Prezenţa unui bărbat care cerşeşte în diverse zone din Bucureşti , însoţit de un câine, provoacă nemulţumire din partea iubitorilor de animale care, de-a lungul timpului, au constatat că cerşetorul este mereu însoţit de câte un câine inert, adeseori fiind vorba despre alt animal. În condiţiile în care a fost fotografiat cu mai mulţi câini, există suspiciunea că acesta fură animalele sau le ia de pe stradă, le sedează sau le ucide. Oamenii spun că au anunţat Poliţia în repetate rânduri şi vor să recurgă la un protest, pentru a atrage atenţia asura indvidului.

Mobilizare pe rețelele sociale pentru un protest inedit

Este mobilizare pe reţelele sociale pentru un protest inedit faţă de un cerşetor suspectat că ia câini, îi sedează pentru a sta „cuminţi” în timp ce el apelează la mila oamenilor, după care abandonează sau ucide animalele

Oamenii vor să organizeze protestul  după ce au constatat că „nu merge cu apel 112 şi atât”.

„Propun să facem un protest. Propun să ne luăm măcar o zi liberă de la muncă şi să îl căutăm pentru a protesta. Îl urmarim cu pancarte, unde îşi mută locul de cerşit acolo stăm şi noi. M-am gândit de altfel să luăm şi câţiva căţei cu noi şi recompense pentru a arăta lumii cum arată niste căţei sănătoşi – aici e nevoie de căţei care ştiu măcar comenzile de bază şi să ignore alţi caini cu ajutorul recompenselor”, spune iniţiatorul ineditei manifestaţii.

Îndemnul la protest este însoţit de un colaj cu imagini surprinse pe scările de la metroul bucreştean sau în alte zone din centrul Capitalei, în care acelaşi bărbat apare însoţit de diverşi câini. 

„Avem martori: Există o doamnă care i a oferit de muncă şi a încercat să îl ajute să se integreze în societate însă fără succes. (…) Mărturia ei o am salvată în telefon, din comentarii. O putem scoate la xerox alături de un mesaj prin care informăm publicul că aceşti câini sunt sedaţi şi că nu trebuie să încurajeze cerşetoria. De altfel, putem menţiona că după ce sunt folosişţ sunt omorâţi sau abandonaţi – (femeii care a încercat să îl ajute i-a recunoscut că a omorât unul dintre câini). Putem crea un cont de social media prin care să cerem ajutorul şi altor oameni”, mai spun cei care îndeamnă la protest.

Activist pentru drepturile animalelor: „Problema cea mai mare nu este acest individ, ci oamenii care îi dau bani”

Tudor Tim Ionescu, activist pentru drepturile animalelor, susţine că a primit sute de mesaje despre situaţia câinilor care îl însoţesc pe bărbatul care cerşeşte prin Bucureşti. Acesta povesteşte, într-o postare pe social media, că în vara anului trecut a chemat Poliţia, poliţiştii au verificat cîinii, niciunul nu era sterilizat, dar autorităţile nu au solicitat preluarea animalelor.

 „Văd că situaţia continuă. Acum o să spun ceva ce ştiu că va supăra multă lume: problema cea mai mare nu este acest individ care cerşeşte, ci oamenii care îi dau bani. Când am fost la (staţia de metrou – n.r.) Unirii, în 20 de secunde, cât mi-a luat să cobor pe scările rulante, trei persoane i-au dat bani. Minim 16 lei, în 20 de secunde. (…) Înţelegeţi cât de profitabilă este activitatea asta? Şi atunci de ce ar renunţa, cât timp oamenii continuă să îi dea bani?”, spune Ionescu. 

Acesta face apel la oameni să nu mai dea bani cerşetorului şi să sesizeze autorităţile când îl văd pe cerşetorul cu câini.

Premierul desemnat Luca Niculescu afirmă despre programul de guvernare la care lucrează, că îşi propune să identifice soluţii pentru creşterea veniturilor, cu prioritate pentru pensionarii cu pensii mici.

„Lucrăm intens la definitivarea programului de guvernare, iar pachetul de măsuri va fi orientat spre relansarea economică, protejarea puterii de cumpărare şi susţinerea celor care au fost cel mai mult afectaţi de creşterea preţurilor şi de ajustarea fiscal-bugetară”, anunţă premierul desemnat Luca Niculescu, într-o postare pe Facebook.

„Ne propunem să identificăm soluţii pentru creşterea veniturilor, cu prioritate pentru pensionarii cu pensii mici, care resimt cel mai puternic efectele inflaţiei şi ale costului vieţii. Ne dorim ca efortul de consolidare fiscală să fie însoţit de măsuri de solidaritate şi sprijin pentru cei care au cea mai mare nevoie”, precizează el.

Indexarea pensiilor și salarizarea

Afirmațiile vin după ce într-un interviu la Digi24, Niculescu a fost întrebat despre ce se va întâmpla cu pensiile şi salariile în 2027. „Pot să spun cu un grad mare de siguranţă, sau a faptului că nu mă înşel, că va exista o indexare a pensiilor”, a răspuns el.

Premierul desemnat a mai menționat sâmbătă că, în ceea ce priveşte salarizarea, va relua discuţiile pentru adoptarea noii legi a salarizării unitare, pentru a construi un sistem mai echitabil şi predictibil, cu un calendar de aplicare adaptat posibilităţilor bugetare.

„Toate aceste măsuri vor fi construite prin dialog transparent cu sindicatele, patronatele şi partenerii politici, având în vedere atât nevoia de a proteja veniturile românilor, cât şi responsabilitatea de a continua reducerea deficitului şi de a asigura stabilitatea financiară a ţării”, subliniază premierul desemnat. 

Scenariul ieșirii din cursă, respins de premierul desemnat

Premierul desemnat Luca Niculescu a declarat că în acest moment nu se gândeşte la alt plan în afară de cel de a continua discuţiile pentru formarea guvernului, întrebat dacă ia în calcul şi varianta de a-şi depune mandatul în cazul în care ar constata că nu are susţinerea necesară pentru validarea în Parlament a cabinetului pe care-l va propune şi a programului de guvernare.

„Când accept o provocare, este până la capăt. Nici nu mă gândesc la aşa ceva”, a declarat Luca Niculescu, vineri seară, la Digi 24.

El a fost întrebat în completare dacă va depune în Parlament programul de guvernare şi lista de miniştri, indiferent de situaţie, în privinţa susţinerii parlamentare.

„Nu, asta nu am spus. Am spus că nu mă gândesc acum la alt plan în afară de cel de a continua discuţiile pentru formarea guvernului. Cum nu exclud nici o variantă de guvern. Deci vom vedea la momentul potrivit”, a declarat Niculescu.

El s-a întâlnit joi cu liderii PSD, PNL și UDMR și va avea luni discuții cu USR, Minoritățile Naționale și PACE.

Europarlamentarul Andi Cristea afirmă că România trebuie să investească mai mult în rețele electrice, capacități de stocare și interconectări pentru a-și consolida securitatea energetică, în condițiile în care diversificarea furnizorilor de energie nu a fost însoțită de transformarea suficientă a sistemului energetic.

”Europa și-a schimbat furnizorii de energie mult mai repede decât și-a schimbat sistemul energetic. Asta spune, pe scurt, raportul Curții de Conturi Europene despre REPowerEU. Și asta este, pe scurt, și situația României.

Am făcut pași importanți. Dar un sistem care rezistă unui șoc de aprovizionare fără explozia prețurilor și fără oprirea fabricilor nu avem încă. Următoarea mare miză nu este să producem mai mult, ci să producem sigur: rețea, stocare, interconectări, un mix echilibrat.

Raportul arată un dezechilibru pe care trebuie să-l luăm în serios. În proiectele analizate, aproximativ 90% din capacitatea finalizată sau în dezvoltare este solară, în timp ce proiectele eoliene întârzie. Mai mult soare este un lucru bun. Nu este suficient. Fără rețele care să preia energia, fără stocare și fără surse care produc la ore și în anotimpuri diferite, vom avea tot mai mulți megawați instalați și tot atâta securitate energetică.

A cheltui bani nu este același lucru cu a produce energie. Nu contractele semnate și procentele de absorbție trebuie să ne mulțumească, ci rezultatele fizice: câți MW au intrat efectiv în funcțiune, câți MWh de stocare am construit, câți kilometri de rețea am modernizat, câtă capacitate nouă de racordare avem, cât de bine suntem conectați cu vecinii. Raportul descrie exact riscul unei politici în care indicatorii administrativi arată bine, iar sistemul rămâne în urmă.

România are aproximativ 2 miliarde de euro în capitolul REPowerEU. O parte dintre măsurile analizate au întârzieri, reduceri de buget sau anulări. Problema nu mai este accesul la bani europeni, ci capacitatea de execuție a statului: autorizări rapide, reguli predictibile, proiecte mature, coordonare reală între Ministerul Energiei, operatorii de rețea, autoritățile locale și investitori, și o monitorizare publică a rezultatelor, nu a cheltuielilor.

Ambiția trebuie să fie mai mare decât independența energetică. Energia trebuie să treacă din coloana vulnerabilităților în coloana avantajelor: sigură și la preț competitiv pentru industrie, investiții noi, locuri de muncă, o poziție mai puternică a României în Europa Centrală și de Sud-Est.

Următorul deceniu nu va fi câștigat de țara care anunță cei mai mulți gigawați, ci de țara care leagă într-o singură strategie producția, rețeaua, stocarea, interconectările, finanțarea și industria.

România are resursele și poziția. Mai trebuie să demonstreze că are și capacitatea de a construi.”, scrie Andi Cristea.

Miliardarul american Elon Musk şi-a arătat susţinerea pentru declaraţiile preşedintelui SUA, Donald Trump, potrivit cărora preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar fi „putut pune capăt acestui război de multe, multe ori, dar a ales să nu o facă” şi că Ucraina ar avea nevoie de un nou lider, relatează Ukrainska Pravda.

Elon Musk: Zelenski a mers prea departe

Elon Musk a comentat un videoclip al contului de X Rapid Response 47, un cont asociat echipei de comunicare a preşedintelui american, în care Trump afirmă că, aparent, atacurile ucrainene asupra rafinăriilor ruseşti creează probleme cu combustibilul la nivel mondial.

„Zelenski a mers prea departe”, a scris Musk.

Într-un alt comentariu, cel mai bogat om din lume a declarat: „Sunt de acord, a venit timpul ca Ucraina să aibă un nou lider”.

Elon Musk, care a fost cel mai de încredere ajutor al lui Donald Trump la începutul celui de-al doilea mandat al său, fiind însărcinat în cadrul administraţiei cu tăierile bugetare, a intrat apoi în dizgraţie şi în cele din urmă a plecat de la Casa Albă, după divergenţe clare şi chiar animozităţi faţă de Trump. Ulterior, tensiunile s-au mai atenuat, iar în ultimul timp, cel mai bogat om din lume pare să-i fi intrat din nou în graţii lui Trump.

Trump a cerut schimbarea lui Volodimir Zelenski

Vineri, preşedintele SUA a anunţat că a purtat o discuţie cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, şi a convenit ca Rusia să furnizeze motorină către SUA, ridicând sancţiunile.

Zelenski a criticat dur aceste acţiuni ale lui Trump, calificând ridicarea sancţiunilor drept un pas absolut îngrozitor. El a subliniat că acest „cadou de ziua de naştere a lui Putin” îi va asigura agresorului miliarde suplimentare pentru continuarea războiului.

Zelenski a mai declarat că echipa ucraineană de negociatori aflată în SUA a fost folosită drept „paravan” pe fondul înţelegerilor dintre Trump şi Putin privind livrările de combustibil.

Consilierul preşedintelui rus, Iuri Uşakov, a declarat că, într-o conversaţie telefonică cu Trump, Putin a respins posibilitatea unor negocieri de pace şi a subliniat că Rusia va continua acţiunile militare până când îşi va atinge „toate obiectivele”.

După apariţia ştirii despre acordul dintre SUA şi Rusia, mass-media a relatat că negocierile dintre reprezentanţii SUA, Ucrainei, ţărilor europene şi NATO, desfăşurate la Miami, pe tema căilor de dezescaladare şi încheiere a războiului, s-au încheiat înainte de termen. Sâmbătă, consilierul prezidenţial pe probleme de comunicare, Dmitri Litvin, a anunţat că delegaţia ucraineană care a participat la negocierile din SUA se îndreaptă deja spre casă.

RELAŢIA SINUOASĂ A LUI ELON MUSK CU UCRAINA

În martie 2025, Musk a declarat că nu va dezactiva niciodată reţeaua Starlink pentru armata ucraineană, chiar dacă nu este de acord cu politica Ucrainei. Musk a făcut această declaraţie după ce afirmase că linia frontului ucrainean se va prăbuşi dacă el va dezactiva Starlink.

În iarna anului 2026, Elon Musk a răspuns la solicitarea ministrului apărării de atunci, Mihail Fedorov, de a ajuta la rezolvarea problemei utilizării reţelei Starlink de către dronele de atac ruseşti. În februarie, terminalele Starlink ale ruşilor au încetat să mai funcţioneze în masă.

Potrivit presei, în timpul întâlnirii de la Casa Albă cu preşedintele SUA din 28 iulie, preşedintele Volodimir Zelenski l-a rugat pe omologul său american, Donald Trump, să-i solicite lui Elon Musk să acorde Ucrainei permisiunea de a utiliza Starlink pe teritoriul Rusiei pentru a distruge rampele de lansare ale rachetelor balistice.

Pe 7 august, publicaţia The Atlantic a relatat că Musk refuză deocamdată să acorde Ucrainei posibilitatea de a utiliza Starlink pe teritoriul rus.

La sfârşitul lunii septembrie, preşedintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că şi el s-a adresat proprietarului SpaceX, Elon Musk, cu rugămintea de a extinde acoperirea internetului prin satelit Starlink pentru Ucraina, astfel încât aceasta să poată distruge rampele de lansare ale rachetelor balistice ruseşti. Acesta este unul dintre cele trei lucruri de care Ucraina are nevoie în iarna aceasta.

La începutul războiului, Elon Musk a fost lăudat pentru că a oferit Ucrainei  – gratis – acces la internet prin Starlink.

Relaţia Kievului cu miliardarul a început să se deterioreze după ce acesta a propus public, după câteva luni, în octombrie 2022, un plan de pace între Rusia şi Ucraina care presupunea, între altele, recunoaşterea Crimeei ca parte a Rusiei şi organizarea unor noi referendumuri în teritoriile ucrainene ocupate de Moscova. Propunerea a fost criticată de Kiev, dar salutată de Kremlin.

De altfel, în septembrie 2022, compania SpaceX a lui Elon Musk ceruse Pentagonului să preia costurile serviciilor de internet prin satelit Starlink furnizate Ucrainei. Solicitarea a devenit publică în octombrie, când Musk a afirmat că nu mai poate suporta finanţarea acestora pe termen nelimitat. Ulterior, miliardarul a anunţat că va continua să furnizeze serviciile, iar în iunie 2023 Pentagonul a confirmat încheierea unui contract cu SpaceX pentru asigurarea comunicaţiilor prin Starlink în Ucraina.

Serviciile Starlink utilizate de Ucraina sunt finanţate în prezent în mare parte de Polonia, care alocă aproximativ 50 de milioane de dolari anual. Pentagonul suportă şi el o parte din costuri, în baza contractului încheiat cu SpaceX în iunie 2023, dar valoarea actuală a contribuţiei americane nu este publică.

Autorităţile spaniole au desfiinţat duminică ultima tabără mare de imigranţi care se formase pe plajele din enclava Ceuta, acţiunea având loc cu două zile înaintea vizitei regelui şi a reginei Spaniei, au constatat jurnaliştii AFP prezenţi la faţa locului.

Tabăra se formase în urma unui aflux masiv şi fără precedent de peste 70.000 de persoane în această enclavă spaniolă din Africa de Nord, provenind din vecinul Maroc, în zilele de 30 şi 31 iulie.

Majoritatea s-au întors în Maroc în câteva zile, dar mii dintre ei au rămas în Ceuta, dormind pe stradă sau pe plaje.

Acest val brusc de imigranţi din 30 şi 31 iulie, în cursul căruia zeci de persoane şi-au pierdut viaţa, a fost la originea unei crize politice la Madrid, precum şi a unor tensiuni diplomatice intense în cadrul Uniunii Europene.

Duminică, poliţişti însoţiţi de soldaţi au sosit puţin după ora 8:00 pe esplanada El Guano, unde sute de migranţi îşi instalaseră adăposturi improvizate după desfiinţarea altor tabere de pe plajele învecinate, a constatat un jurnalist al AFP.

Migranţii au fost urcaţi în autobuze şi duşi către centre de primire, în timp ce echipe de curăţenie au intervenit pe esplanadă şi pe plajă.

Unii imigranţi au fugit spre dealurile din apropiere pentru a evita să urce în autobuze.

Regele Felipe al VI-lea şi regina Letizia urmează să se deplaseze marţi la Ceuta, în cadrul unei vizite coordonate cu guvernul.

Marocul revendică suveranitatea asupra teritoriilor Ceuta şi Melilla, situate la aproximativ 500 km est de capitala spaniolă, cele două enclave spaniole din Africa de Nord.

Vizita regală la Ceuta, marţi, care va fi urmată miercuri de o vizită la Melilla, va fi prima vizită a unui monarh spaniol în cele două oraşe de la vizita regelui Juan Carlos din noiembrie 2007, care a provocat o criză diplomatică cu Marocul.

Premierul desemnat Luca Niculescu continuă luni, 12 octombrie, negocierile pentru formarea viitorului Guvern. Pe agenda sa se află întâlniri cu USR și reprezentanții minorităților naționale, dar și cu două grupuri parlamentare din afara partidelor tradiționale: UPR și PACE-Întâi România. Cei din grupul PACE s-au poziționat în zona suveranistă și mulți sunt parlamentari intrați în Parlament pe listele SOS România sau POT, informează Mediafax.

Luca Niculescu se întâlnește și cu partidele mai mici din Parlament

Consultările au loc într-un moment în care Niculescu încearcă să identifice voturile necesare învestirii Cabinetului său, în condițiile în care principalele partide parlamentare nu au ajuns la un acord pentru formarea unei majorități guvernamentale.

Potrivit programului transmis duminică de echipa premierului desemnat, întâlnirile vor începe la ora 12:00, cu reprezentanții USR, la sediul partidului.

La ora 14:00, Luca Niculescu va discuta cu grupul parlamentar al minorităților naționale, iar la ora 16:00 va avea loc întâlnirea cu PACE – Întâi România. Ultima discuție a zilei este programată la ora 17:00, cu reprezentanții Uniți pentru România.

Ultimele trei întâlniri vor avea loc la Palatul Parlamentului.

Una dintre întâlnirile care atrag atenția este cea cu Uniți pentru România, grup parlamentar din care face parte fostul premier Victor Ponta.

UPR a fost constituit în mai 2026, după destrămarea grupului parlamentar POT din Camera Deputaților, și este condus de deputatul Răzvan Chiriță. Victor Ponta s-a afiliat grupului în luna iunie.

În septembrie, UPR l-a susținut chiar pe Victor Ponta pentru funcția de prim-ministru, argumentând că România are nevoie de un premier politic și de o majoritate parlamentară clară.

Grupul a anunțat atunci că nu dorește prelungirea blocajului politic și că va contribui la identificarea unei soluții guvernamentale stabile.

Între timp, UPR a pierdut unul dintre parlamentari. Deputatul Călin Florin Groza și-a anunțat pe 5 octombrie trecerea la PSD, grupul rămânând cu 16 membri.

Deși întâlnirea de luni nu înseamnă automat că Victor Ponta sau parlamentarii UPR vor susține Guvernul Niculescu, includerea grupului în negocieri arată că premierul desemnat încearcă să discute și cu formațiunile aflate în afara formulelor tradiționale de guvernare.

O altă întâlnire importantă este cea cu PACE – Întâi România, grup parlamentar constituit în 2025, în principal din senatori proveniți din SOS România și POT, alături de parlamentari neafiliați.

Din grup fac parte politicieni precum Nadia-Cosmina Cerva, Ninel Peia, Clement Sava, Rodica Cușnir și Cristian Bem.

PACE s-a poziționat în zona politică suveranistă

Grupul parlamentar PACE – Întâi România s-a remarcat în timpul crize guvernamentale printr-o propunere neobișnuită: desemnarea Patriarhului Daniel, liderul Bisericii Ortodoxe Române, în funcția de prim-ministru.

Pe 28 iunie 2026, grupul a transmis un comunicat în care susținea că Patriarhul Daniel reprezintă singura soluție capabilă să asigure o majoritate parlamentară solidă și să scoată România din blocajul politic.

Inițiativa a fost promovată de senatorul Clement Sava, vicelider al grupului, care a argumentat că Patriarhul ar putea obține voturi de la PSD, PNL, partidele suveraniste și chiar USR. Parlamentarul a susținut că liberalii nu ar îndrăzni să se opună Bisericii, în timp ce reprezentanții USR au participat la ceremonia de sfințire a picturii Catedralei Naționale.

În sprijinul propunerii, parlamentarii au invocat precedentul istoric al Patriarhului Miron Cristea, care a condus Guvernul României între 1938 și 1939, în timpul dictaturii regale instaurate de Carol al II-lea.

Luca Niculescu a avut deja întâlniri cu conducerile PSD, PNL și UDMR, însă discuțiile nu au produs deocamdată o majoritate parlamentară clară.

PSD, prin liderul Sorin Grindeanu, a cerut o formulă guvernamentală asumată și un program economic concret, avertizând că nu va susține automat viitorul Cabinet.

PNL s-a arătat dispus să acorde un vot de învestitură, fără să intre într-un Guvern alături de PSD, în timp ce UDMR a indicat că ar putea susține instalarea noului Executiv fără să participe la guvernare.

Premierul desemnat intenționează să depună joi, 15 octombrie, în Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor.

Pentru învestire este necesar votul majorității deputaților și senatorilor – 233 de voturi.