Connect with us

DIVERSE

PSD, atac dur la adresa lui Bolojan, pe care îl acuză că vrea să vândă companiile românești strategice: ”Un atentat la siguranța națională”

Published

on

Social-democrații susțin că nu au fost implicați în luarea deciziilor și critică intenția Executivului de a scoate la vânzare pachete de acțiuni din companii considerate strategice. În acest context, lideri ai PSD au lansat acuzații grave la adresa premierului Ilie Bolojan, pe care îl consideră responsabil pentru o posibilă vulnerabilizare a statului român.

„PSD se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării. Inițierea unui astfel de demers de la cel mai înalt nivel guvernamental reprezintă un act de sfidare la adresa românilor!

PSD nu a fost consultat pe tema vânzării unor pachete de acțiuni din companiile strategice. Nu a existat nicio discuție în Coaliție pe acest subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului și viceprim-ministrului. Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezintă un atentat la siguranța națională a statului român.

Este cu atât mai grav cu cât tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat, pentru a-și consolida securitatea energetică și economică.

Invocarea PNRR pentru justificarea acestei inițiative reprezintă un act de dezinformare publică. Nu există vreo obligație a României de a vinde, în plină criză energetică și financiară, companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București. Singura companie la care se face referire este Hidroelectrica, pentru care România s-a angajat, la momentul redactării PNRR, să listeze la bursă un pachet de 15%, nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu.

Citește și: Nicuşor Dan, despre posibilitatea desemnării unui premier PSD-AUR. „Asta nu voi face niciodată!”

Chiar și în acest caz, având în vedere conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, care pun o presiune uriașă asupra securității energetice a României, premierul, vicepremierul și ministrul Fondurilor Europene ar fi trebuit să fi renegociat jalonul respectiv (122), nu să scoată la vânzare cea mai profitabilă companie din sistemul energetic național.

PSD susține nevoia de restructurare a unor companii de stat, dar se opune categoric vânzării lor, mai ales în situația în care acestea realizează profituri consistente și au un rol strategic pentru economia națională”, a transmis PSD, într-un comunicat de presă.

Criticile au fost reluate și de lideri social-democrați în spațiul public, aceștia acuzând lipsa de transparență și caracterul unilateral al deciziilor guvernamentale.

„Bolojan sfidează încă o dată Coaliția de guvernare și ia decizii majore fără consultarea prealabilă a partenerilor. Anunțul vicepremierului Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat, făcut cu girul prim-ministrului Ilie Bolojan, nu trebuia să existe fără o discuție clară și onestă în Coaliție.

Scoaterea la vânzare a unor companii profitabile de stat, în plină criză energetică și financiară, nu este doar o eroare. Este o decizie gravă, care lovește direct în siguranța economică și energetică a României”, a transmis liderul PSD Mihai Fifor.

Acesta a mers mai departe și a cerut explicit demiterea premierului, considerând că situația generată este suficient de gravă pentru o astfel de măsură.

Citește și: Lista neagră a lui Ilie Bolojan: premierul anunță companiile de stat care dispar definitiv sau se comasează

„Un motiv puternic și suficient pentru demiterea premierului Ilie Bolojan și a celor care au girat acest demers”, a adăugat acesta.

În același mesaj, Fifor a insistat asupra contextului internațional și a direcției adoptate de alte state europene.

„Cum era și firesc, reprezentanții PSD din Guvern s-au opus și vor face tot ce ține de ei pentru a bloca punerea lui în practică. Toate marile state europene – Germania, Franța, Italia, Spania, Ungaria, Polonia, Cehia – merg în direcția exact opusă: își consolidează controlul asupra companiilor strategice, mai ales în energie. Într-un context global tensionat și imprevizibil, securitatea energetică nu se negociază. Se apără.

Tocmai de aceea, anunțurile vicepremierului Gheorghiu sunt în răspăr cu această realitate și vulnerabilizează direct România într-un moment geopolitic extrem de complicat, în care fiecare stat responsabil își protejează resursele, nu le scoate la vânzare. Toate principiile economice spun același lucru: nu îți vinzi activele cele mai valoroase în mijlocul unei crize. Este genul de decizie pe care o iei fie din incompetență, fie cu deplină nepăsare față de interesul național. Grecia a făcut această greșeală și o plătește și astăzi.

Domnule Bolojan! Nu există reziliență fără control asupra resurselor esențiale. Dar dumneavoastră știți foarte bine acest lucru și ați dovedit în toate aceste luni că efectiv nu vă pasă de România și de binele românilor. Sub masca „reformei”, a PNRR și a luptei cu deficitul, Bolojan nu face decât să împingă România într-o zonă de vulnerabilitate strategică, exact când ar trebui să o consolideze. Cine slăbește deliberat controlul statului asupra resurselor strategice, într-un context geopolitic complicat, nu guvernează. Vulnerabilizează România. ”, a mai scris acesta.

La rândul său, senatorul PSD Daniel Cătălin Zamfir a criticat public planul Guvernului, sugerând că listările la bursă ar ascunde, în realitate, vânzarea unor active importante ale statului.

„Propune să începem să vindem ce mai avem prin casă. Concret, să vindem acțiuni la cele mai profitabile societăți unde statul este acționar”, a scris Zamfir.

Zamfir a pus sub semnul întrebării și momentul ales pentru implementarea acestor măsuri, în contextul economic actual.

„De ce să vindem acum acțiuni când contextul e defavorabil?”, se mai întreabă senatorul.

În paralel, Guvernul a prezentat argumentele care stau la baza planului de reorganizare. Raportul elaborat și prezentat de vicepremierul Oana Gheorghiu analizează situația a 22 de companii de stat și indică probleme financiare semnificative.

Documentul arată că datoriile bugetare cumulate ale acestor companii se ridică la aproximativ 4,2 miliarde de lei, în timp ce pierderile nete din ultimul an raportat ajung la circa 1,12 miliarde de lei. Printre companiile cu cele mai mari datorii se numără CFR Marfă, SNCFR RA, Romaero și CFR IRLU, în timp ce cele mai mari pierderi sunt înregistrate de CFR SA, CFR Marfă, TAROM și Metrorex.

Citește și: Nicușor Dan: „De principiu, îmi doresc al doilea mandat!”. Ce a spus despre demisia lui Ilie Bolojan

Loading

DIVERSE

Alexandra Căpitănescu urcă în această seară pe scena Eurovision. Românii din diaspora o pot susține votând numărul 03

Published

on

Cea de-a doua semifinală Eurovision are loc în această seară și va fi transmisă direct la TVR, de la ora 22:00. Românii din diaspora o pot vota pe Alexandra Căpitănescu, care intră în concurs cu numărul 03.

Reprezentanta României se află în topul favoriților de anul acesta. În mediul online, mulți o văd drept un „dark horse”, adică o concurentă-surpriză cu potențial de câștigătoare.

Citește și: Ce șanse are România să câștige Eurovision 2026, potrivit caselor de pariuri. Finlanda este cel mai bine cotată înainte de marea finală

Pentru a trece mai departe în finala de sâmbătă, 16 mai, Alexandra Căpitănescu are nevoie de voturile românilor din străinătate, mai exact din țările care votează în a doua semifinală, precum Bulgaria, Franța, Cipru sau Austria.

Alexandra Căpitănescu va intra pe scenă probabil între ora 22.15 și ora 22.25. Nu există o oră oficială exactă publicată de organizatorii Eurovision, pentru că show-ul live poate varia cu câteva minute.

Eurovision 2026, a doua semifinală

Piesele care concurează, în ordinea intrării în concurs:

  1. DARA (Bulgaria) – „Bangaranga”
  2. JIVA (Azerbaidjan) – „Just Go”
  3. Alexandra Căpitănescu (România) – „Choke Me”
  4. Eva Marija (Luxemburg) – „Mother Nature”
  5. Daniel Zizka (Cehia) – „Crossroads”
  6. SIMON (Armenia) – „Paloma Rumba”
  7. Veronica Fusaro (Elveția) – „Alice”
  8. Antigoni (Cipru) – „Jalla”
  9. Atvara (Letonia) – „Ena”
  10. Soren Torpegaard Lund (Danemarca) – „For vi gar hjem”
  11. Delta Goodrem (Australia) – „Eclipse”
  12. Leleka (Ucraina) – „Ridnym”
  13. Alis (Albania) – „Nan”
  14. Aidan (Malta) – „Bella”
  15. Jonas Lovv (Norvegia) – „Ya Ya Ya”

Citește și: Eurovision 2026 – Republica Moldova, între cele zece ţări calificate în finală

[embedded content]

Cum s-a cunoscut Alexandra Căpitănescu cu băieți din trupă

Alexandra Căpitănescu și băieții din trupa sa s-au cunoscut în urmă cu doi ani, după ce profesoara de canto a artistei i-a adus împreună. Artista a dezvăluit că petrece foarte mult timp altături de colegii și în afara scenei.

„Băieții sunt, într-adevăr, forța mea! Matei (bass), Bogdan (chitară), Luca (tobe) și Thomas (clape), pe această cale vă mulțumesc că sunteți alături de mine! Ne-am cunoscut datorită profesoarei mele de canto, Mădălina Cîrcotă, care ne-a adus împreună în urmă cu doi ani și căreia îi mulțumesc pe această cale. Există o chimie reală între noi și cred că asta se simte pe scenă. Noi suntem și prieteni în afara scenei și ne place să petrecem timp împreună”, a declarat tânăra, pentru viva.ro.

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Comisia Europeană dă undă verde celei de-a patra cereri de plată a României, de 2,62 miliarde de euro

Published

on

Comisia Europeană a emis, joi, o evaluare preliminară pozitivă a celei de a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), elementul central al programului NextGenerationEU.

„Acest pas important se referă la furnizarea fondurilor legate de cererea de plată respectivă, sprijinind gestionarea sustenabilă a pădurilor, decarbonizarea sectorului transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate, precum și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ”, se arată în comunicatul transmis joi.

Comisia a constatat că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară a îndeplinirii de către România a jaloanelor și a țintelor necesare pentru această plată, CEF având la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.

Astfel, plata către România poate avea loc în urma avizului CEF și a adoptării ulterioare a unei decizii de plată de către Comisie.

Odată cu cea de patra cerere de plată, fondurile plătite României în cadrul MRR vor ajunge la 12,97 miliarde EUR (inclusiv prefinanțarea în valoare de 3,79 miliarde de euro, primită în 2021 și 2022, și o prefinanțare în valoare de 288 milioane euro din cadrul REPowerEU, primită în ianuarie 2024). Această sumă corespunde unei ponderi de de 60,6 % din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62 % din toate jaloanele și țintele din plan.

Având în vedere faptul că Mecanismul de redresare și reziliență se încheie la sfârșitul anului 2026, statele membre trebuie să implementeze toate jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la sfârșitul lunii septembrie 2026, au conchis oficialii Executivului european.ști

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Loredana Groza, schimbare radicală de look. Artista a apărut brunetă și cu părul scurt: „Pur și simplu ești superbă”

Published

on

Loredana Groza împlinește 56 de ani în luna iunie, iar de curând i-a surprins pe fani cu un pictorial extravagant. Artista poartă un body cu decolteu generos, asortat cu sacou oversized și dresuri negre. Fotografiile au stârnit rapid reacții din partea fanilor, iar părerile au fost împărțite. În timp ce mulți admiratori au apreciat curajul și felul în care arată artista, alții nu s-au ferit să o critice.

Foarte frumoasă!/ WOW, ce transformare!/ Pur și simplu ești superbă!/ Ce provocatoare ești!”, au fost complimentele primite de la fani.

A mai rămas ceva din original?/ Fel de fel de maimuțăreli, doar-doar o vom asemăna cu Madonna/ Tot aproape 60 de ani ai”, au comentat unii cârcotași.

Citește și: Momente grele pentru Loredana Groza. Vedeta este din nou în doliu după moartea recentă a tatălui: „Ai plecat pe neașteptate, iartă-mă că n-am stat mai mult cu tine în ultimii ani”

Ce etnie are, de fapt, Loredana Groza

În telenovela „Inimă de Țigan”, Loredana Groza a adus viață personajului Rodia, o cântăreață din șatră, îndrăgostită de Giani (Lucian Viziru) și amanta lui State (Gheorghe Visu), care rămânea vrăjit de vocea ei. Artista a publicat pe Instagram o fotografie nostalgică, aducând-și aminte de rolul său, iar descrierea postată a stârnit amintiri și zâmbete în rândul fanilor, evocând momentele pline de umor și farmec din serial.

Eu ca și Rodia:) păr lung, negru, salbe de aur, batic cu trandafiri, zâmbet evaziv, ăsta e personajul meu pe care l-am îndragit din ”Inimă de țigan”. 💔Apropo, mâna cea mare de pe talia mea nu-i a mea:)) Doar să știți:) 💃🏻❤️💙🌹💘💚💔❣️💇🏻‍♀️” a scris Loredana Groza, pe contul ei de Instagram, în dreptul postării cu țiganca Rodia. Rolul de țigancă i s-a potrivit perfect, fanii crezând că artista este de etnie romă. Însă, este total greșit.

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Curs BNR 14 mai 2026: Euro continuă să scadă. Ce se întâmplă cu dolarul american și gramul de aur

Published

on

Joi, 14 mai, euro a fost cotat 5,2052 lei. Miercuri, 13 mai, euro a fost cotat la 5,2056 lei, marcând o ușoară scădere față de zilele anterioare. Marți, cursul euro a fost cotat la 5,2103, în scădere cu 0,0119 față de ziua precedență. Luni, moneda europeană a fost cotată la 5,2222 lei, continuând trendul descendent de câteva zile.

Dolarul american și francul elvețian

Dolarul american a înregistrat joi o ușoară scădere față de leu, fiind cotat la 4,4455 lei, comparativ cu 4,4479 lei precedent.

Francul elvețian a înregistrat o creștere ușoară, ajungând la 5,6863 lei, în urcare cu 0,0012 lei.

Lira sterlină a fost cotată la 6,0089 lei, înregistrând o ușoară depreciere de 0,0011 lei.

Totodată, gramul de aur a urcat la 671,7496 lei, marcând o creștere de 0,0387 lei față de valoarea anterioară.

Citește și: Urs capturat în curtea Şcolii de Poliţie de la Câmpina. Prezența mamiferului fusese semnalată în mod repetat în zona respectivă

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Previziuni sumbre pentru România. Analist: Inflația va fi de 11%-12% până în luna septembrie

Published

on

Majoritatea analiștilor și-au revizuit în sus prognoza pentru 2026 și este de așteptat ca același lucru să facă și BNR în ședința de  politică monetară de vineri.

”Nefericită combinație de două cifre cu recesiune economică, iar majorările ratei inflației încă nu s-au terminat. Urmează runda a doua de creștere a prețurilor generate de scumpirile de la energie, la care se va adăuga și impactul deprecierii leului”, spune Adrian Codîrlașu, preșdintele CFA România, citat de Economica.net. 

Adrian Codîrlașu arată că impactul deprecierii leului din luna aprilie (n.r. – generat de moțiunea de cenzură a PSD) în inflația din lunile următoare va cuprinsă probabil între 0,7% și 1%. La aceasta se va adăuga scumpirea prețurilor la energie din aprilie, fapt care va conduce la o inflație de 11% – 12% pentru următoarele luni.

Trendul ascendent al inflației va continua până la finalul lunii septembrie, când se așteaptă ca indicele prețurilor de consum să scadă sub 10% ca urmare a dispariției efectului majorarii TVA de anul trecut.

 

Loading

Continue Reading

DIVERSE

Primăria Capitalei ar urma să dubleze tarifele pentru ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar. Șoferii ar putea fi sancționați cu minimum 1.000 de lei, în funcție de mașină, pe lângă amenda de la Poliție

Published

on

Primăria Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu, supune dezbaterii un proiect potrivit căruia tarifele pentru ridicarea vehiculelor cu greutate de până la cinci tone să crească de la 200 de lei la 400 de lei.

Dacă vehiculul are o masă mai mare de cinci tone, tariful va crește de la 270 de lei la 540 de lei.

În plus, transportul vehiculelor cu greutate mai mică de cinci tone ar urma să fie tarifat cu 300 de lei, în loc de 150 de lei în prezent, iar pentru vehicule mai grele tariful va ajunge la 400 de lei, față de 200 de lei în prezent.

Citește și : Accident cumplit în Ștefan cel Mare, după ce o ambulanță a intrat în plin într-un autoturism

Depozitarea pentru o durată de până la 24 de ore va fi taxată cu 300 de lei, ceea ce duce totalul tarifelor pentru parcarea ilegală a mașinilor la 1.000 de lei în primele 24 de ore, pe lângă amenda aplicată de poliție.

Depozitarea ulterioară va fi tarifată cu 150 de lei pe zi, iar dacă ridicarea este oprită se aplică o taxă de 400 de lei (numai pentru ridicare, fără transport și depozitare).

Pentru vehiculele abandonate se va aplica un tarif special de depozitare de 150 de lei.

Proiectul este supus dezbaterii până pe 28 mai, urmând ca regulamentul să se aplice pe întreg teritoriul Capitalei, pe reţeaua de străzi şi pe terenurile aparţinând domeniului public sau privat al Municipiului Bucureşti, inclusiv cele aflate în administrarea sectoarelor 1 – 6.

Măsura de ridicare se aplică pentru vehiculele staționate neregulamentar pe drumurile publice, pentru cele care ocupă fără drept locurile destinate persoanelor cu handicap și pentru cele staționate pe domeniul public, în alte locuri decât drumul public.

Dispunerea măsurii tehnico-administrative de ridicare se face de către poliţişti rutieri din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, precum şi de către poliţişti locali.

Primăria Capitalei organizează şi asigură funcţionarea Dispeceratului Operativ al Poliţiei Locale şi stabileşte standarde obligatorii la nivelul întregului municipiu.

Aria operaţională a PMB va fi delimitată de: bulevardul Iancu de Hunedoara – Şoseaua Ştefan cel Mare – Şoseaua Mihai Bravu – Splaiul Unirii – bulevardul Gheorghe Şincai – Calea Şerban Vodă – Şoseaua Viilor – bulevardul Tudor Vladimirescu – Şoseaua Panduri – bulevardul Geniului – Şoseaua Grozăveşti – Pasajul Basarab – Şoseaua Nicolae Titulescu – Piaţa Victoriei.

Fiecare sector poate să execute serviciul de ridicare, transport, depozitare și eliberare în perimetrul dintre limitele zonei centrale și limitele administrativ-teritoriale ale fiecărei subdiviziuni.

Pentru segmentele din reţeaua principală de străzi care se află în afara inelului central, competenţa rămâne la nivelul sectoarelor 1 – 6.

PMB a supus dezbaterii publice și un al doilea proiect privind studiul de fundamentare în vederea înființării și organizării serviciului public de ridicare, transport, depozitare şi eliberare a vehiculelor staţionate neregulamentar.

Citește și : Cu cât se plătește în București o doamnă la curățenie. Reacția unei românce după ce a văzut tarifele: ”Cum se justifică sumele astea?”

Pentru zona corespunzătoare PMB, urmează să se aprobe modalitatea de gestiune delegată cu atribuire directă a contractului de delegare către Compania Municipală Parking.

Loading

Continue Reading
Advertisement

PITEȘTI

Advertisement
Advertisement

Câmpulung

În Trend