Partenera lui Samuel Gueulette (26 de ani), fotbalist ajuns la UTA în vară, a încercat vineri să se arunce de pe balconul apartamentului de la etajul 2 în care locuiește.

Femeia a ieșit pe balconul locuinței din Arad, s-a urcat pe balustradă și a amenințat că se aruncă, în timp ce se întreba cu disperare unde este soțul ei. Un polițist și un pompier au reușit să ajungă la timp pe balcon și să o imobilizeze, ulterior aceasta fiind preluată de echipajele medicale.

„Unde este soțul meu? Nu vă holbați la mine! Unde este soțul meu în momentul ăsta? Cine îmi poate spune unde se află chiar acum îi voi da un milion de dolari!”, a strigat femeia în timp ce se afla pe marginea balustradei.

Citește și: Un bărbat deghizat în măicuță, prins de polițiștii din Bacău. Cerșetorul, nemulțumit de banii câștigați: „Nu prea mai pun oamenii botul”

Autoritățile au fost alertate în urma unui apel la 112, prin care s-a transmis că o femie amenință că se va arunca de la balconul etajului doi. La fața locului au ajuns atât medicii de pe ambulanță, cât și poliția și pompierii.

Un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Arad a preluat-o pe soția fotbalistului, ea fiind transportată inițial la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean Arad.

 „Pe la orele amiezii, Serviciul UPU a preluat o tânără implicată într-un incindent în zona stadionului UTA. Cadrele medicale s-au asigurat că nu e rănită și și-au declinat competențel către secția de psihiatrie”, a declarat  declarat Cătălin Hreniuc, director medical la Spitalul Clinic Județean, potrivit ProSport.

Citește și: Denis Alibec și Anca Surdu au devenit părinți! Soția fotbalistului a adus pe lume o fetiță. FOTO

Soția fotbalistului se numește Naomi Carlos De Oliveira Gueulette are 26 de ani și s-a căsătorit cu mijlocașul arădenilor în luna martie a acestui an.

Potrivit sursei menționate anterior, tânăra avea deja prescrise pastile antidepresive pentru atacurile de panică. Astăzi, tânăra s-ar fi trezit singură în apartament și nu a știut unde îi este soțul.

Samuel Gueulette este accidentat la mușchii inghinali, nu face parte din lotul celor de la UTA pentru meciul cu Petrolul, iar dimineață ar fi fost la tratament. Clubul UTA nu a comentat în nici un fel incidentul, cu puține ore înainte de primul fluier al partidei cu Petrolul.

„Serviciul de Ambulanță Județean (SAJ) Arad informează că în jurul orei 11:34, prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, a fost sesizat faptul că o persoană amenință că se va arunca de la etajul al doilea al unui imobil (blocul R38) din municipiul Arad. La locul solicitării s-au deplasat de urgență un echipaj medical din cadrul SAJ Arad de tip B2, alături de echipaje specializate din cadrul Poliției și ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (Pompieri)”, a transmis SAJ Arad.

Donald Trump a pierdut controlul asupra ambelor camere ale Congresului american după alegerile intermediare din 2026, însă acest rezultat nu înseamnă neapărat că președintele Statelor Unite va avea o influență mai redusă în ultimii doi ani de mandat. Dimpotrivă, liderul de la Casa Albă ar putea încerca să își extindă utilizarea prerogativelor executive și să accelereze deciziile de politică externă pentru a-și consolida moștenirea politică, avertizează dr. Lindsay Newman, cercetător asociat în cadrul Programului SUA și America de Nord al Chatham House.

Alegerile din SUA, un vot împotriva lui Trump. De ce înfrângerea republicanilor nu înseamnă sfârșitul influenței sale

Alegerile intermediare din Statele Unite au reprezentat, în interpretarea cercetătoarei Lindsay Newman, un referendum asupra președinției lui Donald Trump, chiar dacă numele acestuia nu s-a aflat pe buletinele de vot. Nemulțumirile americanilor privind costul vieții, prețurile carburanților, evoluția economiei și războiul cu Iranul au contribuit, potrivit analizei publicate de Chatham House, la pierderea controlului republicanilor asupra Camerei Reprezentanților și Senatului.

În mod tradițional, un asemenea rezultat electoral ar trebui să limiteze capacitatea unui președinte de a-și impune agenda legislativă. Donald Trump ar putea însă să ignore această logică politică și să își concentreze eforturile asupra deciziilor pe care le poate lua fără sprijinul Congresului.

Lindsay Newman consideră că președintele american este pregătit să redefinească statutul de „rață șchioapă”, expresie folosită în politica americană pentru un lider aflat spre finalul mandatului, cu o influență politică diminuată. În loc să accepte un rol secundar, Trump ar urma să se concentreze asupra modului în care va rămâne în istorie.

De ce au pierdut republicanii controlul Congresului. Economia și războiul cu Iranul, printre cauze

Potrivit analizei Chatham House, perspectivele electorale dificile ale republicanilor deveniseră evidente cu mai multe luni înainte de scrutin. Deși Partidul Republican avea nevoie ca Donald Trump să se concentreze asupra economiei și a costului vieții, președintele a acordat o atenție considerabilă altor subiecte de politică externă.

Printre acestea, Lindsay Newman menționează tensiunile comerciale cu Canada, războiul din Orientul Mijlociu și apropierea de Vladimir Putin.

Conflictul cu Iranul a contribuit la creșterea prețurilor internaționale ale energiei, afectând direct consumatorii americani. În același timp, înțelegerea privind achiziționarea unor cantități importante de motorină rusească a provocat nedumerire în rândul unor observatori. În aceste condiții, republicanii au intrat în alegeri într-o poziție dificilă, în timp ce democrații au beneficiat de un avans politic.

Trump ar putea guverna prin ordine executive. Cum încearcă democrații să îi limiteze puterea

Pierderea majorității în Congres oferă democraților instrumente importante pentru a controla activitatea administrației Trump. Aceștia pot utiliza atribuțiile de supraveghere parlamentară, negocierile bugetare, procedurile privind numirile prezidențiale și anchetele pentru a încetini sau bloca anumite inițiative ale Casei Albe.

Totuși, Lindsay Newman atrage atenția că Donald Trump și-a construit deja o strategie politică bazată pe utilizarea extinsă a autorității executive: „Planul lui Trump a fost întotdeauna să se bazeze puternic pe autoritatea sa executivă, să se bazeze doar selectiv pe Congres și să nu fie descurajat de inevitabilele provocări legale.”

Această abordare s-a manifestat încă de la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025, când a semnat numeroase ordine executive. Potrivit cifrelor prezentate în analiza Chatham House, în al doilea mandat Trump a emis 292 de ordine executive, 90 de memorandumuri și 192 de proclamații.

În următorii doi ani, președintele ar putea continua să folosească aceste instrumente pentru a-și promova prioritățile privind imigrația, energia, inteligența artificială și dereglementarea.

Un Congres ostil nu garantează blocarea lui Trump. Lecțiile mandatelor Bush, Obama și Biden

Analiza amintește că mai mulți președinți americani au întâmpinat dificultăți atunci când opoziția a controlat Congresul. George W. Bush și Barack Obama nu au reușit să își ducă la îndeplinire unele dintre obiectivele privind reforma imigrației, în timp ce Donald Trump s-a confruntat cu blocaje legislative după ce democrații au câștigat Camera Reprezentanților în 2018. Există însă și exemple care arată limitele controlului parlamentar.

Republicanii au blocat nominalizarea lui Merrick Garland la Curtea Supremă în 2016 și au folosit negocierile privind plafonul datoriei publice pentru a obține concesii de la administrația Biden. Pe de altă parte, procedurile de impeachment împotriva lui Donald Trump, din primul mandat, nu au dus la condamnarea acestuia în Senat.

Lindsay Newman apreciază că democrații ar putea relua asemenea demersuri, inclusiv împotriva secretarului de război Pete Hegseth, dar nu ar dispune de majoritatea de două treimi necesară în Senat pentru o condamnare.

Polarizarea politică și dificultatea construirii unor majorități capabile să depășească veto-ul prezidențial ar putea limita eficiența noului Congres. În acest scenariu, în loc să îl blocheze pe Trump, legislativul american riscă să ajungă el însuși într-un impas.

Ucraina, una dintre marile mize ale ultimilor doi ani de mandat. Trump caută un acord cu Putin

Politica externă ar putea deveni principalul domeniu în care Donald Trump va încerca să obțină rezultate spectaculoase înainte de încheierea mandatului.

Potrivit analizei Chatham House, președintele american este preocupat în special de moștenirea sa politică și de posibilitatea de a fi recunoscut drept un lider capabil să încheie conflicte internaționale. Războiul din Ucraina ocupă un loc important în această strategie. Deși Trump a încercat să negocieze o încetare durabilă a ostilităților, eforturile sale nu au produs până acum rezultatul urmărit.

Lindsay Newman susține că, pe fondul frustrării provocate de lipsa unui acord, președintele american și-a orientat din nou atenția către Vladimir Putin, o evoluție care a provocat îngrijorare în Europa. În interpretarea cercetătoarei, Trump privește conflictul inclusiv prin prisma accesului la resurse energetice, minerale critice și a relațiilor cu liderii care dețin puterea.

Un posibil pas diplomatic ar putea fi reprezentat de întâlnirile trilaterale planificate la Abu Dhabi, de la care liderul american ar spera să obțină progrese în direcția încheierii războiului.

Războiul cu Iranul, o altă provocare majoră. Analiza avertizează asupra riscului unor noi atacuri

Pe lângă Ucraina, Donald Trump se confruntă cu dificultăți majore în Orientul Mijlociu. După aproape nouă luni de conflict cu Iranul, o operațiune prezentată inițial drept una de scurtă durată s-a transformat într-o problemă militară, economică și politică pentru administrația americană.

Lindsay Newman consideră că războiul ar fi putut contribui decisiv la rezultatul nefavorabil republicanilor în alegerile intermediare.

În condițiile în care diplomația nu a produs o soluție, iar presiunile economice au nevoie de timp pentru a avea efect, analiza semnalează posibilitatea reluării acțiunilor militare americane și israeliene.

Cercetătoarea avertizează că Donald Trump ar putea fi tentat să recurgă din nou la forță pentru a evita încheierea conflictului într-o manieră percepută drept un eșec al administrației sale.

Aceasta este însă o evaluare privind posibilele evoluții ale conflictului, nu confirmarea unei decizii de lansare a unor noi operațiuni militare.

Ce urmărește Trump până la finalul mandatului: moștenirea politică și recunoașterea internațională

În opinia cercetătoarei Chatham House, preocuparea centrală a lui Donald Trump în ultimii doi ani de mandat va fi consolidarea propriei moșteniri istorice. Politicile comerciale, relațiile tensionate cu aliați precum Canada și Mexic, declarațiile despre Groenlanda, apropierea de liderul chinez Xi Jinping și raportarea la războiul din Ucraina sunt prezentate în analiză drept elemente ale unei politici externe bazate pe tranzacții și decizii unilaterale.

Lindsay Newman amintește și ambiția președintelui american de a fi recunoscut pentru încheierea conflictelor internaționale, inclusiv prin obținerea Premiului Nobel pentru Pace.

În discursul de la a doua învestire, Trump și-a prezentat obiectivul de a rămâne în istorie ca un lider care aduce pacea și unitatea.

Analiza concluzionează că pierderea controlului asupra Congresului nu îl va determina neapărat să renunțe la această ambiție. Dimpotrivă, Trump ar putea încerca să profite de ultimii doi ani de mandat pentru a accelera deciziile cu impact internațional, chiar dacă acestea provoacă noi confruntări politice și juridice în Statele Unite.

O cercetare realizată recent de INSCOP arată care ar trebui să fie, în opinia românilor, agenda de priorități a cabinetului Niculescu în următoarele șase luni.

Surprinzător poate pentru unii, reducerea deficitului și a cheltuielilor statului  este văzută drept prioritate de doar 11,1 la sută dintre respondenți.

Potrivit sondajului, principalele urgențe de care ar trebui să se ocupe, în lunile următoare, noul Executiv sunt următoarele:

• crearea de locuri de muncă pentru tineri (23,9 la sută)
• reducerea inflației și a costului vieții (19,2 la sută)
• creșterea veniturilor populației (16,4 la sută)
• combaterea corupției (14,1 la sută)

”Votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural menționează crearea de locuri de muncă pentru tineri ca prioritate principală, într-o proporție semnificativ mai mare decât media eșantionului.

Consideră prioritară reducerea inflației și a costului vieții într-o proporție mult mai mare decât media: votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul public.

Indică creșterea veniturilor populației drept obiectiv principal, într-un procent semnificativ mai ridicat decât în rândul celorlalte grupuri: votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mic.

Votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare și angajații din sectorul public consideră combaterea corupției ca fiind principala prioritate a Executivului într-un procent mai ridicat decât restul populației”, mai precizează realizatorii cercetării.

Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, agenda de priorități a românilor indică un interes pentru securitatea economică, dar și o preocupare structurală pentru viitorul generațiilor tinere, față de care rezonează emoțional atât generația tânără, direct interesată, cât și generația mai vârstnică a părinților și bunicilor celor tineri.

”Noul guvern pornește la drum într-un climat dominat mai degrabă de incertitudine. Polarizarea așteptărilor economice în funcție de opțiunea politică, dar și scepticismul generațiilor active, sugerează că principala provocare a Executivului va fi nu doar îmbunătățirea indicatorilor economici, ci și reconstruirea încrederii că guvernarea poate produce schimbări reale în viața oamenilor”, mai spune Ștefureac.

Citește și SONDAJ INSCOP. Ce spun românii despre cabinetul Luca Niculescu, la două săptămâni de la instalare. Cât cred că va rezista noul guvern

În același sondaj, românii și-au dat cu părerea despre situația economică a țării, precizând dacă aceasta se va îmbunăți sau nu în următoarea jumătate de an.

Circa 25 la sută dintre intervievați sunt de părere că situația economică a României se va îmbunătăți în următoarele șase luni sub guvernul condus de Luca Niculescu, 34,1 la sută cred că va rămâne la fel, iar 30,5 la sută consideră că se va înrăutăți. Ponderea non-răspunsurilor este de 10,1 la sută.

”Votanții USR și AUR, persoanele între 30 și 59 de ani persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural consideră că situația se va înrăutăți în următoarele 6 luni, într-o proporție semnificativ peste media eșantionului.

Apreciază că starea economică va rămâne la fel sub Guvernul condus de Luca Niculescu, în proporție mai mare decât în rândul restului populației: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, perosoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu cont de Instagram, angajații din sectorul privat”, adaugă cei de la INSCOP.

Sondajul a fost realizat în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie, pe un eșantion de 1.197 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,8 la sută, la un grad de încredere de 95 la sută.

Cercetarea este parte a unui barometru realizat lunar de INSCOP la comanda platformei de știri informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Citește și Premierul Luca Niculescu anunță o nouă majorare a pensiilor în 2027. Suma nu va fi deloc mică: „Vrem să fie una pe care oamenii să o simtă cât mai bine în buzunare”

Parchetul European a deschis o anchetă pentru a identifica eventuale fraude în utilizarea fondurilor europene destinate renovării liniei feroviare de mare viteză Madrid-Sevilla, locul unui accident care a provocat 69 de morţi săptămâna trecută, a anunţat vineri EPPO, notează news.ro.

O anchetă similară, referitoare la aceeaşi linie a reţelei feroviare spaniole, fusese deja deschisă în martie, după un alt accident care a provocat 46 de morţi în Andaluzia, reaminteşte Parchetul European

„Astăzi, Parchetul Public European (EPPO) din Madrid (Spania) desfăşoară măsuri de anchetă la Administraţia Infrastructurii Feroviare (ADIF), Agenţia de Stat pentru Siguranţa Feroviară (AESF) şi Curtea de Conturi din Spania. Aceasta survine în urma deschiderii unei anchete privind o posibilă fraudă care afectează fondurile UE alocate renovării şi modernizării sistemelor de siguranţă, semnalizare şi comunicaţii de pe linia feroviară de mare viteză Madrid – Sevilla, pe care a avut loc tragicul accident din 28 octombrie 2026, în apropiere de Urda, în provincia Toledo”, anunţă EPPO, vineri, într-un comunicat.

Ancheta, susţinută de Unitatea Centrală Operaţională a Gărzii Civile din Spania (Unidad Central Operativa – UCO), a fost deschisă din proprie iniţiativă a EPPO (ex officio), precizează instituţia.

Această confirmare excepţională vine ca urmare a interesului public ridicat, iar în această etapă nu vor fi făcute publice alte detalii, arată comunicatul.

EPPO este parchetul independent al Uniunii Europene. Acesta este responsabil de anchetarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE.

Vești bune pentru românii care și-au închis balcoanele fără autorizație. Ordinul semnat de ministrul Dezvoltării, Marcel-Alexandru Stoica, pe 5 noiembrie clarifică regimul juridic al balcoanelor închise fără autorizație, posibilitatea intrării ulterioare în legalitate, termenele de prescripție pentru sancțiuni și obligațiile fiscale ale proprietarilor.

Vești bune pentru românii care și-au închis balcoanele. Ce prevede noul ordin dat de ministrul Dezvoltării

Potrivit noului ordin semnat de ministrul Dezvoltării, închiderea balconului nu transformă apartamentul într-o construcție ilegală

”În consecință, majorarea impozitului stabilită prin alin. (11) nu este aplicabilă, pentru închiderea balcoanelor în clădirile construite în mod legal”, se arată în instrucțiunile aprobate prin ordin, potrivit Mediafax. 

Documentul oferă și un exemplu pentru a explica disproporția unei asemenea măsuri: dublarea impozitului pentru un apartament legal de 70-80 de metri pătrați, ca urmare a unei modificări neautorizate de numai 3-4 metri pătrați, cât poate avea un balcon, este considerată o măsură care nu poate fi aplicată.

Instrucțiunile precizează explicit că direcțiile de taxe și impozite locale nu au temei legal să aplice majorarea cu 100% a impozitului pe apartament pentru simpla existență a unui balcon închis.

Citește și Analiză. Scandalul balcoanelor închise. Ministrul promite că nu se dublează impozitele, dar legea lasă loc sancțiunilor uriașe. Amenzi de până la un milion de lei și proprietari prinși între promisiuni și obligații

O altă prevedere importantă se referă la prescripția răspunderii contravenționale. Potrivit ordinului, executarea lucrărilor fără autorizație de construire este supusă termenului general de prescripție de trei ani, calculat de la finalizarea faptei.

Astfel, în cazul balcoanelor închise în urmă cu mai mult de trei ani, dreptul statului de a aplica amenzi sau alte măsuri punitive este prescris.

Noil ordin semnat de ministrul Dezvăltării subliniază că Legea nr. 169/2026 nu se aplică retroactiv și nu poate transforma o faptă pentru care a intervenit prescripția într-un motiv de penalizare fiscală a unei clădiri construite legal.

Ordinul clarifică și procedura prin care proprietarii pot obține autorizația de regularizare pentru balcoanele închise fără autorizație. Conform articolului 301, alineatul (2), din Legea nr. 169/2026, închiderea balcoanelor sau a logiilor la clădirile de locuit multietajate este considerată o lucrare de importanță redusă.

Excepție fac lucrările de extindere pe domeniul public a balcoanelor sau logiilor de la parter.

În cazul lucrărilor încadrate în această categorie, proprietarii pot solicita autorizația de regularizare oricând, fără o limită de timp. Procedura nu este condiționată de termenul tranzitoriu de un an prevăzut pentru alte categorii de construcții.

O altă nelămurire clarificată prin ordin privește taxele necesare pentru intrarea în legalitate. Alineatele (7) și (8) ale articolului 301 instituie un regim tranzitoriu de un an, până la 25 august 2027, pentru anumite categorii de construcții realizate cu încălcarea regimului de autorizare. Pentru aceste situații, legea prevede taxe suplimentare majorate de zece ori.

Instrucțiunile ministrului precizează însă că acest regim nu se aplică lucrărilor de închidere a balcoanelor încadrate la alineatul (2).

Prin urmare, proprietarii care solicită regularizarea unor asemenea lucrări vor achita taxele standard de autorizare, nu taxele majorate de zece ori.

Totodată, intrarea în vigoare a Legii nr. 169/2026 nu instituie obligația autorităților locale de a realiza o inventariere generală a balcoanelor închise fără autorizație.

Citește și Soluția găsită de un primar pentru a-i scuti pe cei care și-au închis balcoanele de impozite majorate sau alte taxe suplimentare: ”Niște minți odihnite de la Capitală s-au gândit cum să mai stoarcă niște bani”

Arderea resturilor vegetale este interzisă în România, chiar dacă ele provin din propria gospodărie. Potrivit OUG nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor, la articolul 20, incendierea deșeurilor de orice fel este interzisă.

Frunzele, crengile și iarba tăiată intră în această categorie. Pentru persoanele fizice, amenzile pot fi cuprinse între 30.000 și 45.000 de lei, iar pentru persoanele juridice între 50.000 și 70.000 de lei.

Citește și: Cum să scapi de mobila veche fără să fii amendat. Unde o poți lăsa gratuit

Nu toate sancțiunile sunt la fel, pentru că depinde de legea aplicată. Ordonanța de urgență nr. 195/2005 privins protecția mediului interzice și ea arderea vegetației uscate și a resturilor vegetale pe orice teren, inclusiv în grădini și curți.

În acest caz, sancțiunile pentru persoanele fizice pornesc de la 7.500 de lei și pot ajunge la 15.000 de lei.

De ce este interzisă arderea frunzelor

• Aerul se poluează. Fumul eliberează particule fine care afectează sănătatea celor din jur, în special a copiilor și a vârstnicilor.
• Riscul de incendiu crește. Un foc nesupravegheat se poate extinde rapid la casă, la gardul vecinului sau la vegetația din apropiere, mai ales pe vreme uscată sau cu vânt.
• Se pierd resurse utile. Frunzele și crengile pot deveni îngrășământ natural, în loc să se transforme în fum.

Citește și: Amendă uriașă pentru o șoferiță care a ignorat legea și a intrat cu mașina pe plajele din Venus și Cap Aurora. Plimbarea o costă scump

Unde arunci resturile vegetale

Există și variante legale pentru a scăpa de resturile vegetale din curte:

• Compostarea. Resturile vegetale pot fi strânse într-un spațiu amenajat din grădină, unde se descompun în timp și se transformă în compost bun pentru flori, pomi și legume. Un composter costă între 100 și 400 de lei.
• Colectarea prin serviciul de salubritate. În multe localități, deșeurile vegetale sunt ridicate în zile stabilite sau pe bază de programare. Întreabă la primărie sau la operatorul local care sunt regulile din zona ta.
• Centrele de colectare. În unele localități există puncte unde poți preda resturile din grădină. Crengile pot fi tocate și valorificate ulterior, inclusiv pentru compost.
• Tocarea. O mașină de tocat resturi vegetale, de la aproximativ 400–500 de lei, transformă crengile în mulci. Acesta păstrează umezeala în sol și protejează rădăcinile de îngheț.