Alocaţiile copiilor între 3 și 18 ani, care în prezent sunt de 292 de lei, ar urma să fie reduse la 100 de lei. Diferența de aproape 200 de lei și suplimentar încă 50 de lei să fie acordați printr-o „bursă pentru prezență” la grădiniță și la școală.

Un proiect depus ieri, 29 aprilie, de parlamentarii UDMR la Senat, propune reducerea alocației, care în prezent este de 292 de lei la 100 de lei. Această sumă ar urma să fie completată de o bursă de prezență, inclusiv pentru copiii de la grădiniță, în valoare de 250 de lei, informează Edupedu.ro. Scopul este de a reduce abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii.

Documentul inițiat de parlamentari UDMR „are ca scop reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii”. Modificările s-ar putea aplica din anul școlar 2027-2028. În plus, proiectul propune acordarea bursei sociale și în cazul copiilor de grădiniță. Vicepreședintele comisiei de învățământ, Szabo Odon, inițiator al proiectului spune că „a mai fost acest sistem în care alocația era condiționată de prezență la școală și a mers”.

Când intră alocațiile copiilor în mai 2026. Data la care părinții ar trebui să primească banii

Proiectul depus azi la Senat propune reducerea alocației care în prezent este de 292 de lei pentru copiii între 3 și 18 ani, la doar 100 de lei, și în același timp, să se acorde o bursă de prezență, inclusiv copiilor de la grădiniță, în valoare de 250 de lei, scrie edupedu.ro.

Practic, aproape două treimi din cât valorează în prezent alocația (292 lei – 100 lei), adică 192 de lei vor fi mutați către o bursă condiționată de prezența la ore și de media la purtare. Suplimentar se vor aloca 50 de lei, „ceea ce înseamnă că în total suma acordată crește cu 50 de lei: de la 292 de lei la 350 de lei”, spune Szabo Odon pentru sursa citată.

Diferența este însă că alocația de stat, de 100 de lei o vor primi toți copiii și elevii, indiferent dacă merg sau nu la școală. Iar bursa de prezență se va acorda doar elevilor cu media 10 la purtare sau calificativul „Foarte Bine” la purtare la final de an.

Acum toți elevii și copiii de peste 3 ani primesc 292 de lei pe lună, așadar va scădea suma alocată automat tuturor copiilor.

În cazul copiilor de grădiniță aceștia pot primi bursa „și în situația în care aceștia înregistrează absențe nemotivate în limita a maximum 5 zile pe lună, fără ca acestea să afecteze dreptul la acordarea bursei de prezență.”

Inițiatorii proiectului justifică măsura de împărți banii și de a condiționa acordarea sumei de 250 de lei de prezența la școală invocând faptul că din 2006, de când Curtea Constituțională a decis că e ilegal să condiționezi acordarea alocației de prezența la școală, a crescut rata abandonului școlar.

„Bani în plus nu avem așa că, având în vedere decizia Curții din 2006 și datele care arată o creștere a abandonului școlar după ce copiii nu au mai fost obligați să vină la școală și să primească bani, am propus să împărțim alocația și restul banilor, să îi dăm sub formă de bursă pentru prezență, pentru că legea oricum condiționează bursele de prezență”, a spus Odon.

Citește și: Florin Manole, fostul ministru al Muncii, anunță schimbări majore în legea salarizării: „Nimeni nu pierde venituri. Am rearanjat grilelele de salarizare așa cum trebuie să fie”

Părinții sunt obligați să trimită copiii la școală, potrivit articolului 14 din legea educației 198/2023 și riscă amenzi dacă nu o fac.

Art 14. alin (1) Părinții sau reprezentantul legal au obligația să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învățământului obligatoriu.

Nerespectarea prezentei obligații constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (1) lit. a).

Art 148, alin (1) a) „nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin. (1), din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în sensul interzicerii participării beneficiarului direct la programul școlar, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Prevederea se aplică și în cazul refuzului semnării contractului educațional prevăzut la art. 14 alin. (4)”

Szabo Odon: La grădiniță, măsura va duce la o sumă de 500 de lei per copil dacă merge la școală în unele situații
„Nu merge cu aceste amenzi, trebuie să recunoaștem. Avem multe situații și totuși nu am reușit să avem peste tot o intervenție generalizată.

Singura modalitate aceasta ar fi acest tip de intervenție. În momentul în care a funcționat, s-a văzut clar că a mers. A fost acest sistem (n. red din 1993-2006), deci trebuiau să meargă copiii la școală, să li se ștampileze carnetul de alocații și cu acela primeai alocația de stat. Ulterior, Curtea Constituțională a intervenit și a spus că nu se poate condiționa alocația în acest sens de prezența la școală și după aceea a început «debandada»”, spune parlamentarul.

„Am introdus o zonă specială pentru grădiniță, în sensul în care acești copii pot să lipsească, fără alte tipuri de absențe motivate, cum ar fi o boală și așa mai departe, 5 zile dintr-o lună. Se întâmplă să nu mergi cu el cu copilul la medic, pentru că a prins o viroză mică – asta înseamnă 5 zile dintr-o lună..

Acum e formală prezența la grădiniță. Nimeni nu conduce prezența la grădiniță, chiar dacă o fac, n-are niciun sens. Sunt prea mici, nu primești nimic.

Cu această inițiativă se întâmplă două lucruri, pentru că dacă duci și ai copil mic, bursa socială îți va reveni și la nivelul de zonă de preșcolar, ceea ce e important. Și aceea este legată tot de prezență și dacă vine și bursa de prezență, această sumă de bursă în zona vulnerabilă ar putea ajunge pentru zona de grădiniță undeva la 500 lei. Deci cele două tipuri de burse.  Acesta este deja suma pentru care, fiți siguri, pe zonele vulnerabile vor merge toți copiii la grădiniță. 100% vor fi aduși la școală copiii”, spune Szabor Odon.

Acte necesare pentru alocațiile de stat pentru copii în prezent

Alocaţia de stat pentru copii prevăzută de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă tuturor copiilor în vârstă de până la 18 ani, cetăţeni români, fără discriminare, precum şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora.

Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii şi copiii cetăţenilor străini, precum şi ai persoanelor fără cetăţenie rezidenţi/rezidente în România, în condiţiile legii, dacă locuiesc împreună cu părinţii.

Cererile pentru stabilirea alocaţiei de stat pentru copii şi actele din care rezultă îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a acestui drept se depun şi se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti, pe a cărei/cărui/căror rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa, după caz, reprezentanţii legali ai copiilor.

Dreptul la alocaţia de stat pentru copii se stabileşte, prin decizie a directorului executiv   al agentiilor judetene de prestatii sociale, începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata drepturilor se face începând cu luna următoare depunerii cererii.

Cuantumul alocatiei de stat pentru copii este :

–       719 de lei pentru copii cu vârsta de pâna la 2 ani

–       292 de lei pentru copii cu vârsta de peste 2 ani

–       719 de lei pentru copii cu vârsta intre 3 si 18 ani incadrati intr-un grad de handicap

ACTE NECESARE PENTRU ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPII

*Cerere tip;
*Acte de identitate părinţi;
*Certificat de naştere copil;
*Certificat de căsătorie sau livret de familie actualizat (se trece copilul în livretul de familie la Oficiul de Stare Civilă);
*Hotărâre de încredinţare, dacă este cazul;
*Hotărâre de adopţie, dacă este cazul;
*Extras de cont pe numele titularului, dacă alocaţia se va vira într-un cont bancar.

Alocația de stat pentru copii se acordă în România pe baza unei cereri depuse de reprezentantul legal (părinte/tutore) la primăria de domiciliu sau reședință. Începând cu 2024, plata alocației pentru copiii care împlinesc 18 ani continuă doar pe baza unei adeverințe școlare

Dragoș Pîslaru, ministru al Fondurilor Europene și interimar la ministerul Muncii, a transmis un mesaj ironic foștilor colegi de la PSD și celor de la AUR, despre care spune că mai degrabă ar veni la muncă decât să depună moțiuni de cenzură în Parlament.

Dragoș Pîslaru, mesaj ironic pentru PSD și AUR de Ziua Muncii

„Le mulțumesc tuturor celor care muncesc și pun umărul la construcția acestei țări. Este o zi în care, pe lângă mici și grătare, munca este cea care construiește această țară. Mi-ar plăcea ca toți să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură prin Parlament”, a spus ministrul, joi, la finalul conferinței de presă la Palatul Victoria.

Acesta a mai spus că unii parlamentari ce au semnat moțiunea de cenzură PSD-AUR ar putea să nu susțină demersul la votul de marți.

Citește și : Ciolacu anticipează că moțiunea anti-Bolojan va trece cu un scor istoric. ”Cele mai multe voturi din istoria României”

„Guvernul acesta nu pleacă nicăieri după ziua de marți”, a mai spus Pîslaru, făcând referire la scenariul în care, dacă moțiunea de cenzură trece totuși de vot, actualul Guvern rămâne oricum interimar până la formarea unei noi Coaliții.

Acesta a abordat și subiectul cumulului pensiei cu salariul la stat, despre care spune că a fost pus „într-un sertar” de ceva vreme, însă că premierul Ilie Bolojan, imediat cum a putut, a „aprins lumina”.

„Astăzi facem ordine în sectorul public. Este o problemă de echitate. Nu se mai poate încasa în același timp și pensie specială integrală, și salariu întreg tot de la stat.

Proiectul a fost anunțat de ceva vreme, dar problema este că a fost pus într-un sertar, cu lumina stinsă. Premierul a aprins lumina pe acest subiect și, ceea ce nu s-a făcut în câteva luni, iată că s-a putut adopta în doar două zile”, a spus acesta.

Pîslaru a mai spus că măsura vizează numai sectorul public și doar pensiile speciale. În sectorul privat, acest cumul este permis pentru orice categorie de pensionari.

„Este foarte important de clarificat că, pentru cei cu pensii speciale și militare, proiectul stabilește următoarele condiții: dacă doresc să rămână în activitate, pot face acest lucru, dar trebuie să accepte ca pensia să fie redusă cu 85% pe perioada activității.

Exista un sentiment major de inechitate. Vorbisem cu un coleg destul de tânăr care îmi spunea că aștepta de mult această măsură.”, a mai specificat Pîslaru.

Proiectul vine și cu mai multe excepții, inclusiv pentru cadrele didactice. În plus, ministrul a transmis că proiectul ar putea aduce sute de milioane de lei bugetului de stat.

Tot în cadrul ședinței de joi, Executivul a adoptat modificări și în privința detașărilor și transferurilor între instituții.

Citește și : PSD este încrezător că Guvernul Bolojan pică. Marian Neacşu: Moțiunea de cenzură va avea mai multe voturi decât semnături

„În contextul măsurilor fiscal-bugetare adoptate la nivel guvernamental, proiectul de lege introduce o serie de dispoziții tranzitorii menite să reglementeze temporar mobilitatea personalului din sectorul public.

Astfel, se instituie suspendarea temporară a unor mecanisme de mobilitate, precum detașarea și transferul, pentru a preveni utilizarea excesivă a acestor instrumente în scopul ocolirii restricțiilor privind ocuparea posturilor vacante”, prevede proiectul de lege adoptat.

Minivacanţa de 1 Mai seamănă cu cea de Crăciun. Vineri dimineața, temperaturile au avut valori în jur de 0 grade în mai multe zone din țară. Luna mai începe cu o vreme deosebit de rece. În unele zone, prima dimineață din luna lui Florar ne întâmpină cu brumă și temperaturi în jur de 0 grade. Vestea bună e că ploile se vor restrânge și în cursul zilei ne vom bucura de soare în cea mai mare parte a țării.

Vreme de iarnă înainte de minivacanța de 1 Mai. La munte ninge, în restul țării este frig și plouă

Primăvară continuă într-o notă rece și capricioasă. Vineri dimineața, pe 1 mai, temperaturile minime se vor încadra între -2 și +5°C în mare parte din țară. Va fi îngheț pe spații extinse în Maramureș, Bucovina, nordul și estul Transilvaniei, dar local și în celelalte regiuni, cu precădere în văi și depresiuni.

Protejați plantele sensibile dacă temperaturile prognozate sunt apropiate de 0°C.Dacă cerul va fi senin, e posibil să vedem brumă dimineața și în unele zone din Capitală, mai ales în nord, ceea ce se întâmplă foarte rar în luna mai. De altfel, nu sunt excluse noi recorduri de temperatură în unele locuri din țară.

Știați că?
Cea mai scăzută temperatură înregistrată în luna mai în România a fost de -16°C la Vârful Omu, iar în afara zonelor montane înalte de -10°C la Câmpulung Moldovenesc.

Cel mai frig va fi în zonele depresionare și la munte. În depresiunile din Bucovina și estul Transilvaniei sunt posibile minime de până la -5°C și izolat ușor mai coborâte, în timp ce pe culmile Carpaților se vor atinge până la -10°C.

Vestea bună e că vremea se îmbunătățește ca aspect. Chiar dacă va fi destul de rece și ziua, cu temperaturi în jur de 10-15°C, cerul va fi variabil și nu va mai ploua decât local, mai mult în sud-vest și pe alocuri în estul țării.

Cel mai cald va fi în regiunile vestice, unde mercurul va urca până la 16-19°C. Totuși, vântul va avea câteva intensificări, cu rafale de până la 50 km/h, așa că temperatura resimțită va fi mai mică.

Un weekend de martie  în minivacanţa de 1 Mai

Vremea se menține rece și în weekend, iar riscul de îngheț dimineața rămâne destul de ridicat până duminică. Abia de săptămâna viitoare ne putem aștepta la o creștere a temperaturilor. Cu toate acestea, circulația atmosferică nu se schimbă prea mult, așa că sunt posibile noi răciri ale vremii și în luna mai.

Ninsoare pe mai multe șosele din România. Utilajele de deszăpezire au fost scoase pe traseu
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunță că în noaptea de miercuri spre joi a nins pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna. Este vorba despre drumurile aflate în zonele montane. Autoritățile au fost nevoite să trimită utilajele de deszăpezire în misiune.

„Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook.

România se confruntă cu un episod de vreme rea la finalul lunii aprilie și la începutul lunii mai. Temperaturile sunt mai scăzute față de mediile normale ale perioadei în întreaga țară, iar în unele zone sunt precipitații mixte, ploi, lapoviță și ninsoare.

Senatorii au adoptat legea 213/30.03.2026, care completează Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 și introduce noi prevederi privind utilizarea telefoanelor mobile și a altor echipamente de comunicații electronice în școli.

Potrivit textului adoptat, consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ va putea decide, prin regulamentul intern, dacă elevilor li se interzice folosirea telefoanelor mobile în incinta școlii sau doar în anumite zone ori în timpul activităților desfășurate în cadrul instituției.

„În învăţământul liceal, prin regulamentul intern, consiliul de administratie al unitatii de învăţământ poate interzice folosirea de către un elev a dispozitivelor prevăzute la alin. (4) în incinta unităţii de învăţământ preuniversitar sau doar într-o parte a acesteia, precum şi în timpul activităţilor care se desfăşoară în afara acesteia.”

Citește și: Senatul a adoptat o lege care schimbă regulile în școli și le permite profesorilor să interzică elevilor folosirea telefoanelor mobile în timpul orelor. 

Legea introduce și un nou alineat care stabilește modul în care se aplică interdicția în unitățile de învățământ.

„La articolul 106, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (71), cu următorul cuprins: (71 ) în unităţile de învăţământ în care utilizarea telefoanelor mobile sau a oricăror alte echipamente de comunicații electronice este interzisă, în condițiile alin. (4) Si (5)(…)”, se arată în lege.

De asemenea, regulile privind folosirea telefoanelor vor trebui introduse obligatoriu în regulamentul de ordine interioară al fiecărei școli.

Unitățile de învățământ vor fi obligate să amenajeze și spații speciale în care telefoanele mobile să fie păstrate până la finalul orelor, atunci când acestea sunt preluate de la elevi.

Citește și: Bacalaureat 2026. Documentul pe care elevii nu vor mai fi obligați să-l depună pentru a-și echivala proba de competențe digitale

Legea stabilește inclusiv modul în care aceste dispozitive trebuie colectate și depozitate.

„a) procedura de preluare temporară a dispozitivelor, inclusiv momentul şi locul preluării, persoanele autorizate să efectueze preluarea, precum şi modul de individualizare sau de identificare a acestora, cum ar fi prin etichetare sau sigilare;
b) modalitatea de evidenţă şi consemnare a preluării, inclusiv documentul ori registrul de predare-primire şi confirmarea predării către elev, după caz;
c) condiţiile de păstrare, depozitare şi securizare a dispozitivelor pe durata preluării, inclusiv spaţiul destinat depozitării, regulile de acces şi persoanele responsabile (…)”, se specifică în textul de lege.

Noile prevederi vor intra în vigoare la 30 de zile după publicarea legii în Monitorul Oficial al României.

Liderul AUR George Simion susține că a purtat discuții cu reprezentanți ai PNL și USR privind o eventuală susținere parlamentară pentru un guvern condus de Ilie Bolojan, însă ar fi refuzat propunerile primite.

Liderul AUR a precizat că discuțiile au avut loc cu mai mulți lideri politici, inclusiv din conducerea USR, în contextul negocierilor privind formarea unei majorități.

Ilie Bolojan îi atrage atenția lui George Simion după ce liderul AUR le-a cerut funcționarilor „să nu semneze nimic” înainte de moțiunea de cenzură: E foarte ușor să arunci cu vorbe, e mult mai greu să faci ca lucrurile să se întâmple

„Am discutat cu toți, am discutat cu toate formațiunile politice, cu toți liderii importanți de partid. E normal să discuți, n-am de ce să mă ascund. Nu am făcut ilegalități, da, și cu reprezentanți din conducerea USR-ului”, a declarat liderul AUR.

Potrivit acestuia, reprezentanții USR ar fi urmărit menținerea lui Ilie Bolojan în fruntea unui executiv minoritar și ar fi solicitat sprijinul AUR în Parlament.

„Am înțeles modul lor de gândire, am înțeles ce vor. Vor să-și atingă niște obiective politice, de exemplu, voiau să îl țină în continuare pe Ilie Bolojan și voiau să existe o participare a noastră în susținerea acestui guvern minoritar”, a afirmat Simion.

Călin Georgescu ar putea ocupa o funcție de conducere în statul român, susține George Simion: „Modalitățile sunt diferite în funcție de cum va evolua această criză politică”

Grindeanu dă asigurări că nu face guvern cu AUR, după ce a fost criticat în ședința PSD: „Nu există un…

Sorin Grindeanu a anunţat încă de luni că decizia politică a Biroului Permanent Național al PSD a fost în unanimitate ca deputaţii şi senatorii să semneze şi să voteze moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan și a subliniat că nu există niciun fel de acord politic post moţiune cu partidul AUR.

„Am supus atenției colegilor nu doar din birou, au fost și toți președinții de filială ai PSD, decizia de a semna sau nu această moțiune, acest demers parlamentar. E normal să avem o decizie politică. A fost o decizie în unanimitate ca parlamentarii PSD să voteze și să semneze această moțiune. Cer secretarilor de stat ai PSD și prefecților PSD să își prezinte demisiile în perioada următoare, astfel încât când vom avea moțiune să avem lucrurile cât se poate de clare, fără discuții că unii sunt în arcul de guvernare”, a transmis Sorin Grindeanu.

Sorin Grindeanu a dat asigurări că nu există niciun acord politic post-motiune cu AUR. „Sunt multe lucruri care ne despart, evident, de aceea sunt şi partide politice diferite, dar există un scop comun, acela de a vota această moţiune şi de a dărâma guvernul Bolojan. Acesta este un scop comun. Nu există, ca să fiu cât se poate de clar, niciun fel de acord politic post moţiune. Aceste lucruri nu au făcut parte din niciun fel de discuţie şi îmi doresc să fiu foarte bine înţeles”, a spus Grindeanu.

„În acest moment, sunt propuneri care au venit dinspre PSD, propuneri care au venit dinspre AUR, de asemenea sunt propuneri care vin şi dinspre alte zone politice. O să definitivăm în scurt timp, sau o să se definitiveze acest text al moţiunii care va fi supusă atenţiei şi votului plenului. Probabil, pe un calendar normal, ar trebui să fie la începutul săptămânii viitoare”, a adăugat preşedintele PSD.

Grindeanu a precizat că moţiunea de cenzură este singura acţiune comună cu cei de la AUR. Votul moţiunii este programar marţi, 5 mai 2026.

Judecătorii au admis parțial cererile formulat de inculpați în dosarul Mineriada, printre aceștia numărându-se Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu și Adrian Sârbu. Instanța a stabilit că actul de sesizare prezintă probleme serioase și a constatat „neregularitatea rechizitoriului” în ceea ce privește descrierea faptelor reținute și modul de indicare și analiză a probelor.

„Admite, în parte, cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Gelu Voican, Roman Petre, Măgureanu Virgil, Sârbu Adrian, Dobrinoiu Vasile, Peter Petre şi partea responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne. Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/77/P/2014 din data de 27 martie 2025 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă”, este soluţia dată joi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei în dosarul Revoluţiei.

Citește și: Nicușor Dan ar urma să numească șefii de la SRI și SIE în perioada următoare. Negocierile ar fi fost strâns legate de numirile la parchete

În același timp, instanța supermă a exclus din materialul probator actele ce conțin relatările inculpaților în fața Comisiei Parlamentare de Anchetă și restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare.

„Respinge celelalte cereri şi excepţii formulate în cauză. Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiţiei a onorariilor avocaţilor desemnaţi din oficiu, după cum urmează: – câte 500 lei pentru fiecare apărător desemnat din oficiu pentru inculpaţi, onorariu parţial, până la prezentarea apărătorilor aleşi; – câte 5087 pentru fiecare apărător desemnat din oficiu pentru persoanele vătămate/părţile civile din Tabelele nr. 1,2,3,4,5,6,7,8,9; – 5116 pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru persoanele vătămate/succesori din Tabelul nr. 10. Cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului”, se mai arată în soluţie.

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

Dosarul Mineriadei, unul dintre cele mai sensibile cazuri din istoria recentă a României, a fost marcat de numeroase reluări și retrimiteri la Parchet.

Citește și: BIOGRAFIE Ion Iliescu, ”nemuritorul” politicii românești, lasă în urmă trei mandate de președinte, o mulțime de controverse, replici antologice și un rol pe marele ecran VIDEO