Noi declarații făcute de liderul de la Casa Albă stârnesc reacții dure pe scena internațională. Într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes”, Donald Trump a declarat că ucrainenii ar fi dat dovadă de „o mare lipsă de respect” față de Moscova la prima lor întâlnire bilaterală.

Valul de reacții negative nu a întârziat să apară. Experți în politică externă, jurnaliști de război și foști diplomați au criticat viziunea liderului american.

O comparație pentru declarația lui Trump

Fostul ambasador al SUA în Rusia, Michael McFaul, a comparat ironic logica lui Trump cu o cerință adresată americanilor de a arăta „respect” grupării Al-Qaeda după atacurile teroriste din 11 septembrie. La rândul său, jurnalistul ucrainean Illia Ponomarenko a catalogat afirmația drept absurdă în contextul agresiunii militare ruse.

Pare că tensiunea crește într-un moment total nepotrivit, deoarece Tensiunea delegațiile din Rusia, Ucraina și Statele Unite se reunesc la Abu Dhabi pentru discuții trilaterale intense. Obiectivul întâlnirii este găsirea unei căi de ieșire din conflict, însă șansele unui compromis rămân reduse din cauza pozițiilor diametral opuse ale celor două tabere.

Putin nu cedează la cerințele sale

Vladimir Putin condiționează orice acord de pace de cedarea celor patru regiuni ucrainene anexate ilegal în 2022, renunțarea definitivă a Kievului la aderarea la NATO, precum și de demilitarizarea Ucrainei.

De cealaltă parte, Volodimir Zelenski refuză ferm cedarea teritorială și cere ca orice armistițiu să fie însoțit de garanții solide de securitate pentru a preveni un nou atac pe viitor.

Iarna se apropie, atacurile pe front se intensifică

În timp ce diplomații încearcă să găsească un numitor comun la masa negocierilor, linia frontului de 1.200 de kilometri rămâne fierbinte. Atacurile cu rachete și drone s-au intensificat de ambele părți. Rusia își fixează atacurile pe infrastructura energetică a Ucrainei pentru a lăsa populația fără căldură și lumină în prag de iarnă.

Pompierii au intervenit pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un imobil cu destinație de hotel, situat pe strada Știrbei Vodă.

La sosirea echipajelor, aceștia au constatat degajări de fum la nivelul unui panou electric aflat la subsolul clădirii, fără să fie observate flăcări.

Pentru prevenirea unor incidente, persoanele aflate la parterul hotelului au fost evacuate, iar autoturismele din parcarea subterană au fost scoase din zonă.

Potrivit informațiilor transmise de echipele de intervenție, nu au fost înregistrate victime. Între timp, degajările de fum s-au redus semnificativ, iar pompierii au continuat intervenția pentru înlăturarea oricărui pericol.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat marți, 10 noiembrie, că radarele militare au detectat o țintă aeriană la aproximativ 25 de kilometri est de Sulina. Două avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene Române au fost ridicate de la sol pentru monitorizarea situației, iar populația din estul județului Tulcea a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert.

Două avioane F-16 au decolat de la Baza Aeriană Fetești după detectarea unei ținte aeriene

Potrivit Ministerului Apărării Naționale, ținta aeriană a fost identificată marți, 10 noiembrie, de sistemul de supraveghere radar, la aproximativ 25 de kilometri est de localitatea Sulina. În urma detectării acesteia, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru monitorizarea situației.

„Astăzi, 10 noiembrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naţionale a detectat o ţintă aeriană la aproximativ 25 de kilometri est de localitatea Sulina. Două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliţie Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Feteşti”, au anunţat reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale.

Mesaj RO-Alert transmis locuitorilor din estul județului Tulcea

În paralel cu mobilizarea aeronavelor militare, autoritățile au activat procedurile de avertizare a populației din zona de est a județului Tulcea.

Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), în vederea instituirii măsurilor de alertare a locuitorilor. Astfel, la ora 17:31 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru populația din estul județului Tulcea.

O româncă este judecată în Italia, fiind acuzată că ar fi declarat în mod fals identitatea tatălui copilului său pentru ca nou-născutul să ajungă la un cuplu din Sicilia, în schimbul unor bani. Potrivit procurorilor, presupusa relație dintre mamă și bărbatul care a recunoscut copilul ar fi fost o acoperire pentru ocolirea procedurilor de adopție. La ultima ședință de judecată, anchetatorii au vorbit despre retragerile de numerar făcute de cei doi soți.

Procesul se desfășoară la Tribunalul din Gela, în provincia Caltanissetta. Femeia, identificată de presa italiană drept Luminita Pirvu, este acuzată de „alterazione di stato”, infracțiune privind alterarea stării civile a copilului. Faptele cercetate datează din anul 2020, potrivit Fanpage.

Bărbatul care a recunoscut copilul ar fi cunoscut-o cu puțin timp înainte de naștere

Românca a născut la spitalul Vittorio Emanuele din Gela. La înregistrarea nașterii, drept tată al copilului a fost indicat un bărbat din Mazzarino, căsătorit cu o altă femeie.

Acesta a recunoscut nou-născutul și, cu acordul soției, l-a luat în locuința lor. Situația prezentată oficial era aceea a unui copil născut dintr-o relație extraconjugală a soțului, acceptat apoi în familie.

Anchetatorii susțin însă că relația nu ar fi existat. Potrivit acuzațiilor, tatăl biologic ar fi fost partenerul român al femeii, iar bărbatul din Mazzarino ar fi cunoscut-o pe mamă abia cu puțin timp înaintea nașterii.

Procurorii consideră că recunoașterea paternității ar fi făcut parte dintr-o înțelegere pentru ca nou-născutul să fie încredințat cuplului fără parcurgerea procedurilor legale de adopție.

Retragerile de bani, analizate în instanță

Ancheta a pornit după o sesizare primită la Gela. Carabinierii au verificat legăturile dintre persoanele implicate, au folosit interceptări telefonice și au analizat operațiunile bancare ale cuplului din Mazzarino.

La ultima ședință, în fața completului condus de judecătoarea Francesca Pulvirenti, au fost audiați doi carabinieri care participaseră la cercetări. Aceștia au confirmat identificarea unor retrageri repetate de numerar, relatează Quotidiano di Gela.

Potrivit ipotezei acuzării, banii ar fi fost destinați mamei biologice în schimbul încredințării copilului. Valoarea presupusei plăți nu a fost făcută publică, iar legătura dintre retrageri și înțelegerea invocată de procurori trebuie evaluată de instanță.

În dosar apare și o femeie care ar fi intermediat contactul dintre mamă și cei doi soți.

Potrivit presei italiene, cuplul din Mazzarino și presupusa intermediară au fost deja judecați și condamnați. Relatările consultate nu precizează pedepsele și nici dacă hotărârile sunt definitive.

O altă femeie, rudă cu inculpata, nu a putut fi găsită de autorități.

Procesul româncei, reprezentată de avocatul Paolo Testa, va continua în ianuarie 2027, când urmează să fie audiați alți martori. În cazul său nu a fost anunțată o condamnare, iar acuzațiile urmează să fie soluționate de Tribunalul din Gela.

Premierul Luca Niculescu a instalat în funcție, luni și marți, o salbă de tehnicieni și funcționari la conducerea unor agenții, autorități și institute din subordinea Guvernului, până la numirea unor noi conducători politici.

La Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) va exercita atribuțiile de ordonator de credite și reprezentant legal ale președintelui, cu rang de secretar de stat, Virgil Laurențiu Găman (secretarul general, n.red.), până la numirea conducătorului instituției.

La Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPCDA) a fost numită interimar Cristina-Mirela Cuculas (secretarul general, n.red.).

Atribuțiile de ordonator de credite și reprezentant legal ale președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), până la numirea conducătorului instituției, vor fi exercitate de Roxana-Gabriela Dobrin (secretarul general, n.red.).

Directorul de strategii, politici, programe și parteneriate din Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), Monaliza Elena Cîrstea, a fost numită să preia interimar conducerea.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER) o să fie condus interimar, a decis premierul, până la numirea conducătorul instituției, de către vicepreședintele Adrian Niculescu.

Scandalul de la Societatea Națională de Radiocomunicații (Radiocom), companie strategică deținută de statul român, scoate la iveală controverse privind administrarea unei societăți cu afaceri de aproape 259 de milioane de lei. Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a anunțat după preluarea mandatului trimiterea Corpului de Control, invocând o achiziție de laptopuri de aproximativ 1,7 milioane de euro și suspiciuni privind un posibil transfer al unor active din infrastructura critică spre o firmă privată. Surse din interiorul Radiocom susțin, pentru STIRIPESURSE.RO, că problemele companiei sunt mai vechi.

Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a anunțat, pe 28 octombrie, în cadrul emisiunii „Sinteza Zilei”, de la Antena 3 CNN, că a trimis Corpul de Control la Societatea Națională de Radiocomunicații, în urma unor informații privind posibile nereguli în administrarea companiei.

Ministrul a lansat acuzații dure la adresa conducerii asociate USR, susținând că ar fi fost inițiate operațiuni financiare și administrative care necesită verificări. Una dintre suspiciuni privește o presupusă achiziție de laptopuri în valoare de aproximativ 1,7 milioane de euro. O alta se referă la presupuse demersuri pentru inițierea unui concordat preventiv, despre care ministrul afirmă că ar fi putut conduce la transferul unor bunuri din infrastructura critică spre o companie privată.

„Cum au făcut oamenii ăștia? Ce au putut să facă termitele astea? Și cum au atentat și la siguranța națională? Domnule Gâdea, când tu, la societăți de interes național, strategic… Nu este o societate oarecare, este o societate care gestionează rețelele… Pe de o parte, au făcut o achiziție în ultima zi a lor, de vreo 1.700.000 de euro. Nu știu dacă este utilă sau nu, că o să văd despre ce este vorba, dar totuși, în ultima zi, sau în prima zi a mandatului meu, să te apuci să achiziționezi laptopuri de 1.700.000 de euro… Aproape două milioane de euro, în ultima zi. Am o informație pe care, dacă o confirm, oamenii ăștia sunt de pușcărie curată. Pentru că, în repetate rânduri, în ședințele Consiliului de Administrație de la Radiocom, au tot cerut să demareze procedurile pentru a face un concordat preventiv, și anume să mute bunurile mobile din infrastructura critică, domnule Gâdea, către o firmă privată. Dacă mi se confirmă, cu documente, ce mi-au spus oamenii din Consiliul de Administrație…Am înțeles că sunt termite. S-au băgat toți în consiliul ăsta de la Radiocom, că aici erau vreo 14-15 indemnizații. Sunt toți. Este un mușuroi de USR-iști aici”, a declarat Daniel Zamfir.

Surse din interiorul Radiocom susțin, pentru STIRIPESURSE.RO, că situația actuală nu poate fi analizată exclusiv prin prisma ultimelor schimbări de conducere. Potrivit acestora, problemele semnalate în prezent nu sunt recente, ci ar fi rezultatul unor practici administrative și manageriale perpetuate de-a lungul mai multor mandate. Acestea susțin că societatea ar fi fost afectată de decizii influențate de interese personale și politice, care ar fi contribuit la deteriorarea situației financiare și la apropierea companiei de riscul insolvenței.

Sursele invocă inclusiv atacul cibernetic din 19 octombrie 2026, care ar fi afectat grav infrastructura informatică și de telecomunicații a Radiocom. În opinia acestora, incidentul ridică semne de întrebare cu privire la modul în care conducerea companiei a gestionat investițiile în securitatea sistemelor informatice și în protejarea infrastructurii strategice.

Printre deciziile considerate controversate se numără alocarea unor fonduri pentru proiecte a căror utilitate economică este pusă sub semnul întrebării, precum implementarea tehnologiei WiMAX sau instalarea unui sistem de iluminat LED pe turnul sediului Radiocom. Sursele reclamă, de asemenea, cheltuieli pentru achiziții destinate unor interese personale, precum și acordarea unor salarii și indemnizații către persoane care ar avea legături de familie sau relații apropiate cu membri ai conducerii.

Potrivit acestora, asemenea cheltuieli ar fi redus resursele disponibile pentru investițiile necesare modernizării infrastructurii tehnice, consolidării securității cibernetice și asigurării pazei și protecției obiectivelor companiei.

O altă problemă semnalată privește modul de ocupare a funcțiilor de conducere și a posturilor din structurile administrative. Sursele susțin că anumite numiri și promovări ar fi fost favorizate de relații politice, personale sau de familie, în detrimentul criteriilor profesionale. În acest context, persoanele desemnate în Consiliul de Administrație, în funcții de director sau la conducerea unor servicii ar fi permis exercitarea unui control discreționar asupra resurselor societății, prin susținerea și aplicarea deciziilor celor care le-au promovat, susțin sursele din interiorul Radiocom.

O parte dintre problemele semnalate de sursele din interiorul companiei au fost prezentate anterior și de Economedia. La începutul anului 2025, publicația a relatat că indemnizațiile directorului general și ale membrilor Consiliului de Administrație al Radiocom au fost majorate după intrarea în vigoare a ordonanței de austeritate, cunoscută drept OUG „trenuleț”.

Potrivit informațiilor publicate atunci, remunerația brută a directorului general ar fi crescut de la 22.000 la 31.000 de lei, reprezentând o majorare de aproximativ 40%, printr-o decizie din 9 ianuarie 2025. La 15 ianuarie ar fi fost majorate și indemnizațiile membrilor Consiliului de Administrație, de la 7.750 la 15.000 de lei brut, o creștere de aproximativ 90%.

Radiocom nu a confirmat și nici nu a infirmat explicit sumele prezentate de Economedia, însă a explicat că remunerația directorului general nu intra sub incidența restricțiilor salariale prevăzute de actul normativ.

„Directorul general este numit provizoriu, potrivit prevederilor OUG nr. 109/2011, în baza unui contract de mandat. Limitele nivelului remunerațiilor brute ale acestuia sunt propuse de către Comitetul de Nominalizare și Remunerare și supuse spre aprobare Consiliului de Administrație, iar nu stabilite printr-o decizie a directorului general. Remunerația este asimilată drepturilor salariale, dar nu constituie o cheltuială de natură salarială în accepțiunea OUG nr. 156/2024; prin urmare, prevederile actului normativ invocat nu sunt aplicabile în speța de față”, a transmis Radiocom, potrivit Economedia.

Acuzații privind managementul și numirile politice

Surse din interiorul Radiocom consideră că verificările anunțate de ministrul Economiei nu ar trebui să se limiteze la actuala conducere, ci să vizeze și deciziile luate în mandatele anterioare, inclusiv în perioada în care societatea a fost administrată de Vlad Andrei Iordache. Angajat al companiei din 2009, acesta a ocupat succesiv mai multe funcții de conducere, inclusiv pe cele de consilier al directorului general și director general adjunct, înainte de a prelua interimar conducerea societății, în iunie 2024.

Potrivit surselor, majorările indemnizațiilor conducerii executive și ale membrilor Consiliului de Administrație, criticate în prezent de ministrul Daniel Zamfir, au fost aprobate în perioada în care ministerul de resort se afla sub conducere PSD. Acestea îl indică pe Vlad Andrei Iordache, fiul fostului senator PSD Virginel Iordache, drept una dintre persoanele care ar fi avut un rol în deciziile privind creșterea remunerațiilor, în ianuarie 2025, la scurt timp după intrarea în vigoare a ordonanței de austeritate, cunoscută drept OUG „trenuleț”.

Sursele critică faptul că, în timp ce autoritățile impuneau restricții bugetare, remunerațiile unor persoane din conducerea Radiocom ar fi fost majorate, invocându-se faptul că respectivele prevederi legislative nu li se aplicau. Acestea folosesc expresia „sânge nobil” pentru a descrie ceea ce consideră a fi un tratament preferențial acordat persoanelor aflate în funcții de conducere. În același timp, sursele solicită o analiză a activității manageriale desfășurate de Vlad Andrei Iordache de-a lungul anilor, având în vedere responsabilitățile sale în administrarea resurselor financiare și umane ale companiei. Acestea susțin că deciziile luate în mandatele sale ar trebui evaluate inclusiv din perspectiva contribuției la dificultățile cu care se confruntă în prezent Radiocom.

O altă acuzație privește politica de personal. Potrivit surselor, în structurile companiei ar fi fost angajate sau promovate persoane din cercul familial și politic al fostei conduceri, aspecte care, în opinia acestora, necesită verificări din partea instituțiilor competente.

Sursele consideră că responsabilitatea pentru situația actuală a societății nu poate fi atribuită exclusiv ultimelor schimbări de conducere și solicită autorităților să examineze inclusiv deciziile administrative și financiare adoptate în perioadele în care ministerul era condus de reprezentanți ai PSD. În acest context, acestea cer o evaluare a mandatelor manageriale anterioare și adoptarea unor măsuri de reorganizare a companiei, astfel încât să fie eliminate practicile considerate păguboase și să fie restabilite criteriile profesionale și economice în administrarea Radiocom.

Radiocom este o companie deținută integral de statul român, înființată în 1998 prin reorganizarea fostei Regii Autonome Radiocomunicații. Societatea este lider în domeniul broadcastingului și furnizează servicii de difuzare și transport terestru al programelor radio și TV, transmisii de date, telefonie, comunicații prin satelit și găzduire.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, compania a înregistrat în 2025 o cifră de afaceri de 258,9 milioane de lei, în scădere cu aproape 3% față de anul precedent, și un profit net de 16,1 milioane de lei. Surse din interiorul Radiocom contestă însă interpretarea acestor rezultate financiare drept un semn al redresării economice a companiei. Potrivit acestora, situația financiară ar fi fost influențată de recuperarea unor creanțe de la Societatea Română de Televiziune (SRTV), în urma unor hotărâri judecătorești, și nu exclusiv de veniturile generate din activitatea curentă.

Numărul mediu de angajați a fost de 1.142, iar capitalurile proprii depășesc 735 de milioane de lei. Radiocom dispune de patru direcții regionale, la București, Cluj, Iași și Timișoara, și de 615 puncte de lucru la nivel național.

În ultimii ani, compania a trecut prin schimbări repetate de conducere, printre directorii generali numărându-se Dragoș Preda, Adrian Diaconescu, Alexandru-Hazem Kansou, Vlad Andrei Iordache și Neculai Cristea. În septembrie 2026, conducerea executivă a fost preluată de Mircea Stoian, pentru un mandat provizoriu de cinci luni.

Controversele privind conducerea Radiocom au fost abordate și într-o investigație publicată de Jurnalul pe 10 septembrie 2026, care a analizat numirile din conducerea executivă și din Consiliul de Administrație. Publicația a relatat că Mircea Stoian, numit director general al Radiocom pentru un mandat provizoriu de cinci luni, a fost anterior consilier al ministrului Irineu Darău.

Potrivit Jurnalul, numirea acestuia a fost realizată de Consiliul de Administrație, la propunerea acționarului, în contextul schimbărilor operate la conducerea societății. Investigația a pus sub semnul întrebării criteriile de selecție a unor persoane promovate în structurile de conducere ale companiei, invocând legăturile lor politice și profesionale.

În cazul lui Mircea Stoian, publicația a prezentat informații din CV-ul acestuia, care indică experiență în administrația publică și în domeniul digitalizării. Stoian a fost consilier al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) în perioada 2022–2023 și consilier al ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării în perioada 2021–2022.

De asemenea, a făcut parte din Consiliul de Administrație al Poștei Române în 2021, numire pe care Jurnalul o asociază USR.

Mircea Stoian este economist, absolvent al unei instituții private de învățământ superior în 1997, iar în 2010 a urmat un program de leadership în securitate națională la Colegiul Național de Apărare. În CV-ul său sunt menționate și atribuții privind coordonarea unor proiecte de transformare digitală, inclusiv activități legate de portofelul digital guvernamental și de cadrul legislativ pentru digitalizare.

Cine sunt membrii Consiliului de Administrație al Radiocom. Numele prezentate de Jurnalul

Investigația Jurnalul a analizat și componența Consiliului de Administrație al Radiocom, reorganizat în februarie 2026, în mandatul ministrului Irineu Darău. Publicația susține că mai multe persoane numite în conducerea societății au legături politice sau profesionale cu USR, deși unele au ocupat anterior funcții și în administrații asociate altor partide.

Mihai-Ciprian Iftime, fost consilier local la Brașov

Printre persoanele menționate se află Mihai-Ciprian Iftime, numit membru al Consiliului de Administrație în februarie 2026.

Acesta a fost consilier local în municipiul Brașov din partea USR, iar ulterior a fost ales pe listele Alianței Uniți pentru Brașov, formațiune care l-a susținut pe Allen Coliban la alegerile locale.

Potrivit Jurnalul, Iftime administrează, din 2018, o societate specializată în producția de module termice automatizate, destinate în principal sistemelor centralizate de climatizare.

Mihaela Leila Banciu, fost director în mai multe instituții publice

Un alt nume prezentat de publicație este Mihaela Leila Banciu, membră interimară a Consiliului de Administrație încă din iunie 2024, al cărei mandat a continuat și după schimbările din februarie 2026.

Aceasta a ocupat funcții de conducere în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ministerul Sportului și Consiliul Județean Constanța.

Din aprilie 2025, potrivit informațiilor prezentate de Jurnalul, Banciu ocupă funcția de director general al Direcției Generale Gestionare și Coordonare PNRR din Ministerul Economiei.

Publicația a criticat numirea sa în conducerea Radiocom, invocând lipsa unei experiențe profesionale directe în domeniul radiocomunicațiilor.

Diana-Olivia Novac, fostă candidată USR-PLUS și administratoare de firmă

Diana-Olivia Novac a fost numită membră provizorie a Consiliului de Administrație în februarie 2026. Potrivit Jurnalul, aceasta activează în domeniul web designului și administrează societatea F5 Digital SRL, cu sediul în județul Brașov.

Publicația a relatat că firma nu a avut angajați și a înregistrat pierderi în majoritatea anilor de activitate. Pentru 2025, cifra de afaceri prezentată a fost de 45.196 de lei.

Jurnalul a mai arătat că Diana-Olivia Novac a candidat în 2020 pe listele Alianței USR-PLUS pentru Consiliul Județean Brașov, iar firma sa a furnizat de-a lungul timpului servicii de web design și platforme online pentru USR.

Florin Petolea, directorul Societății de Transport Public Timișoara

Florin Petolea figurează, de asemenea, printre membrii Consiliului de Administrație numiți în februarie 2026.

Acesta este director general al Societății de Transport Public Timișoara, iar Jurnalul a asociat numirea sa cu susținerea politică a USR. Publicația a precizat însă că Petolea are o experiență de peste 20 de ani în telecomunicații, atât în România, cât și în străinătate.

El a absolvit Facultatea de Electronică și Telecomunicații a Universității Tehnice din Timișoara în 1992.

Corneliu Vișoianu, președintele Consiliului de Administrație

La conducerea Consiliului de Administrație al Radiocom se află Corneliu Vișoianu, numit în februarie 2026. Jurnalul a prezentat traseul său profesional și politic, care include activități în administrația publică, industria de apărare și sectorul energetic.

Potrivit publicației, Vișoianu a avut legături succesive cu FSN, PD, PNL, PDL și PSD, a fost consilier al premierului Victor Ponta și a ocupat funcții în domeniul transporturilor.

De asemenea, a lucrat în cadrul unor companii din industria de apărare reunite în ROMARM și a fost asociat în societăți comerciale din sectorul energetic. Vișoianu este doctor în științe militare și deține un master în domeniul investigării actelor de terorism și securității publice.

Ce obiective și-a stabilit Mircea Stoian la conducerea Radiocom

Într-o postare publicată pe LinkedIn, Mircea Stoian a prezentat principalele priorități ale mandatului său, printre care clarificarea obiectivelor strategice și operaționale, introducerea unor mecanisme de evaluare a performanței, eficientizarea activității și reducerea costurilor.

Noul director general și-a propus, de asemenea, dezvoltarea unor linii suplimentare de business și identificarea unor oportunități de colaborare cu parteneri privați și instituționali.

„Parteneriatul cu mediul privat rămâne din perspectiva mea un motor important al dezvoltării şi de aceea sunt mereu deschis celor interesaţi de colaborare”, a transmis Mircea Stoian.