partidului Republican: 37% dintre americanii care se identifică drept republicani sunt nemulțumiți de politica economică a lui Trump. Întrebați care partid ar administra mai bine economia, 40% dintre respondenți au ales democrații, comparativ cu 33% care au indicat republicanii.

Aceasta reprezintă o vulnerabilitate importantă pentru Casa Albă, în condițiile în care problemele economice și costul vieții ocupă un loc central în preocupările alegătorilor.

Alegerile din 3 noiembrie ar putea schimba echilibrul politic de la Washington

Noul sondaj Reuters/Ipsos a fost realizat online, pe parcursul a patru zile, și a inclus 1.679 de adulți americani, dintre care 1.279 de alegători înregistrați. Marja de eroare este de aproximativ două puncte procentuale pentru totalul respondenților și de trei puncte pentru alegătorii înregistrați.

Alegerile pentru Congres sunt programate pentru 3 noiembrie. Controlul Camerei Reprezentanților și al Senatului va determina în mare măsură capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda legislativă până la încheierea mandatului prezidențial.

Guvernul italian va trimite 500 de militari pentru „a apăra Milano”, după două zile de tulburări în cursul cărora manifestanţii s-au confruntat cu poliţia, au jefuit magazine şi au vandalizat proprietăţi, a declarat luni vicepremierul Matteo Salvini. De asemenea, în Franța autoritățile au impus restricţii de circulaţie pe timpul nopţii în anumite zone din centrul Parisului şi din alte oraşe, după un weekend marcat de revolte şi jafuri în întreaga ţară, informează News.ro.

În Paris vor fi restricții de circulație pe timpul nopții

Poliţia din Paris a anunţat că restricţiile vor fi în vigoare între orele 23:00, ora locală (21:00 GMT), şi 06:00, în Place de la République, unde protestatarii s-au adunat în weekend, precum şi în zona comercială Les Halles. De asemenea, au fost interzise adunările neautorizate în mai multe alte zone din centrul capitalei.

Restricţii parţiale de circulaţie, care limitează în diferite moduri deplasarea tinerilor şi organizarea adunărilor, au fost anunţate şi în oraşe precum Marsilia, Bordeaux, Nisa şi Lyon, în sudul ţării, precum şi Lille şi alte localităţi din nord.

Anterior, ministrul de Interne, Laurent Nuñez, criticat dur de politicienii din opoziţie pentru modul în care autorităţile s-au pregătit să gestioneze violenţele, dar a cărui demisie a fost respinsă de preşedintele Emmanuel Macron, a recunoscut că poliţia „a pierdut controlul” în unele oraşe.

Protestele au început luna trecută, când elevii au cerut îmbunătăţirea condiţiilor din şcoli, dar ulterior s-au extins, incluzând o gamă mai largă de nemulţumiri. Numărul participanţilor la manifestaţiile din acest weekend a crescut odată cu alăturarea sindicatelor şi a diferitelor grupuri de protest.

Peste 2.500 de persoane au fost arestate, au anunţat oficialii. Unui manifestant i-a fost smulsă o mână în urma exploziei unei grenade folosite de poliţie pentru controlul mulţimii, potrivit agenţiei AFP. Aproximativ 1.000 de poliţişti au fost răniţi.

Franța ar putea declara stare de urgență

În urma unei reuniuni de criză desfăşurate luni, premierul a declarat că primarii vor primi autoritatea de a impune restricţii de circulaţie pe timpul nopţii „acolo unde este necesar”, fără să precizeze în ce oraşe vor fi aplicate acestea.

Premierul Sébastien Lecornu, care nu a exclus posibilitatea instituirii stării de urgenţă în ţară, a declarat că guvernul va aloca şi fonduri pentru a ajuta zonele afectate să se refacă în urma distrugerilor, urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele responsabile de violenţe.

„Va fi adoptată o lege prin care vom găsi modalităţi de a ne asigura că persoanele care au provocat distrugeri materiale vor fi obligate să plătească”, a declarat Lecornu.

El a anunţat, de asemenea, crearea unui fond pentru şomaj parţial destinat persoanelor care nu au putut lucra din cauza revoltelor şi jafurilor.

Nuñez a declarat că 200 de anchetatori analizează imaginile surprinse de camerele de supraveghere pentru a încerca să identifice posibilii instigatori la violenţe.

În Italia este trimisă armata și magazinele își golesc rafturile

Guvernul italian va trimite 500 de militari pentru „a apăra Milano”, după două zile de tulburări în cursul cărora manifestanţii s-au confruntat cu poliţia, au jefuit magazine şi au vandalizat proprietăţi, a declarat luni vicepremierul Matteo Salvini, conform The Guardian.

Desfăşurarea militarilor ar urma să fie inclusă într-un pachet de măsuri de securitate care va fi aprobat într-o şedinţă de guvern programată pentru marţi. Anunţul vine în condiţiile în care magazinele din centrul oraşului Milano şi-au închis porţile mai devreme şi şi-au baricadat vitrinele cu panouri, de teama unui nou val de violenţe în capitala financiară a Italiei.

„De la vorbe la fapte: încă 500 de militari pentru a apăra Milano”, a scris pe reţelele sociale Salvini, liderul partidului de dreapta Liga, membru al coaliţiei de guvernare.

Majoritatea magazinelor din cartierul comercial de lux Via Montenapoleone din Milano, unde se află branduri precum Chanel, Tiffany şi Dior, şi-au retras preventiv produsele din vitrine, în timp ce poliţiştii patrulau pe stradă, sub privirile câtorva turişti.

Câteva sute de protestatari cu feţele acoperite, despre care se crede că mulţi sunt minori, au incendiat tomberoane şi au jefuit magazine din centrul oraşului în weekend, după o manifestaţie iniţial paşnică organizată sâmbătă împotriva serviciilor publice deficitare şi a creşterii costului vieţii.

Printre magazinele devastate s-au numărat cele ale retailerilor de articole sportive Decathlon şi Arc’teryx, precum şi un magazin al operatorului de telefonie mobilă Vodafone, potrivit imaginilor difuzate de televiziuni.

Brandurile de îmbrăcăminte Levi’s şi Under Armour, precum şi Decathlon, şi-au acoperit vitrinele cu panouri de carton şi lemn.

Premierul italian Giorgia Meloni, care se va confrunta cu alegeri naţionale anul viitor, a condamnat violenţele şi a prezidat luni o reuniune cu miniştrii şi responsabilii din domeniul securităţii pentru a analiza situaţia.

„Guvernul va răspunde ferm acestor atacuri împotriva statului, inclusiv prin măsuri menite să limiteze violenţele comise de minori”, a scris pe platforma X ministrul de Externe Antonio Tajani, care ocupă, la fel ca Salvini, şi funcţia de vicepremier.

În cadrul măsurilor de înăsprire a intervenţiei autorităţilor, Meloni ar lua în considerare extinderea perioadei de reţinere preventivă a minorilor şi intensificarea acţiunilor împotriva bandelor de tineri, potrivit cotidianului Corriere della Sera.

De asemenea, premierul ar intenţiona să devanseze aplicarea unor prevederi incluse într-un proiect de lege privind securitatea, aflat în prezent în examinarea Parlamentului.

Poliţia italiană a anunţat că 271 de tineri au fost reţinuţi în timpul tulburărilor produse duminică la Milano.

Dintre persoanele duse la secţiile de poliţie, 32 au fost arestate, inclusiv 23 de minori şi 13 cetăţeni străini, a precizat luni poliţia. Alte 28 de persoane au fost semnalate autorităţilor judiciare.

Tulburările au urmat confruntărilor de sâmbătă din alte oraşe din nordul Italiei, printre care Bologna, Brescia, Bergamo şi Torino, unde 28 de protestatari au fost arestaţi, potrivit unui raport al poliţiei publicat duminică.

Violenţele au amintit de tulburările din Franţa vecină, unde sute de mii de persoane nemulţumite de creşterea costului vieţii şi de deteriorarea serviciilor publice au ieşit sâmbătă în stradă, în cadrul unora dintre cele mai violente proteste înregistrate în ţară în ultimii ani.

Aproape jumătate dintre șoferii români obișnuiesc să mănânce la volan în timp ce sunt blocați în traficul urban aglomerat, activitate care reduce periculoasă viteza de reacție în caz de urgență. Specialiștii avertizează că distragerea atenției poate provoca accidente grave, iar Codul Rutier sancționează aspru acest obicei. Un simplu gustat din mers îi poate aduce conducătorului auto o amendă usturătoare de până la 1.081 de lei.

Aglomerația din marile orașe, unde conducătorii auto petrec în fiecare an echivalentul a două săptămâni blocați în coloane, a transformat habitaclul mașinilor într-o veritabilă sală de mese. Fie că este vorba despre gustări rapide sau despre meniuri de tip fast-food consumate în mers, obiceiul de a mânca în timp ce conduci a devenit o practică zilnică pentru aproape 50% dintre șoferii din România.

Mâncatul la volan poate părea o abatere inofensivă comparativ cu alte nereguli din trafic, însă experții din domeniul rutier subliniază că această deprindere reprezintă o sursă majoră de distragere a atenției de la drum. Din acest motiv, Poliția Rutieră aplică sancțiuni directe conducătorilor auto surprinși că își pun în pericol propria siguranță și pe cea a celorlalți participanți la trafic.

Mâncatul la volan, mai răspândit decât vorbitul la telefon fără hands-free

Potrivit unui studiu recent dedicat comportamentelor periculoase în trafic, 46% dintre șoferii români recunosc că mănâncă în mod frecvent în timp ce se află la volan. Procentul este semnificativ mai mare decât cel al șoferilor care vorbesc la telefonul mobil fără un sistem de tip „mâini libere” (31%).

Conducerea cu o singură mână pe volan, în timp ce cealaltă ține un sandviș sau o băutură, reduce drastic viteza de reacție și capacitatea de manevrare a autoturismului în situații neprevăzute.

Un experiment realizat într-un poligon cu jaloane, unde șoferii au fost puși să mănânce covrigi sau merdenele în timp ce ocoleau obstacole, a demonstrat clar pierderea vigilenței. Consecințele pot devenit dramatice în condiții reale de circulație, în special în apropierea trecerilor de pietoni sau a școlilor.

„Una este să mănânci un stix sau un biscuite, și una este să mănânci o șaorma cu de toate, să îți cadă tot în poală, prin scaun, sunt atent, stai că mi-a căzut șamd. Sunt situații când ne punem pe noi în pericol, cât și pe ceilalți participanți la trafic, clar”, a avertizat Sorin Ene, specialist în conducere defensivă, potrivit Observator.

Amandă de peste 1.000 de lei pentru un simplu sandviș consumat în mers

Codul Rutier pedepsește activitățile care periclitează siguranța deplasării. Dacă un agent constatator apreciază că gestul de a mânca a distras periculos atenția șoferului de la drum, acesta riscă sancțiuni din clasa a II-a de amenzi.

„Dacă această activitate le distrage în mod periculos atenția de la trafic, sancțiunea este cuprinsă între 4 sau 5 puncte de amendă. Un punct amendă reprezintă 216,25 lei”, a precizat Claudiu Costea, purtătorul de cuvânt al Brigăzii Rutiere.

Un calcul simplu arată că un sandviș mâncat din mers poate aduce o amendă cuprinsă între 865 de lei (4 puncte) și 1.081,25 lei (5 puncte de amendă).

Recomandarea polițiștilor

Dacă pentru telefonul mobil legislația permite utilizarea accesoriilor de tip hands-free sau a suporturilor speciale, în cazul mâncării nu există soluții de compromis.

Specialiștii și polițiștii recomandă oprirea în siguranță pe dreapta timp de câteva minute, evitând astfel riscul unui accident grav sau o amendă usturătoare.

Premierul desemnat Luca Niculescu se prezintă marți, la ora 14:00, împreună cu miniștrii din echipa sa, în fața plenului reunit al Parlamentului pentru a obține votul de învestire.

Deși are nevoie de doar 233 de voturi pentru a fi aprobat, negocierile recente cu formațiunile politice arată că noul Executiv ar putea strânge o susținere substanțială, de aproximativ 280 de voturi, conform datelor Realitatea Plus. Ultimele cinci avize din comisiile de specialitate vor fi acordate marți dimineață, după ce luni alți 13 miniștri au primit undă verde de la parlamentari.

În total, Cabinetul are 11 miniștri PSD și 7 independenți, la care se adaugă premierul Luca Niculescu, de asemenea independent.

Lista primilor 13 miniștri avizați favorabil de comisiile parlamentare

Comisiile parlamentare au acordat luni, 19 octombrie 2026, aviz favorabil următorilor candidați propuși să facă parte din Guvernul Niculescu:

• Marcel-Alexandru Stoica – propus ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – PSD

• Ștefan-Radu Oprea – propus ministru al Apărării Naționale – PSD

• Daniel Zamfir – propus ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – PSD

• Dumitru Chisăliță – propus ministru al Energiei – independent

• Florin Barbu – propus ministru al Agriculturii – PSD

• Costinel-Bogdan Dumitru – propus ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială – independent

• Alexandru Nazare – propus ministru al Finanțelor – independent

• Valentin-Sorin Costreie – propus ministru al Educației și Cercetării – independent

• Sorin-Gabriel Ionescu – propus ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar

• Marian Neacșu – propus viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne – PSD

• Ștefan-Ovidiu Popa – propus ministru al Transporturilor și Infrastructurii – PSD

• Natalia-Elena Intotero – propusă ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor – PSD

• Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan – propusă ministru al Culturii – independent

Audierile din comisiile de specialitate vor continua marți, când urmează să fie evaluați alți cinci miniștri propuși în Cabinetul Niculescu. Este vorba despre:

• Radu Marinescu – propus ministru al Justiției – PSD

• Alexandru-Mihai Ghigiu – propus ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene – PSD

• Sebastian-Dănuț Neculăescu – propus ministru al Afacerilor Externe – independent

• Petre Florin Manole – propus ministru al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – PSD

• Alexandru-Florin Rogobete – propus ministru al Sănătății – PSD

După încheierea audierilor, Parlamentul se va reuni în plen pentru votul asupra învestirii noului Guvern. Ședința este programată marți, începând cu ora 14:00.

Urgențele majore ale Guvernului Niculescu: rectificarea bugetară și criză din sănătate

Încă de săptămâna trecută, Luca Niculescu a vorbit și despre primele măsuri pe care dorește să le adopte, în cazul în care va primi votul Parlamentului.

Urgența noului guvern este pregătirea rapidă a rectificării bugetare, astfel încât să fie evitat colapsul sistemului medical. Misiunea este îngreunată de faptul că, în urma unei decizii definitive în instanță, Guvernul trebuie să achite restanțele salariale pentru magistrați. Mai sunt doar câteva zile până la termenul-limită, iar penalitățile se acumulează zilnic.

Potrivit surselor, suma acumulată până acum este de 13 miliarde de lei, în timp ce sistemul sanitar are nevoie urgentă de 227 de milioane de lei până la finalul lunii.

Dacă rectificarea întârzie, chiar și Casa Națională de Asigurări de Sănătate va rămâne fără fonduri, ceea ce ar putea duce la blocarea plăților. Inclusiv bolnavii cronici ar putea rămâne fără acces la servicii medicale și medicamente.

Ce se întâmplă cu pensiile și salariile bugetarilor din 2027

De asemenea, ar urma să înceapă analizele privind majorarea pensiilor și salariilor, după doi ani de înghețare. Executivul trebuie să stabilească în ce măsură vor fi majorate pensiile: cu rata inflației, așa cum prevede legea, sau cu un procent mai mic. Social-democrații spun că își doresc o indexare de 7%, însă valoarea finală va fi stabilită la elaborarea bugetului.

Și salariile bugetarilor ar trebui să crească din ianuarie, deoarece legea salarizării va fi elaborată abia anul viitor. Dacă s-ar aplica o majorare de 7% a salariilor, statul ar trebui să suporte suplimentar aproximativ 13 miliarde de lei.

Negocieri pentru salariul minim: sindicatele cer 5.000 de lei

După instalare, Executivul trebuie să convoace la consultări sindicatele și patronatele pentru a stabili valoarea salariului minim. Sindicatele cer creșterea acestuia la 5.000 de lei.

Președintele Donald Trump a cerut luni statului New Mexico să își schimbe numele în „Noua Americă” – acesta fiind cel mai recent exemplu în care solicită schimbări de nume geografice care să se potrivească agendei sale politice.

„New Mexico ar trebui să își schimbe imediat numele în New America. Nu suntem Mexic, suntem Statele Unite ale Americii!”, a scris Trump pe Truth Social, cu puțin timp înainte de a părăsi Casa Albă pentru un miting electoral în Kansas, scrie Mediafax.

Miza electorală din spatele declarațiilor lui Trump despre New Mexico

Comentariile sale despre New Mexico, un stat democrat pe care l-a pierdut la o diferență de 6 puncte procentuale în 2024, vin în contextul în care republicanii sunt îngrijorați de menținerea majorităților în Congres în noiembrie, alegătorii afirmând în sondaje că președintele nu acordă suficientă atenție celor mai presante probleme ale țării, relatează CNN.

Trump a susținut, fără a cita nicio dovadă, că „valorile locuințelor și veniturile ar crește” din cauza unei schimbări de nume. Și și-a repetat afirmațiile nefondate despre alegerile trucate, adăugând: „Poate chiar și alegerile strâmbe, pentru care este cunoscut New Mexico, ar deveni din nou oneste!”

Trump a sugerat anterior redenumirea statului New Mexico, deși nu cu atâta vehemență. În septembrie, a postat pe rețelele de socializare o hartă a statului cu cuvântul „Mexic” tăiat și „America” scris dedesubt – o imagine care a fost repostată de contul White House X.

Șirul redenumirilor cerute de președinte: de la Lacul Ontario la Golful Mexic

Este doar cea mai recentă inițiativă de redenumire din partea lui Trump. El a semnat un ordin executiv în august pentru a schimba numele Lacului Ontario în „Lacul America”, ca parte a războiului comercial continuu cu Canada. Anul trecut, a luat măsuri similare pentru a redenumi Golful Mexic în „Golful Americii”. Președintele a propus, de asemenea, în repetate rânduri redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”.

Însă, deși Trump are puterea de a redenumi reperele geografice, cum ar fi apele, care sunt denumite în Sistemul Informațional privind Numele Geografice, el nu are capacitatea constituțională de a redenumi legal statele. Acest proces ar trebui să aibă loc în interiorul statului.

A ieșit din atmosferă ca cetățean al celei mai mari superputeri a lumii, iar când s-a întors pe Pământ, țara sa a dispărut complet de pe hartă. Pare scenariul unui film sau roman SF, dar este experiența pură prin care a trecut cosmonautul sovietic Serghei Krikalev. Bărbatul a rămas blocat pe orbită, privind de la 400 de kilometri altitudine cum lumea pe care o lăsase acasă se destrăma bucată cu bucată.

Krikalev nu era un începător când a urcat la bordul navetei. Cu doar doi ani înainte de această misiune, el adunase deja 152 de zile la bordul stației spațiale Mir. Experiența acumulată îl transforma într-unul dintre cei mai pregătiți oameni din întregul program cosmic al Moscovei.

Așa se face că, pe 18 mai 1991, Krikalev decola din nou către stele în cadrul misiunii Mir EO-9, avându-i alături pe colegul său Anatoli Artsebarski și pe Helen Sharman, prima femeie astronaut din Marea Britanie. Prezența britanicei în echipaj era un semn clar că Moscova încerca o deschidere timidă către partenerii occidentali.

O misiune cu ghinion încă din primele minute

Planul inițial era extrem de simplu și de clar: o ședere de cinci luni pe orbită, muncă de cercetare și o întoarcere liniștită acasă, programată pentru toamna aceluiași an. Însă socoteala de acasă nu s-a potrivit deloc cu cea din spațiu.

Misiunea a întâmpinat probleme serioase încă din faza de abordare. Sistemul automat care trebuia să conecteze naveta de stația spațială s-a defectat complet. În acel moment de criză, Krikalev a fost nevoit să preia comenzile și să execute o manevră manuală extrem de riscantă pentru ca echipajul să poată ajunge în siguranță la bordul stației Mir.

Atunci, incidentul a fost privit ca o simplă defecțiune tehnică, genul de complicație cu care cosmonauții erau învățați să se confrunte. Nimeni nu bănuia însă că acea manevră dificilă era doar prima dintr-un șir lung de încercări ce aveau să le dea viața peste cap.

Când țara de sub picioarele tale se prăbușește

În timp ce Serghei Krikalev își desfășura activitatea zilnică la 400 de kilometri deasupra Pământului, jos, Uniunea Sovietică își trăia ultimele luni din existență. În luna august a anului 1991, o tentativă eșuată de lovitură de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov a accelerat prăbușirea ireversibilă a puterii de la Moscova.

Republicile sovietice au început să își declare independența una câte una. Întreaga structură politică și financiară ce susținuse programul spațial timp de decenii se dezintegra pur și simplu de la o zi la alta.

Schimbarea de echipaj care a dat de gol haosul de la sol

În luna octombrie 1991, data la care Krikalev trebuia să revină pe Pământ, o altă navetă a fost trimisă către stația Mir. Însă compoziția echipajului trăda haosul total de la sol: la bord se aflau un cosmonaut kazah și un astronaut austriac. Cu doar câteva luni înainte, un asemenea echipaj ar fi fost complet imposibil de imaginat pe o navă sovietică. Era dovada clară că regulile jocului se schimblau peste noapte.

Sacrificat pe altarul birocrației spațiale

Pentru Krikalev, această nouă realitate politică a avut consecințe directe și dureroase. Întoarcerea lui acasă nu mai era o prioritate; prioritatea devenise salvarea programului spațial de la un colaps financiar total. Fără un buget stabilit, fără o conducere clară și fără să se știe cine mai conduce de fapt țara, cosmonautul a fost mutat printr-o simplă decizie pe hârtie de la misiunea Mir EO-9 la misiunea Mir EO-10.

Efectul? Șederea sa în spațiu s-a prelungit pe termen nelimitat. Conform datelor oficiale ale stației Mir, Serghei Krikalev a adunat în cele din urmă 311,83 de zile petrecute neîntrerupt în spațiu, mai mult decât dublul perioadei pentru care plecase de acasă.

Astfel a luat naștere porecla pe care o poartă și astăzi: „ultimul cetățean sovietic”. În mod absolut literal, Krikalev a fost unul dintre puținii oameni care au părăsit URSS-ul și nu s-au mai întors niciodată în el, din simplul motiv că statul dispăruse în timp ce el plutea în imponderabilitate.

Întoarcerea pe un Pământ de nerecunoscut

Iadul incertitudinii s-a încheiat abia pe 25 martie 1992, când capsula Soyuz în care se afla Krikalev a atins în sfârșit solul. Dar pământul pe care a călcat nu mai purta numele de URSS, ci aparținea Kazahstanului, un stat proaspăt devenit independent.

Omul care decolase sub steagul roșu al unei superputeri comuniste ateriza acum într-o lume complet nouă. Iar surprizele legate de noua sa identitate abia începeau:

• Orașul natal își schimbase numele: Orașul în care se născuse, Leningrad, fusese redenumit Sankt Petersburg cât timp el se afla pe orbită, ștergând simbolic deceniile de comunism.

• Harta lumii era rescrisă: În loc de o singură țară uriașă, Krikalev a fost nevoit să învețe că acasă înseamnă acum o regiune împărțită în 15 state distincte.

• Schimbare de cetățenie involuntară: Și-a schimbat naționalitatea și pașaportul fără să miște un deget, doar pentru că lumea de dedesubt a continuat să se învârtă fără el.

O carieră de legende: Ce s-a întâmplat cu „cosmonautul uitat”

Experiența extremă de pe stația Mir nu i-a distrus cariera, ci dimpotrivă, i-a consolidat statutul de legendă în explorarea spațială. Serghei Krikalev a continuat să zboare în spațiu mai bine de un deceniu după această aventură, retrăgându-se din activitate abia în anul 2007.

La finalul carierei sale, el adunase peste 800 de zile petrecute în spațiu, un rezultat impresionant care îl plasează și astăzi printre oamenii cu cel mai mare număr de zile acumulate pe orbită din întreaga istorie a omenirii.

Până la urmă, după ce ai privit de la fereastra unei nave spațiale cum propria ta țară se dizolvă și dispare de pe Pământ, orice problemă a vieții de zi cu zi devine doar un detaliu nesemnificativ.