Valul de haos care a lovit administrația locală din întreaga țară a lăsat urme și la Curtea de Argeș. Mii de aleși locali, consilieri locali și județeni s-au văzut puși în fața unei decizii radicale: să renunțe la mandatul obținut prin vot sau la postul deținut în cadrul instituțiilor de stat.

În spatele acestei situații s-a aflat o nouă reglementare privind incompatibilitățile, care îi obliga pe cei angajați la stat să aleagă rapid între cele două funcții. Pentru a evita starea de incompatibilitate, Ștefan Dumitrache și-a înregistrat ieri oficial demisia din funcția de consilier local din Curtea de Argeș, preferând să rămână la conducerea Muzeului Municipal, unde ocupă postul de director.

Contactat pentru opinii, Ștefan Dumitrache a precizat că nu regretă decizia luată, chiar dacă consideră că prevederile legale aplicate au fost neconstituționale.

Totuși, gestul său a devenit inutil la mai puțin de 24 de ore. După haosul generat în primăriile și consiliile din țară, Parlamentul s-a mobilizat de urgență pentru a remedia blocajul. În cursul după-amiezii de astăzi, a fost adoptat un amendament depus de UDMR care abrogă direct prevederile privind incompatibilitatea aleșilor locali angajați în sectorul bugetar.

Cum demisia sa a fost deja înregistrată oficial, Ștefan Dumitrache rămâne, cel puțin deocamdată, fără mandatul din Consiliul Local Curtea de Argeș, dovedindu-se că toată grăbirea din administrație a fost în zadar.

Cristina Trăilă a demisionat din funcția de secretar general al guvernului, în contextul dosarului de corupție în care este vizată și pentru care a fost audiată marți la DNA.

Legea integrității a trecut miercuri și de Senat, urmând să meargă la promulgare. În favoarea acestui act normativ au votat toate partidele, cu excepția USR. Liderul PNL, Ilie Bolojan, explică de ce liberalii au susținut legea, în ciuda faptului că este nevoie de ”corectarea” acesteia.

Bolojan susține că votul de miercuri ”a fost unul greu pentru PNL”, dat fiind amendamentul ”Fritz” care ”schimbă regulile în timpul jocului”. Cel mai mult a contat însă ”miza”, și anume interesul țării, mai exact primirea fondurilor europene, în condițiile în care actul normativ cu pricina este jalon în PNRR, a explicat șeful PNL.

Ilie Bolojan mai subliniază, într-o postare pe rețelele de socializare, că ”PNL va susține, prin toate acțiunile necesare, corectarea” legii.

Citește și BREAKING Legea integrității a primit votul final în Senat. După promulgare, Fritz va spune adio primăriei

Iată, mai jos, postarea integrală a liderului PNL.

”Votul în privința legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată.
Dar, pentru premierul României și pentru PNL, partidul cu o răspundere majoră în guvernare, miza unei decizii se raportează în primul rând la România, iar principiul suprem este apărarea interesului țării.
Iar în acest moment, interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni, inclusiv legea ANI și cea a salarizării, este superior oricărei alte discuții.
Pe de-o parte, vorbim despre fondurile europene pe care România nu trebuie să le piardă, iar, pe de altă parte, vorbim despre credibilitatea României că își respectă angajamentele asumate.
Lipsa acestor fonduri europene ar avea implicații asupra bugetului țării, investițiile fiind finanțate într-o proporție importantă din acești bani. În plus, ar crește major riscul ca România să fie depunctată sever la capitolul rating de țară, cu consecințe grave asupra nivelului de trai al tuturor românilor.
Această lege, însă, nu poate rămâne așa, iar PNL va susține, prin toate acțiunile necesare, corectarea ei. Vom fi alături de USR în acest demers moral, nu pentru un om, ci pentru a reinstaura reguli corecte.
Pentru a completa jaloanele PNRR, mai trebuie adoptată legea salarizării, cu o miză la fel de mare”, a scris, pe Facebook, Bolojan, după votul din Senat.

Citește și Șeful PPE își înmoaie poziția, după ce a cerut Comisiei Europene să ne taie bani din PNRR dacă trece amendamentul ”Fritz”. ”România trebuie să încaseze cele 770 de milioane de euro”

Clasamentul orașelor europene cu cel mai bun raport calitate-preț a fost realizat de Euronews Travel pe baza datelor furnizate de Thomas Cook. Pentru stabilirea clasamentului au fost luate în calcul costurile pentru cazare, mâncare, transport și atracții turistice.

Toate cele cinci destinații clasate în top permit turiștilor să petreacă o zi cu mai puțin de 100 de euro.

Citește și: Se scumpesc chiriile în București. Cum poți obține un preț mai mic la negocierile cu proprietarul

Cât costă o zi de vacanță în București

Capitala României se află pe locul al doilea, cu un cost estimat la 66 de euro pe zi pentru o persoană.

Potrivit datelor incluse în clasament, o cină în București costă, în medie, puțin peste 12 euro, în timp ce transportul public pentru o zi ajunge la aproximativ 1,50 euro.

Bucureștiul devine astfel una dintre variantele europene pentru turiștii care caută o escapadă de câteva zile fără să cheltuiască sume mari.

Tirana, cea mai ieftină destinație

Pe primul loc în clasament se află Tirana, considerată cea mai ieftină destinație europeană dintre orașele analizate.

Costul unei zile în capitala Albaniei este estimat la 59 de euro de persoană. Cazarea la un hotel de trei stele costă, în medie, aproximativ 32 de euro de persoană, în timp ce o bere locală ajunge la 1,50 euro.

După Tirana și București, următoarele poziții sunt ocupate de Antalya și Varșovia, aflate la egalitate pe locurile 3-4. Istanbul completează topul, ocupând poziția a cincea.

Citește și: Timișoara a interzis oficial sălile de jocuri de noroc. Dominic Fritz: „Consiliul Local a luat hotărârea cu unanimitate de voturi”

Wizz Air s-a oferit să preia rutele interne TAROM, schimbarea de strategie fiind un majoră, având în vedere că gigantul low cost nici nu voia să audă până anul trecut de zborurile interne. În replică, TAROM a numit declarațiile ofensatoare și a transmis că România nu are nevoie de lecții.

„Noi, Wizz Air, am fi foarte dispuși să negociem cu Guvernul român pentru a înlocui rețeaua internă a TAROM”, a spus  Jozsef Varadi, CEO Wizz Air.

Totodată, nu este pentru prima oară când șeful celui mai mare operator low cost vorbește public despre TAROM: „Îmi pare rău pentru contribuabilii români care trebuie să plătească pentru TAROM. Este o risipă de bani și de timp. Desigur, nu ne afectează direct, dar este deranjant faptul că această companie aeriană continuă să fie subvenționată”, a mai spus Jozsef Varadi, CEO Wizz Air.

Citește și: Wizz Air aduce internet la bordul avioanelor începând cu 2027: „Viitorul este aici. Numărătoarea inversă începe acum”

Reprezentanții TAROM, reacție după declarațiile făcute de Wizz Air

TAROM a reacționat imediat, precizând că Wizz Air nu va avea nicio șansă să preia zborurile.

„Propunerea ca Wizz Air să înlocuiască reţeaua internă a TAROM este una nerealistă şi neserioasă, cel puţin având în vedere numărul mare de curse anulate în  România din ultimii ani de către operatorul privat”, transmite TAROM.

„Nu va avea nicio şansă să preia zborurile companiei TAROM. (De ce?) Păi nu are avioanele performante care ar trebui să fie pentru cursele interne. Au un consum foarte mare de carburant”, a spus Narcis Pascu, sindicalist TAROM, pentru Observator.

În prezent, TAROM operează 6 rute interne din Bucureşti către Iaşi, Suceava, Cluj Napoca, Timişoara, Oradea sau Baia Mare, dar şi cursele de retur. Multe dintre acestea, cu prețuri care sar peste cele ale concurenței.

Spre exemplu, un bilet spre Iași și retur, în septembrie, te costă 1000 de lei la TAROM. La cealaltă companie 700. În ultimul an, peste 1,7 milioane de pasageri au urcat la bordul TAROM, în scădere față de anul precedent. Iar profitul lipsește de 19 ani. Singura excepție, în 2024, când compania a scos 287 de milioane de lei nu din zboruri, ci din vânzarea unor active: aeronave și sloturi pe aeroportul Heathrow din Londra.

Citește și: O cursă Wizz Air a fost la un pas de dezastru după ce piloții au folosit parametri greșiți pentru decolare. Avionul a trecut peste capătul pistei la doar patru metri altitudine

Horațiu Moldovan, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, îi sfidează pe bolnavii de cancer care se plâng că nu găsesc în nicio farmacie cistostaticele necesare. Șeful CNAS nu vede nicio criză a cistostaticelor în România și spune că în ultimul an și jumătate nu au existat discontinuități pentru medicamentele oncologice.

„Nu este o criză a citostaticelor. Am discutat cu domnul președinte Vasile Barbu imediat ce am aflat acest lucru și m-am interesat. Nu este vorba despre citostatice. Mi-a semnalat un medicament antiemetic care nu era disponibil la un anumit furnizor, dar nu există lipsuri. Am verificat cu Ministerul Sănătății, există stocuri de citostatice, totul este în regulă. Sigur există anumite deficiențe de producție pentru anumite medicamente. 50% din cauzele discontinuității de medicamente în Uniunea Europeană sunt cauzate de dificultăți de producție pe care unii furnizori le au într-un moment sau altul. Dar există o soluție, ea nu este la Casa de Asigurări de Sănătate, Casa plătește, dar există o soluție la Ministerul Sănătății, există importuri de urgență în situațiile punctuale”, a declarat președintele CNAS, Horațiu Moldovan, pentru Digi24.

Citește și: Jurnalista Digi 24 Liliana Ruse îl face praf pe Ilie Bolojan în problema lipsei citostaticelor: ”Am avut de ales fiecare dintre noi atunci când ne-am îmbolnăvit, că asta a fost soarta, ăsta ne-a fost norocul, ăsta e destinul și până la urmă se poate întâmpla oricui”

Moldovan le recomandă pacienților oncologici care, atunci când merg la tratament, li se spune că nu există anumite medicamente să apeleze Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

„Îi sfătuiesc pe toți pacienții care au astfel de discuții, astfel de conversații cu furnizorii de servicii medicale, să ne apeleze de îndată la Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau la Casele județene de asigurări de sănătate și să ne spună lucrurile acestea. Pentru că, cel puțin în ultimul an și patru luni, nu au existat astfel de discontinuități. Am avut spre finalul anului trecut o situație de câteva zile, pe care am rezolvat-o rapid. Dar suntem astăzi cu plățile la zi, mai ales pentru aceste medicamente scumpe și foarte scumpe, pentru medicamentele oncologice”, a mai spus șeful CNAS.

O declarație a președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a iscat reacții în rândul bolnavilor de cancer. „Ne-am săturat de minciună, ipocrizie, cinism”.