Curtea Constituțională a României (CCR) a confirmat constituționalitatea Legii prosumatorilor, ceea ce l-a făcut pe fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, să declare „victorie” pentru românii ce produc energie acasă.

CCR a declarat constituțională Legea prosumatorilor

„Victorie pentru românii care produc energie acasă! CCR a confirmat constituţionalitatea legii prosumatorilor. Asta înseamnă reguli mai corecte pentru românii care au investit din banii lor în panouri fotovoltaice şi produc energie pentru propriul consum”, a scris, miercuri seară, pe Facebook, fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan.

Citește și : Bolojan explică de ce prețul energiei din România este ”aproape de zero” la prânz și explodează seara ”la 700-800 de lei”. ”Au ajuns să le scoată la vânzare și pe OLX”

Cei ce produc energie acasă vor avea următoarele beneficii:

• Nu se mai pierde surplusul de energie produs într-o locaţie – Dacă produci energie într-o locaţie, surplusul va putea fi folosit pentru compensarea consumului din alte locuri de consum ale aceluiaşi prosumator, în condiţiile legii.
• Valoarea energiei produse poate fi folosită inclusiv pentru factura la gaze – Pentru prosumatorii persoane fizice cu instalaţii de până la 27 kW, sumele rezultate din compensare vor putea fi utilizate şi pentru plata facturilor la energie electrică sau gaze naturale, dacă sunt la acelaşi furnizor.
• Facturare lunară, clară, fără situații în care prosumatorii nu înțeleg ce plătesc sau ce li se compensează – Asta în condițiile în care, până acum, mulţi prosumatori ajungeau să aştepte chiar şi un an pentru regularizare. De acum, aceasta se va face lunar. Legea clarifică modul în care se calculează energia consumată, energia livrată în reţea şi energia produsă în exces.
• Prosumatorii sunt tratați ca parte activă a sistemului energetic – Produc, consumă, livrează în reţea şi îşi pot valorifica mai eficient energia produsă.

„România are nevoie de oameni care produc energie, nu doar de oameni care plătesc facturi. Iar statul trebuie să fie de partea celor care investesc şi economisesc”, a mai transmis fostul ministru al Energiei.

CCR a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan  şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr.123/2012 este constituţională în raport cu criticile formulate.

– Legea criticată, în redactarea sa iniţială, reglementa, în esenţă, aspecte referitoare la dreptul prosumatorilor la compensarea cantitativă a energiei electrice consumate din reţea cu energia electrică produsă şi livrată în reţea, precum şi la compensarea financiară a acesteia. Totodată, prevedea că responsabilitatea în materie de echilibrare pe piaţa de energie electrică revenea prosumatorilor care au putere instalată de producere a energiei electrice de cel puţin 900 kW, în condiţiile în care art.5 alin.(2) lit.b) din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European şi al Consiliului stabileşte că o asemenea responsabilitate vizează instalaţiile de producere a energiei electrice cu o putere instalată inferioară celei prevăzute de legea criticată (400 kW);

– Preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare a legii cu privire la chestiunile antereferite;

– Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, redeschiderea procedurii legislative se realizează numai cu privire la aspectele antamate în cerere de reexaminare a legii;

– Camera Deputaţilor şi Senatul au adaptat conţinutul normativ al legii la cele solicitate prin cererea de reexaminare, soluţiile legislative astfel adoptate încadrându-se în obiectul acestei cereri;

Citește și : Criza carburanţilor se amplifică! Preţul petrolului atinge cel mai ridicat nivel de la începutul războiului din Golf

– În aceste condiţii, Parlamentul nu a depăşit limitele reexaminării prin adoptarea dispoziţiilor mai sus menţionate, respectând prevederile constituţionale incidente în materia reexaminării legii.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Micii sunt unul dintre cele mai iubite preparate din bucătăria românească și, în mod tradițional, sunt preparați din carne tocată de vită sau dintr-un amestec de carne, bine condimentat și gătit pe grătar.

Totuși, în perioadele în care bugetul este limitat sau când în frigider au rămas câteva felii de mezeluri care nu mai par foarte apetisante, există o variantă ingenioasă și accesibilă: micii studențești.

Citește și: Rețeta veche de peste 100 de ani pe care o folosește Jamila pentru a prepara pasta de mici. Care este secretul micilor suculenți și gustoși

Aceștia nu sunt mici autentici, ci mai degrabă o reinterpretare rapidă și economică, apropiată de o „chiftea lunguiață”. Ideea lor a apărut în mod natural în bucătăriile de cămin sau în apartamentele studențești, acolo unde imaginația și dorința de a economisi bani au dus la multe rețete inventive. Rezultatul este un preparat simplu, surprinzător de gustos și foarte ușor de făcut.

Rețetă de mici studențești

Ingrediente

• 300–400 g de mezeluri (parizer, salam, șuncă presată sau orice combinație ai la îndemână)
• 1–2 ouă
• 2–3 linguri de pesmet sau făină
• 3–4 căței de usturoi pisați
• sare și piper după gust
• cimbru uscat
• boia dulce (opțional)
• ½ linguriță bicarbonat de sodiu

Mod de preparare

Primul pas este transformarea mezelurilor într-o pastă fină. Dacă ai o mașină de tocat carne, trece mezelurile prin ea pentru a obține o textură uniformă. Dacă nu, poți folosi un blender sau robot de bucătărie.

După ce ai obținut pasta, pune-o într-un bol mare și adaugă ouăle, pesmetul sau făina, usturoiul pisat, cimbrul, piperul, puțină sare, boia și bicarbonatul de sodiu.

Citește și: Cât costă micii, ceafa de porc și cârnații pentru grătar la LIDL, Kaufland și Auchan înainte de 1 Mai

Amestecă bine compoziția și frământ-o câteva minute cu mâna. Acest pas ajută ingredientele să se lege și să capete o consistență ușor lipicioasă.

Pentru modelare, umezește ușor palmele cu apă și formează mici de dimensiuni medii, asemănători cu cei clasici.

Micii studențești pot fi preparați rapid într-o tigaie cu puțin ulei. Se prăjesc la foc mediu și se întorc pe toate părțile până capătă o crustă aurie.

Pentru o variantă mai ușoară, pot fi gătiți și la cuptor. Se așază pe o tavă cu hârtie de copt și se coc aproximativ 15–20 de minute la 200°C, până devin rumeni.

ANM a emis o informare valabilă până pe 2 mai, ora 10:00, anunțând că joi și vineri vremea va fi „deosebit de rece” pentru această perioadă, cu abateri termice de 8–12 grade față de mediile multianuale.

Răcirea va fi resimțită în toată țara, temperaturile maxime se vor situa mult sub normalul perioadei. În Capitală, episodul rece va fi și mai evident: ANM estimează pentru intervalul 30 aprilie, ora 09:00 – 1 mai, ora 09:00, o maximă de aproximativ 8 grade, ploi temporare și vânt moderat, cu rafale de 35–45 km/h în cursul zilei. Minima va coborî la 3-4 grade, iar în zona preorășenească poate ajunge spre 1 grad.

„Temperaturile resimtite sunt si ele mai joase, dar acest episod care dureaza cateva zile se va termina si ne indreaptam spre temperaturi peste normalul perioadei. Vom avea 27 de grade pe parcursul zilelor ce vin, dar trebuie sa privim cu mare atentie atentionarile. Acestea ne pot ajuta sa ne desfasuram activitatile in mod protejat. Trebuie sa fim atenti daca vrem sa facem drumetii pe munte, este pericol de avalansa, trebuie sa luam toate informatiile si despre aceste lucruri inclusiv de la autoritatile locale„,a  declarat climatologul Roxana Bojariu în exclusivitate şa România TV.

Harta ANM a riscului de avalanşă pentru acest weekend:

nivologie (1)

Precipitațiile vor însoți scăderea temperaturilor. Potrivit informării ANM, va ploua mai ales în sudul și estul țării, iar cantitățile de apă pot ajunge la 10–15 l/mp, izolat peste 20 l/mp. În zonele montane, dar trecător și în dealurile subcarpatice ale Moldovei, precum și în estul și sud-estul Transilvaniei, sunt așteptate precipitații mixte: ploaie, lapoviță, măzăriche și ninsoare. La altitudini de peste 1.400 de metri, ninsorile vor deveni predominante și se poate depune un strat de zăpadă de 5–8 cm.

Vreme ca de Crăciun în minivacanţa de 1 Mai. Berzele şi-au setat greşit GPS-ul FOTO şi VIDEO

Prognozele punctuale confirmă tabloul rece și umed. Pentru București sunt indicate ploi în mai multe intervale ale zilei și temperaturi care rămân în jurul a 6–8 grade la orele amiezii, iar la Craiova ploile pot apărea de dimineață până după-amiază, cu valori de aproximativ 7 grade. La Constanța, ploile sunt probabile în prima parte a zilei, cu temperaturi de 8–10 grade, în timp ce la Brașov vremea va fi rece, cu 2–7 grade și episoade de ploaie sau averse.

Vântul va accentua senzația de frig. ANM anunță intensificări temporare în cea mai mare parte a țării, cu viteze de 40–45 km/h, iar în zona montană înaltă rafalele pot depăși 60–70 km/h. În nopțile următoare, local în jumătatea de nord a țării și izolat în rest, se va produce brumă, ceea ce poate afecta vegetația sensibilă.

La munte, vremea va semăna cel mai mult cu un episod de sfârșit de iarnă. Media temperaturilor maxime va coborî în perioada 30 aprilie – 2 mai la numai 2–3 grade, iar minimele nocturne se vor situa, în general, între -4 și -2 grade. Local și temporar, între 30 aprilie și 3 mai, precipitațiile vor fi slabe cantitativ, sub formă de lapoviță și ninsoare la peste 1.700 de metri, în timp ce la altitudini mai joase vor predomina ploile.

Ilie Bolojan vorbește tot mai des, în ultimele zile, despre înființarea unei alternative politice care să realizeze reformele necesare dezvoltării României. Într-un interviu la Rock FM, acesta a sugerat că va face acești pași dacă moțiunea de cenzură va fi aprobată.

Ilie Bolojan pregătește terenul pentru o nouă mișcare politică care să reformeze România

„Având în vedere voturile pe care Partidul Național Liberal le-a luat din țară, voi construi o alternativă în așa fel încât România modernă să știe că există o forță politică care este în stare să creeze condiții pentru dezvoltare în România, guvernând onest, corect, creând condiții bune pentru oameni și respectându-i pe cetățenii țării”, a declarat premierul, fără a da detalii despre această „alternativă” de care a vorbit.

Citește și : Ilie Bolojan vorbește despre crearea unui „pol de modernizare” care să reformeze România: „Țara asta are nevoie de guvernări de bună calitate”

Președintele PNL afirmă că formațiunea pe care o conduce nu se va mai întoarce la „apucăturile lumii politice vechi” pentru că, în caz contrar, oamenii vor sancționa acest lucru la vot.

„Deci, dacă noi nu înțelegem că nu mai putem să ne întoarcem la apucăturile lumii politice vechi, înseamnă că, dacă nu ținem pasul cu aceste vremuri, oamenii ne vor schimba în vremurile care vor veni. Și eu înțeleg că Partidul Național Liberal și-a învățat lecțiile din acești ani, a văzut ce înseamnă să faci lucruri care nu sunt în regulă și ne-am schimbat comportamentul”, a mai punctat Ilie Bolojan.

Șeful executivului spune că România este o țară puternică, ce are resursă umană, însă care nu are o clasă politică care să nu-și bată joc de guvernare.

Citește și : Ședință extraordinară la Guvern după citirea moțiunii de cenzură. Ilie Bolojan: Indiferent de ce se va întâmpla la moţiune, partidele se vor întâlni şi vor lua nişte decizii în funcţie de rezultatul acesteia

„Nu sunt un alarmist, în general, și am mai spus, am încredere că România este o țară puternică, o țară cu oameni raționali, așa cum s-a dovedit în mai multe rânduri de alegeri.

Dar pentru asta e nevoie și de o lume politică care se comportă în sensul așteptărilor cetățenilor, nu creează speranțe deșarte, nu-și bate joc de guvernare atunci când este în guvernare, guvernează cinstit, corect și atunci oamenii într-adevăr dau și voturi în consecință”, a spus premierul.

Pentru părinții elevilor de gimnaziu, banchetul presupune deja cheltuieli importante, chiar dacă evenimentul este, de regulă, mai modest decât cel organizat la finalul liceului.

Un pachet standard pentru banchetul de clasa a VIII-a, care include locația, fotograf profesionist, filmare, album foto, eșarfe inscripționate, buchete de flori și DJ, costă între 400 și 500 de lei pentru fiecare copil.

În funcție de preferințele părinților și ale elevilor, suma poate crește până la 600–700 de lei, mai ales dacă sunt adăugate elemente suplimentare precum tort personalizat sau momente artistice.

Citește și: Elevii nu mai au voie cu telefoane la ore. Senatul a adoptat legea care permite profesorilor să le interzică în școli

Cât costă o ținută pentru banchet

Cheltuielile nu se opresc însă la banchet. Ținutele pentru eveniment reprezintă o altă provocare pentru bugetul familiei.

Pentru fete, o rochie poate costa între 150 și 400 de lei, iar o pereche de pantofi potrivită adaugă încă 100–200 de lei. În multe cazuri, părinții plătesc și servicii de coafură și machiaj, care pornesc de la 150 de lei și pot ajunge la 300 de lei.

În cazul băieților, un sacou, o cămașă și pantofi decenți pot fi cumpărați cu aproximativ 300 de lei, însă mulți adolescenți nu au astfel de haine pregătite.

Dacă se adaugă și florile pentru profesori sau mici cadouri simbolice, un părinte poate ajunge să cheltuiască între 800 și 1.200 de lei pentru o fată și între 700 și 900 de lei pentru un băiat.

Există însă și variante mai accesibile. Cei care aleg ținute închiriate sau preferă machiajul făcut acasă pot reduce costurile sub 600 de lei. În schimb, familiile care optează pentru variante mai sofisticate pot depăși 1.500 de lei.

Citește și: Campania antidrog „Conștient, nu dependent” trage un semnal de alarmă: Vârsta primului consum de droguri scade dramatic, la 13 ani

Pretențiile cresc la liceu

La finalul liceului, costurile cresc semnificativ. Multe școli din Ploiești și din județ organizează banchetele în locații turistice, precum Poiana Brașov sau litoralul românesc.

Taxa de participare poate ajunge la 1.200 de lei pentru fiecare elev, iar această sumă nu include transportul, DJ-ul, fotograful sau închirierea robei pentru ceremonie.

În total, pentru aceste servicii de bază, părinții pot ajunge să plătească între 1.500 și 1.700 de lei.

Ținutele pentru banchetul de liceu pot ridica și mai mult nota de plată. O rochie simplă costă între 250 și 300 de lei, însă modelele de firmă sau realizate la comandă pot depăși chiar 2.000 de lei.

Pantofii, geanta, bijuteriile, coafura, machiajul, manichiura și pedichiura adaugă încă 800–1.200 de lei, chiar și pentru o variantă fără excese.

Nici băieții nu scapă mai ieftin. Un costum decent pornește de la 500 de lei, iar unul de calitate mai ridicată poate ajunge la 700–800 de lei, la care se adaugă cămașa, pantofii și o eventuală vizită la frizer.

Pe lângă toate acestea, părinții trebuie să ia în calcul și banii de buzunar pentru excursii, băuturi, suveniruri sau bacșișuri. Aceste cheltuieli suplimentare pot ajunge la 100–300 de lei.

Alocaţiile copiilor între 3 și 18 ani, care în prezent sunt de 292 de lei, ar urma să fie reduse la 100 de lei. Diferența de aproape 200 de lei și suplimentar încă 50 de lei să fie acordați printr-o „bursă pentru prezență” la grădiniță și la școală.

Un proiect depus ieri, 29 aprilie, de parlamentarii UDMR la Senat, propune reducerea alocației, care în prezent este de 292 de lei la 100 de lei. Această sumă ar urma să fie completată de o bursă de prezență, inclusiv pentru copiii de la grădiniță, în valoare de 250 de lei, informează Edupedu.ro. Scopul este de a reduce abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii.

Documentul inițiat de parlamentari UDMR „are ca scop reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii”. Modificările s-ar putea aplica din anul școlar 2027-2028. În plus, proiectul propune acordarea bursei sociale și în cazul copiilor de grădiniță. Vicepreședintele comisiei de învățământ, Szabo Odon, inițiator al proiectului spune că „a mai fost acest sistem în care alocația era condiționată de prezență la școală și a mers”.

Când intră alocațiile copiilor în mai 2026. Data la care părinții ar trebui să primească banii

Proiectul depus azi la Senat propune reducerea alocației care în prezent este de 292 de lei pentru copiii între 3 și 18 ani, la doar 100 de lei, și în același timp, să se acorde o bursă de prezență, inclusiv copiilor de la grădiniță, în valoare de 250 de lei, scrie edupedu.ro.

Practic, aproape două treimi din cât valorează în prezent alocația (292 lei – 100 lei), adică 192 de lei vor fi mutați către o bursă condiționată de prezența la ore și de media la purtare. Suplimentar se vor aloca 50 de lei, „ceea ce înseamnă că în total suma acordată crește cu 50 de lei: de la 292 de lei la 350 de lei”, spune Szabo Odon pentru sursa citată.

Diferența este însă că alocația de stat, de 100 de lei o vor primi toți copiii și elevii, indiferent dacă merg sau nu la școală. Iar bursa de prezență se va acorda doar elevilor cu media 10 la purtare sau calificativul „Foarte Bine” la purtare la final de an.

Acum toți elevii și copiii de peste 3 ani primesc 292 de lei pe lună, așadar va scădea suma alocată automat tuturor copiilor.

În cazul copiilor de grădiniță aceștia pot primi bursa „și în situația în care aceștia înregistrează absențe nemotivate în limita a maximum 5 zile pe lună, fără ca acestea să afecteze dreptul la acordarea bursei de prezență.”

Inițiatorii proiectului justifică măsura de împărți banii și de a condiționa acordarea sumei de 250 de lei de prezența la școală invocând faptul că din 2006, de când Curtea Constituțională a decis că e ilegal să condiționezi acordarea alocației de prezența la școală, a crescut rata abandonului școlar.

„Bani în plus nu avem așa că, având în vedere decizia Curții din 2006 și datele care arată o creștere a abandonului școlar după ce copiii nu au mai fost obligați să vină la școală și să primească bani, am propus să împărțim alocația și restul banilor, să îi dăm sub formă de bursă pentru prezență, pentru că legea oricum condiționează bursele de prezență”, a spus Odon.

Citește și: Florin Manole, fostul ministru al Muncii, anunță schimbări majore în legea salarizării: „Nimeni nu pierde venituri. Am rearanjat grilelele de salarizare așa cum trebuie să fie”

Părinții sunt obligați să trimită copiii la școală, potrivit articolului 14 din legea educației 198/2023 și riscă amenzi dacă nu o fac.

Art 14. alin (1) Părinții sau reprezentantul legal au obligația să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învățământului obligatoriu.

Nerespectarea prezentei obligații constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor art. 148 alin. (1) lit. a).

Art 148, alin (1) a) „nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin. (1), din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în sensul interzicerii participării beneficiarului direct la programul școlar, se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Prevederea se aplică și în cazul refuzului semnării contractului educațional prevăzut la art. 14 alin. (4)”

Szabo Odon: La grădiniță, măsura va duce la o sumă de 500 de lei per copil dacă merge la școală în unele situații
„Nu merge cu aceste amenzi, trebuie să recunoaștem. Avem multe situații și totuși nu am reușit să avem peste tot o intervenție generalizată.

Singura modalitate aceasta ar fi acest tip de intervenție. În momentul în care a funcționat, s-a văzut clar că a mers. A fost acest sistem (n. red din 1993-2006), deci trebuiau să meargă copiii la școală, să li se ștampileze carnetul de alocații și cu acela primeai alocația de stat. Ulterior, Curtea Constituțională a intervenit și a spus că nu se poate condiționa alocația în acest sens de prezența la școală și după aceea a început «debandada»”, spune parlamentarul.

„Am introdus o zonă specială pentru grădiniță, în sensul în care acești copii pot să lipsească, fără alte tipuri de absențe motivate, cum ar fi o boală și așa mai departe, 5 zile dintr-o lună. Se întâmplă să nu mergi cu el cu copilul la medic, pentru că a prins o viroză mică – asta înseamnă 5 zile dintr-o lună..

Acum e formală prezența la grădiniță. Nimeni nu conduce prezența la grădiniță, chiar dacă o fac, n-are niciun sens. Sunt prea mici, nu primești nimic.

Cu această inițiativă se întâmplă două lucruri, pentru că dacă duci și ai copil mic, bursa socială îți va reveni și la nivelul de zonă de preșcolar, ceea ce e important. Și aceea este legată tot de prezență și dacă vine și bursa de prezență, această sumă de bursă în zona vulnerabilă ar putea ajunge pentru zona de grădiniță undeva la 500 lei. Deci cele două tipuri de burse.  Acesta este deja suma pentru care, fiți siguri, pe zonele vulnerabile vor merge toți copiii la grădiniță. 100% vor fi aduși la școală copiii”, spune Szabor Odon.

Acte necesare pentru alocațiile de stat pentru copii în prezent

Alocaţia de stat pentru copii prevăzută de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă tuturor copiilor în vârstă de până la 18 ani, cetăţeni români, fără discriminare, precum şi tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învăţământului liceal sau profesional organizate în condiţiile legii, până la terminarea acestora.

Beneficiază de alocaţie de stat pentru copii şi copiii cetăţenilor străini, precum şi ai persoanelor fără cetăţenie rezidenţi/rezidente în România, în condiţiile legii, dacă locuiesc împreună cu părinţii.

Cererile pentru stabilirea alocaţiei de stat pentru copii şi actele din care rezultă îndeplinirea condiţiilor legale de acordare a acestui drept se depun şi se înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucureşti, pe a cărei/cărui/căror rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa, după caz, reprezentanţii legali ai copiilor.

Dreptul la alocaţia de stat pentru copii se stabileşte, prin decizie a directorului executiv   al agentiilor judetene de prestatii sociale, începând cu luna următoare celei în care s-a născut copilul, iar plata drepturilor se face începând cu luna următoare depunerii cererii.

Cuantumul alocatiei de stat pentru copii este :

–       719 de lei pentru copii cu vârsta de pâna la 2 ani

–       292 de lei pentru copii cu vârsta de peste 2 ani

–       719 de lei pentru copii cu vârsta intre 3 si 18 ani incadrati intr-un grad de handicap

ACTE NECESARE PENTRU ALOCAŢIA DE STAT PENTRU COPII

*Cerere tip;
*Acte de identitate părinţi;
*Certificat de naştere copil;
*Certificat de căsătorie sau livret de familie actualizat (se trece copilul în livretul de familie la Oficiul de Stare Civilă);
*Hotărâre de încredinţare, dacă este cazul;
*Hotărâre de adopţie, dacă este cazul;
*Extras de cont pe numele titularului, dacă alocaţia se va vira într-un cont bancar.

Alocația de stat pentru copii se acordă în România pe baza unei cereri depuse de reprezentantul legal (părinte/tutore) la primăria de domiciliu sau reședință. Începând cu 2024, plata alocației pentru copiii care împlinesc 18 ani continuă doar pe baza unei adeverințe școlare