Parchetul European a deschis o anchetă pentru a identifica eventuale fraude în utilizarea fondurilor europene destinate renovării liniei feroviare de mare viteză Madrid-Sevilla, locul unui accident care a provocat 69 de morţi săptămâna trecută, a anunţat vineri EPPO, notează news.ro.

O anchetă similară, referitoare la aceeaşi linie a reţelei feroviare spaniole, fusese deja deschisă în martie, după un alt accident care a provocat 46 de morţi în Andaluzia, reaminteşte Parchetul European

„Astăzi, Parchetul Public European (EPPO) din Madrid (Spania) desfăşoară măsuri de anchetă la Administraţia Infrastructurii Feroviare (ADIF), Agenţia de Stat pentru Siguranţa Feroviară (AESF) şi Curtea de Conturi din Spania. Aceasta survine în urma deschiderii unei anchete privind o posibilă fraudă care afectează fondurile UE alocate renovării şi modernizării sistemelor de siguranţă, semnalizare şi comunicaţii de pe linia feroviară de mare viteză Madrid – Sevilla, pe care a avut loc tragicul accident din 28 octombrie 2026, în apropiere de Urda, în provincia Toledo”, anunţă EPPO, vineri, într-un comunicat.

Ancheta, susţinută de Unitatea Centrală Operaţională a Gărzii Civile din Spania (Unidad Central Operativa – UCO), a fost deschisă din proprie iniţiativă a EPPO (ex officio), precizează instituţia.

Această confirmare excepţională vine ca urmare a interesului public ridicat, iar în această etapă nu vor fi făcute publice alte detalii, arată comunicatul.

EPPO este parchetul independent al Uniunii Europene. Acesta este responsabil de anchetarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE.

Un oraș românesc cucerește presa britanică înainte de Crăciun. Studiul, care a comparat prețurile din 55 de târguri europene, indică un cost de numai 82 de pence pentru o porție de vin fiert la Sibiu. Alte trei orașe din România, Brașov, Craiova și București, figurează printre destinațiile cu cele mai mici prețuri, scrie presa britanică.

Publicația britanică prezintă Sibiul drept o destinație potrivită pentru o vacanță de iarnă, evidențiind arhitectura centrului istoric, atmosfera festivă și costurile reduse în comparație cu marile târguri de Crăciun din Europa Occidentală.

Potrivit analizei realizate de compania eurochange, o porție de vin fiert ar costa la Târgul de Crăciun din Sibiu 0,82 lire sterline, echivalentul a aproximativ cinci lei, în funcție de cursul valutar. Este cel mai mic preț întâlnit la toate cele 55 de târguri incluse în cercetare, potrivit Mediafax.

Citește și: Târgul de Crăciun de la Brașov. Cel mai înalt brad natural din România a ajuns aseară în Piața Sfatului

România este bine reprezentată în clasamentul întocmit. După Sibiu, următoarele două poziții sunt ocupate de Brașov și Craiova, unde prețul indicat pentru o porție de vin fiert este de 1,63 lire sterline. Bucureștiul apare pe locul al optulea, cu un preț de 1,96 lire sterline.

În clasament mai figurează Sofia, din Bulgaria, cu 1,76 lire sterline, orașele cehe Olomouc și Brno, fiecare cu 1,77 lire sterline, precum și Göteborg, din Suedia, cu 1,89 lire sterline.

Citește și: Cât te costă să-ți pregătești mașina pentru sezonul rece. Schimbarea cauciucurilor nu este singura cheltuială suportată de șoferi

La polul opus se află târgul Winter Wonderland din Londra, unde vinul fiert ar costa 7,40 lire sterline, de aproximativ nouă ori mai mult decât prețul indicat pentru Sibiu.

Ediția 2026 a Târgului de Crăciun din Sibiu se va desfășura în perioada 13 noiembrie 2026 – 3 ianuarie 2027, în Piața Mare.

Sancționarea disciplinară a doi judecători de la Curtea de Apel Pitești, pentru că au folosit comportamentul avocaților unui inculpat drept argument pentru agravarea pedepsei, a declanșat o nouă campanie de victimizare. Procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, acuză o „dictatură” în justiție și sugerează că cei doi judecători ar fi fost pedepsiți pentru curajul de a-l trimite la închisoare pe fostul ministru Daniel Chițoiu. În realitate, discuția nu privește vinovăția acestuia, stabilită definitiv după accidentul rutier în care au murit două persoane, ci limitele puterii judecătorilor și respectarea unor drepturi fundamentale. Un inculpat poate merita închisoarea fără ca judecătorii să aibă dreptul să îl pedepsească suplimentar pentru că nu s-a autoincriminat sau pentru că avocații săi au folosit proceduri legale de apărare.

Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a decis joi, 5 noiembrie, sancționarea judecătorilor Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu, de la Curtea de Apel Pitești, pentru exercitarea funcției cu rea-credință, abatere prevăzută de articolul 271 lit. s) din Legea nr. 303/2022.

Ioan Fundătureanu a primit sancțiunea retrogradării din gradul profesional de curte de apel în cel de tribunal, iar Costin Andrei Stancu a fost sancționat cu diminuarea indemnizației brute lunare cu 10% pentru un an. Hotărârea a fost adoptată cu majoritate de voturi, existând și o opinie separată în sensul respingerii acțiunii disciplinare. Sancțiunile nu sunt definitive, cei doi judecători având posibilitatea să formuleze recurs la Completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Decizia privește modul în care cei doi magistrați au motivat condamnarea fostului ministru Daniel Chițoiu la patru ani de închisoare cu executare, în ianuarie 2026, după ce prima instanță îi aplicase o pedeapsă de trei ani cu suspendare.

CSM nu i-a sancționat pentru că l-au condamnat pe Daniel Chițoiu și nici pentru că au considerat necesară o pedeapsă mai severă. I-a sancționat pentru că, în justificarea agravării pedepsei, au folosit inclusiv comportamentul profesional al avocaților inculpatului, atribuindu-i acestuia consecințe sancționatorii pentru demersuri efectuate în cadrul apărării.

CSM: Nu o simplă eroare, ci o încălcare conștientă și flagrantă a legii

Potrivit informării transmise de Secția pentru judecători a CSM, problema analizată în procedura disciplinară nu a fost legalitatea sau temeinicia condamnării lui Daniel Chițoiu. Consiliul nu a rejudecat dosarul penal, nu a reevaluat probele și nu a stabilit că pedeapsa de patru ani ar fi fost excesivă.

Problema supusă judecății a fost dacă un judecător poate agrava pedeapsa unei persoane pentru modul în care avocatul acesteia și-a exercitat atribuțiile profesionale. Răspunsul majorității Secției pentru judecători a fost negativ.

CSM a invocat legalitatea sancțiunii penale și caracterul personal al răspunderii penale, două principii fundamentale în dreptul penal.

Articolul 74 alin. (1) lit. f) din Codul penal permite instanței să țină seama de conduita inculpatului în cursul procesului, dar permite atribuirea automată a comportamentului profesional autonom al avocatului persoanei pe care acesta o reprezintă.

Mai mult, Secția a apreciat că cei doi judecători au încălcat legea cu rea-credință, nu doar printr-o interpretare juridică greșită. Inclusiv în procedura disciplinară, magistrații au continuat să susțină posibilitatea folosirii conduitei avocatului pentru agravarea situației juridice a clientului.

CSM a apreciat încălcarea drept una de „o gravitate macroscopică”, incompatibilă cu exigențele elementare ale funcției judiciare. Este greu de înțeles cum examinarea unei asemenea probleme juridice poate fi redusă, fără alte argumente, la o presupusă răzbunare împotriva unor „judecători curajoși”.

Claudiu Sandu vorbește despre „dictatură” și transformă sancțiunea într-o poveste despre răzbunare

Una dintre cele mai vehemente reacții la decizia CSM a venit chiar din interiorul Consiliului, din partea procurorului Claudiu Sandu. Într-o postare pe Facebook, acesta a denunțat ceea ce a numit „dictatura în toată splendoarea”, prezentând sancționarea celor doi judecători drept un avertisment transmis magistraților independenți.

Sandu a susținut că judecătorii au fost sancționați pentru o opinie juridică și a încercat să minimalizeze importanța comportamentului avocaților în motivarea pedepsei. „Este evident pentru orice profesionist ca nu atitudinea avocaţilor inculpatului a condus la majorarea pedepsei”, a afirmat procurorul.

Numai că această susținere intră în contradicție cu ceea ce chiar judecătorii au consemnat în hotărârea penală. Mai mult, procurorul CSM a sugerat existența unei răzbunări legate de un concurs anterior pentru conducerea Curții de Apel Pitești, la care unul dintre magistrații sancționați ar fi participat împotriva unui candidat susținut de actuala conducere a sistemului judiciar.

În loc să răspundă problemei juridice concrete, discursul lui Claudiu Sandu mută dezbaterea către presupuse conspirații și lupte pentru putere. Este un mecanism recognoscibil al propagandei anti-justiție, care identifică doi magistrați prezentați drept victime, construiește o poveste despre persecuție și trece sub tăcere motivul concret al sancțiunii.

Paradoxal, cei doi judecători beneficiază de garanțiile procesuale a căror respectare a fost pusă în discuție prin propria lor motivare penală. Faptul că un judecător este sancționat disciplinar nu îl transformă automat într-un erou, după cum nici faptul că a condamnat un politician nu îl plasează deasupra legii.

Ce au scris, de fapt, judecătorii despre avocații lui Daniel Chițoiu

Pentru a înțelege sancțiunea CSM, trebuie revenit la motivarea deciziei penale nr. 3/A din 8 ianuarie 2026. Cei doi judecători au considerat că pedeapsa de trei ani cu suspendare aplicată de Judecătoria Pitești era prea blândă, având în vedere gravitatea accidentului și decesul celor două victime.

Până aici, discutăm despre aprecierea judiciară a gravității unei infracțiuni. Problema apare în momentul în care instanța introduce în argumentație comportamentul procesual al inculpatului și al avocaților.

Judecătorii fac referire la cererile de recuzare a unor membri ai completului de judecată, la sesizarea Inspecției Judiciare, la solicitarea administrării unor probe privind eventuale probleme medicale ale victimelor și la contestarea imparțialității instanței. Ei califică acest comportament drept inacceptabil și îl asociază cu tergiversarea procesului.

Un avocat poate exercita abuziv drepturile procesuale, iar legea permite sancționarea abuzurilor în condițiile prevăzute de Codul de procedură penală. Cert este că o cerere de recuzare nu este abuzivă doar pentru că a fost respinsă, o solicitare de probe nu devine automat nelegitimă pentru că instanța o consideră inutilă, iar sesizarea Inspecției Judiciare este, în sine, un mecanism legal, nu o circumstanță agravantă.

Dacă aceste demersuri sunt exercitate cu rea-credință, instanța poate folosi instrumentele procesuale prevăzute de lege. Ceea ce nu poate face este să transforme automat conduita profesională a avocatului într-un motiv pentru agravarea răspunderii penale a clientului. Adică exact problema identificată de CSM.

Și mai grav: judecătorii au invocat inclusiv nerecunoașterea vinovăției

Dincolo de aspectul care a făcut obiectul procedurii disciplinare, motivarea conține o altă problemă juridică serioasă, distinctă de constatarea CSM. Judecătorii au invocat explicit refuzul lui Daniel Chițoiu de a-și recunoaște vinovăția.

În hotărâre se arată că inculpatul a susținut o altă desfășurare a accidentului, încercând să atribuie responsabilitatea victimei.

Apoi judecătorii formulează următoarea concluzie: „Această atitudine de nerecunoaștere a vinovăției cuplată cu încercarea de a arunca vina pe victimă trebuie să își găsească efecte și în regimul sancționator, în parametri ceva mai gravi decât cei stabiliți de prima instanță.”

Daniel Chițoiu nu avea obligația să recunoască acuzația, nici să contribuie la propria condamnare. Avea în schimb dreptul să conteste versiunea procurorilor și să susțină că accidentul s-a produs în alte împrejurări.

Articolul 83 din Codul de procedură penală protejează dreptul inculpatului de a nu da declarații fără a suporta consecințe defavorabile pentru refuz, iar articolul 99 alin. (2) consacră dreptul de a nu contribui la propria acuzare. Aceste garanții sunt în acord cu dreptul la un proces echitabil consacrat de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Desigur, instanța poate respinge versiunea inculpatului și poate aprecia, în condițiile legii, conduita sa reală în proces. Dreptul la apărare nu oferă imunitate pentru comportamente procesuale abuzive. Există însă o mare diferență între a constata că explicațiile inculpatului sunt contrazise de probe și a considera că nerecunoașterea vinovăției trebuie să conducă la un tratament sancționator mai sever. Una este să acorzi un beneficiu legal celui care își recunoaște fapta, cu totul altceva este să îl pedepsești suplimentar pe cel care refuză să se autoincrimineze.

În cazul Chițoiu, această distincție este cu atât mai importantă cu cât majorarea de la trei la patru ani de închisoare a eliminat posibilitatea suspendării executării pedepsei, în condițiile articolului 91 din Codul penal. Evident, nu se poate afirma că nerecunoașterea vinovăției a fost singura cauză a majorării pedepsei, dar formulările din motivare arată că și refuzul recunoașterii a fost introdus explicit în raționamentul sancționator. Aceasta este o problemă care nu poate fi justificată prin simplul fapt că inculpatul era vinovat.

Daniel Chițoiu merită condamnarea. Nimeni nu contestă moartea celor două victime

Poate cea mai periculoasă manipulare din această dezbatere este tentativa de a prezenta sancționarea judecătorilor drept o formă de protejare a unui fost demnitar responsabil pentru moartea a două persoane.

Daniel Chițoiu a provocat, la 26 decembrie 2019, un accident rutier pe DN7, în județul Argeș. Autoturismul său Audi A5 a pătruns pe contrasens și a lovit frontal o Dacia Logan, provocând moartea lui Pristavu Haralambie și a soției acestuia, Pristavu Elisabeta.

Instanțele au stabilit că accidentul s-a produs din culpa exclusivă a fostului ministru. Declarațiile martorilor și expertiza judiciară au confirmat pătrunderea autoturismului condus de Chițoiu pe contrasens, iar versiunea sa privind o presupusă manevră periculoasă a celuilalt șofer a fost respinsă ca neconfirmată de probe.

Consecințele accidentului sunt tragice, iar răspunderea penală a fost stabilită definitiv. Nimeni nu trebuie să îl transforme pe Daniel Chițoiu într-o victimă a justiției și nimeni nu este obligat să considere că o pedeapsă de patru ani de închisoare ar fi prea severă.

Dar a recunoaște vinovăția inculpatului nu înseamnă a aproba automat orice argument folosit de judecători. Poți susține că Daniel Chițoiu merită să execute o pedeapsă cu închisoarea și, în același timp, că magistrații au încălcat legea atunci când au inclus exercitarea dreptului la apărare printre motivele de agravare a sancțiunii. Cele două afirmații nu se contrazic. Dimpotrivă, tocmai respectarea drepturilor persoanelor vinovate demonstrează că sistemul judiciar funcționează pe baza legii, nu a răzbunării.

Independența judecătorului nu înseamnă dreptul de a pedepsi după bunul plac

Sancționarea judecătorilor pentru motivarea unei hotărâri poate deveni periculoasă dacă este folosită pentru intimidarea magistraților. Independența justiției presupune că o interpretare juridică greșită, o motivare discutabilă sau chiar desființarea unei hotărâri într-o cale de atac nu trebuie să atragă automat răspunderea disciplinară.

Judecătorii trebuie să poată decide fără teama că vor fi sancționați pentru fiecare soluție nepopulară. Asta nu înseamnă că orice încălcare a legii, indiferent cât de gravă sau conștientă, trebuie protejată sub pretextul independenței.

CSM a făcut tocmai această distincție, apreciind că, în cazul celor doi magistrați, au fost încălcate cu rea-credință principii fundamentale ale dreptului penal. Dacă Înalta Curte va considera că majoritatea Secției pentru judecători a greșit, are competența să desființeze sancțiunile.

Independența judecătorului există pentru protejarea actului de justiție, nu pentru a-l exonera pe magistrat de orice răspundere. La fel cum independența avocatului există pentru protejarea dreptului la apărare, nu pentru a justifica eventuale abuzuri. Statul de drept presupune respectarea ambelor principii.

Daniel Chițoiu nu este un erou și nu are nevoie să fie transformat într-unul. Este un om condamnat definitiv pentru un accident în care au murit două persoane. Dar nici judecătorii care au folosit argumente nepermise în motivarea agravării pedepsei nu trebuie prezentați drept martiri ai justiției.

Un sistem judiciar în care inculpatul trebuie să se teamă că va primi mai mulți ani de închisoare dacă nu recunoaște fapta sau dacă avocatul său formulează prea multe cereri trimite cu gândul mai degrabă la stalinism, la o perioadă în care dreptul la apărare era o simplă formalitate. Cine transformă judecătorii sancționați pentru asemenea derapaje în falși eroi, pretinzând că apără independența justiției, apără de fapt ideea că un judecător poate fi mai presus de lege.

Statele europene nu reușesc să ajungă la o înțelegere privind persoanele care ar trebui să reprezinte continentul în eventualele discuții cu Vladimir Putin despre încheierea războiului din Ucraina. În timp ce liderii Uniunii Europene au poziții diferite în privința reprezentării, o nouă rundă de negocieri între Rusia și Ucraina, mediată de Statele Unite, este programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, fără participarea UE. Perspectivele unui progres sunt reduse, iar Moscova nu oferă prea multe indicii că ar fi interesată de un dialog cu europenii, relatează publicația Rapporteur.

Giorgia Meloni cere o singură voce a Europei. Dispută privind cine trebuie să participe la negocieri

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a readus joi în atenție neînțelegerile dintre statele europene, criticând lipsa unei poziții comune și avertizând că actuala situație „dă impresia unei Europe care se îndreaptă în direcții diferite”.

Într-o scrisoare trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, șefa Guvernului italian a susținut că cele 27 de state membre trebuie să convină, până la sfârșitul anului, asupra unui reprezentant comun.

În prezent, mai multe formule de cooperare diplomatică, printre care E2, E3, E5 și Coaliția Voluntarilor (CoW), încearcă să obțină un rol important în negocierile care vor influența viitorul Ucrainei.

Meloni, care urmează să participe la alegeri anul viitor, și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de influența exercitată de Franța, Germania și Marea Britanie prin intermediul formatului E3. Aceste trei țări încearcă să reprezinte interesele europene în procesul de încheiere a războiului și în stabilirea viitoarei structuri de securitate a continentului.

„Dacă Franța, Germania și Marea Britanie, în binecunoscutul format E3, cred că pot realiza mai mult pe cont propriu decât am putea realiza noi toți împreună, atunci cel puțin ar trebui să o facă în numele tuturor, sub un mandat oficial din partea tuturor”, a declarat premierul italian luna trecută.

Un diplomat european a explicat că importanța formatului E3 este determinată de influența geopolitică și de capacitățile militare și financiare ale statelor participante.

„Când vorbim despre E3, vorbim despre influență geopolitică, putere militară și financiară”, a declarat un diplomat UE.

Acesta a precizat că nu este vorba despre o excludere deliberată a Italiei, însă autoritățile de la Roma consideră că țara ar trebui să participe la discuțiile de la cel mai înalt nivel.

„Nu este o excludere a Italiei în sine, dar Roma simte în mod clar că ar trebui să aibă un loc la masa negocierilor”, a completat sursa.

Polonia avertizează: Europa de Est nu trebuie exclusă din negocierile cu Rusia

Poziția exprimată de Giorgia Meloni este susținută și de Polonia, una dintre puterile militare europene și singurul alt stat important al Uniunii Europene care are frontieră comună cu Ucraina, potrivit Rapporteur.

Premierul polonez Donald Tusk a abordat însă cu mai multă reținere subiectul participării țării sale la negocierile la nivel înalt.

„După cum știți, avem multe formate”, a declarat Tusk joi, în fața jurnaliștilor, la Varșovia.

„Ca UE, în calitate de Coaliție a Voluntarilor – avem o poziție clară. Sunt pe deplin implicat în aceste procese.”

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a adoptat o poziție mai categorică, insistând că statele din estul continentului trebuie să participe la orice discuție care privește relațiile cu Moscova.

„Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia peste capetele est-europenilor”, a avertizat oficialul polonez.

Pentru a-și argumenta poziția, Sikorski a făcut trimitere la evenimentele din anii 1930 și la împărțirea Europei prin „Cortina de Fier”, în urma Conferinței de la Ialta din 1945.

„Nu putem exclude Europa de Est și Scandinavia din discuție. Suntem aproximativ 120 de milioane de locuitori. Finlanda se învecinează cu Rusia, Norvegia se învecinează cu Rusia, țările baltice se învecinează cu Rusia, iar Polonia se învecinează cu Rusia și Ucraina”, a adăugat ministrul.

Germania insistă pentru formatul E3. Polonia și Italia vor să participe la masa discuțiilor

Autoritățile germane consideră că formula E3 reprezintă cea mai potrivită variantă de delegație europeană, argumentând că Germania, Franța și Marea Britanie sunt principalele trei puteri militare care ar urma să ofere garanții de securitate Ucrainei.

În schimb, Polonia și Italia preferă extinderea reprezentării la formatul E5, ceea ce le-ar permite și celor două state să fie prezente la negocieri.

Radosław Sikorski a avansat și o altă posibilitate pentru reprezentarea Europei în dialogul cu Vladimir Putin.

În opinia sa, discuțiile ar putea fi purtate de președintele Consiliului European, António Costa, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și premierul britanic Andy Burnham.

Ministrul polonez a susținut că António Costa și Kaja Kallas beneficiază, potrivit tratatelor Uniunii Europene, de mandatul legal necesar pentru reprezentarea blocului comunitar.

La rândul său, Kaja Kallas a declarat joi, la Lisabona, că împărtășește poziția premierului italian privind necesitatea unei abordări unitare.

„Sunt de acord și cu prim-ministrul Meloni că nu ar trebui să vorbim cu voci diferite”, a afirmat șefa diplomației UE. „Ar trebui să rămânem uniți pentru a spune că aceste lucruri pe care le dorește Rusia necesită și o decizie europeană.”

Noi tensiuni între liderii europeni după discuțiile Finlandei și Norvegiei cu Putin

Divergențele privind relația cu Moscova nu se limitează la statele care doresc să participe la negocieri.

Săptămâna trecută, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, apropiată de Giorgia Meloni în cadrul Consiliului European, a criticat inițiativa liderilor Finlandei și Norvegiei de a purta o convorbire cu Vladimir Putin.

Șefa Guvernului danez a pus sub semnul întrebării rezultatele pe care cei doi oficiali sperau să le obțină prin acest demers.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au apărat însă discuția cu liderul rus, susținând că aceasta a reprezentat un demers util, realizat în deplină coordonare cu autoritățile de la Kiev.

Potrivit unui oficial european, cei doi lideri ar fi „foarte încântați” să participe la discuții privind desemnarea unui reprezentant special pentru Ucraina.

Aceeași sursă a insistat însă că inițiativa de a-l contacta pe Vladimir Putin „nu a fost o încercare” de a obține pentru Stubb și Støre un asemenea rol.

Donald Tusk avertizează asupra intențiilor Rusiei: Putin ar putea avea mai puține motive să accepte pacea în această iarnă

În paralel cu disputele privind reprezentarea diplomatică, statele europene încearcă să identifice noi soluții pentru finanțarea Ucrainei.

Perspectivele încheierii conflictului în cursul acestei ierni rămân însă reduse.

Premierul polonez Donald Tusk a îndemnat la prudență în evaluarea negocierilor de pace și a avertizat că intențiile Moscovei trebuie analizate cu atenție.

„Trebuie să fim realiști în privința negocierilor de pace”, a declarat Tusk.

„Și trebuie să fim foarte atenți când vine vorba de intențiile reale ale Rusiei. În timpul iernii, Putin ar putea avea mai puține motive să ajungă la un acord.”

The Romanian Intelligence Service (SRI) conveyed on Friday that there is a bomb threat on board an aircraft which landed at the „Henri Coanda” International Airport from Prague.

According to the quoted source, the threat is „non-specific, with no measures required on the ground.”

Similar threats had been reported a day earlier involving aircraft landing in Bucharest, but the SRI dismissed them.

Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă ar urma să fie resincronizată vineri la Sistemul Energetic Naţional, după ce miercuri au fost demarate procedurile de pornire a reactorului, în urma întrunirii condiţiilor minime necesare, potrivit SN Nuclearelectrica.

Nuclearelectrica a început procedurile pentru repornirea Unității 1

„În urma întrunirii condiţiilor minime necesare, astăzi, 4 noiembrie 2026, au fost demarate acţiunile specifice pentru pornirea Unităţii 1 a CNE Cernavodă. Resincronizarea Unităţii 1 la Sistemul Energetic Naţional (SEN) este estimată pentru vineri, 6 noiembrie 2026. Pornirea unei unităţi nucleare este o operaţiune complexă, strict procedurată şi se desfăşoară cu respectarea riguroasă a cerinţelor de securitate nucleară”, au anunţat într-un comunicat reprezentanţii Nuclearelectrica, conform AGERPRES.

Mihai Gioară, directorul general al companiei, a precizat, în comunicat, că reconectarea unităţii la SEN este necesară pentru securitatea energetică şi stabilitatea sistemului.

Pe toată durata opririi, specialiştii centralei au derulat activităţi specifice pentru menţinerea unităţilor în condiţii sigure.

Nuclearelectrica pregătește măsuri pentru prevenirea unor situații similare

„Acest context ne determină să continuăm măsurile deja începute, pentru a putea răspunde corespunzător, dacă astfel de circumstanţe se vor repeta. Împreună cu autorităţile competente şi partenerii, lucrăm la soluţii concrete pe termen scurt, mediu şi lung, care să crească disponibilitatea instalaţiilor în situaţia reapariţiei unui eveniment similar şi să îi reducă efectele. Acesta este angajamentul Nuclearelectrica pentru perioada următoare”, a precizat Mihai Gioară.

Repornirea Unității 2 depinde de nivelul Dunării

Funcţionarea Unităţii 1 presupune utilizarea unor volume mari de apă pentru răcirea reactorului, ceea ce va conduce la scăderea nivelului în bazinul de aspiraţie. Prin urmare, pornirea Unităţii 2 depinde de o creştere susţinută a nivelului Dunării. Odată îndeplinite aceste condiţii, Unitatea 2 va putea fi repornită şi sincronizată ulterior la SEN, a explicat Nuclearelectrica.

Cele două reactoare au fost oprite din cauza debitului scăzut al Dunării

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat şi deconectată de la Sistemul Energetic Naţional în data de 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării. Ulterior, la jumătatea lunii august, a fost deconectată şi Unitatea 2.

Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unităţile 1 şi 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe şi utilizează uraniu natural drept combustibil şi apa grea ca moderator şi agent de răcire. Cu cele două unităţi în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.