Șoferul Uber a fost destul de curajos, când a preluat această cursă: o călătorie de peste 250 de kilometri din București până în Vama Veche. Considerată automat o „cursă lungă”, solicitarea a venit la pachet cu tarife pe măsură, umflate de aglomerația de 1 Mai.

Alegerea clientului a fost una de lux: o mașină din categoria ‘Comfort Exclusivă’, pentru care aplicația a generat un tarif record de 738,32 lei. Această sumă a acoperit cele peste trei ore de condus pe un traseu de 267 de kilometri. Astfel, confortul de a fi lăsat fix la poarta clubului, fără grija parcării sau a oboselii, a venit cu un preț pe măsură.

Ce bacșiș a primit un șofer Uber pentru o cursă de 43 de lei

Un șofer uber a avut parte de un moment neașteptat după o cursă din Bragadiru până în București, când bacșișul primit pur și simplu l-a șocat. Ulterior, acesta a publicat o imagine cu suma încasată pe rețelele sociale, iar reacțiile nu au întârziat să apară, mulți fiind la fel de surprinși.

Un șofer care a preluat o cursă din Bragadiru spre București a avut parte de o surpriză mare la final. După aproximativ 25 de minute de drum și circa 12 kilometri parcurși, clientul i-a lăsat un bacșiș de 100 de lei, moment în care bărbatul a crezut că este o eroare. (Citește AICI mai multe)

„Guvernul României se prăbușește după votul de neîncredere„, titrează Reuters. Agenția britanică de presă menţionează că decizia pune în pericol ratingurile datoriei suverane a ţării, accesul acesteia la fondurile UE şi stabilitatea monedei. Jurnaliștii de la Reuters menționează faptul că pieţele financiare sunt îngrijorate că aceste turbulențe pe scena politică ar putea duce la renunțarea la angajamentul de a-şi reduce deficitul bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană.

„Coaliția pro-europeană a României se prăbușește după ce premierul pierde votul de încredere„, scrie și Associated Press. Agenția americană de presă subliniază că guvernul a căzut cu un număr mare de voturi, peste pragul necesar, și vorbește despre o alianță „neobișnuită” între PSD și AUR pentru demitere.

Citeste si EXCLUSIV Sorin Grindeanu, primele declarații despre noul premier al României: „PSD și-a arătat astăzi forța parlamentară pe care o are”. Critici pentru Bolojan: „Nici măcar prim-ministru al PNL nu a fost Bolojan, ci mai degrabă al USR”

„Guvernul României se prăbușește după pierderea votului de încredere„, scrie The Guardian.

„Moțiunea de cenzură din România duce la căderea guvernului Ilie Bolojan„, notează El País.

„Coaliția pro-europeană din România s-a prăbușit marți, după ce Parlamentul a votat o moțiune de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan, declanșând o nouă perioadă de instabilitate politică într-o țară membră a Uniunii Europene, la mai puțin de un an de la formarea guvernului„, scrie apnews.com

„Rezultatul votului riscă să arunce din nou ţara în turbulenţe politice, în timp ce forţele democratice au acuzat PSD că se joacă cu focul, ajutând la legitimarea unei extreme drepte în plină expansiune. Aliindu-se cu AUR, PSD a transformat-o într-un „actor politic major”, în contextul în care până acum formaţiunea era „ostracizată„, a declarat politologul Costin Ciobanu la AFP.

EFE notează că adoptarea moţiunii de cenzură va deschide o perioadă de incertitudine şi negocieri complexe pentru formarea unui nou guvern. Agenţia spaniolă remarcă faptul că moţiunea a fost adoptată cu cel mai puternic sprijin parlamentar de la revenirea democraţiei în România în 1990.

Citeste si Hubert Thuma, cel mai aspru critic al lui Ilie Bolojan din PNL, vrea ca formațiunea să rămână la guvernare: „Punem țara înaintea calculelor de partid”

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan într-o intervenție live la Gândul. Acesta i-a reproșat șefului executivului că mandatul său nu a adus rezultatele așteptate, că ritmul schimbărilor a fost mult prea lent și că Executivul nu a reușit să finalizeze proiectele de care România avea nevoie.

Rareș Bogdan îl critică dur pe Ilie Bolojan după moțiunea de cenzură

„În fruntea Guvernului, a avut prea puține investiții și prea puține realizări din punct de vedere al reformelor. Din păcate, din diverse motive, din cauza unui PSD care a pus piedici și din cauza unei lipse de comunicare sau a inadaptării la București și la o negociere, nu a fost bine.”, a transmis Rareș Bogdan.

Acesta s-a declarat dezamăgit de mandatul lui Ilie Bolojan și susține că trebuia să existe un ritm mult mai alert al reformelor.

„Eu personal, așteptam mai multe investiții și așteptam un ritm al reformelor mult, mult mai alert decât a fost, dar este doar părerea mea,” a mai punctat Rareș Bogdan.

Citește și : Hubert Thuma, cel mai aspru critic al lui Ilie Bolojan din PNL, vrea ca formațiunea să rămână la guvernare: „Punem țara înaintea calculelor de partid”

În același timp, europarlamentarul cere organizarea unor consultări interne în PNL pentru a se decide direcția partidului privind rămânerea la guvernare sau trecerea în opoziție.

„Vom vedea rezultatul acestei moțiuni. (n.r. Ionuț Cristache: Vi-l zic eu. 281, a picat Bolojan). 48 de voturi peste necesar pe care îl aveau. Este un scor foarte, foarte mare. \trebuie să-l conștientizăm și în același timp să găsim soluția optimă pentru a vedea ce trebuie să facă PNL.

Eu cred, ca un om care cunoaște destul de bine Partidul Național Liberal și care respectă pe membrii Partidului Național Liberal, avem 282.000 de membri, că ar trebui să consultăm cel puțin forurile județene. Nu trebuie să ne pripim sub imperiul emoției de moment/”, a spus Rareș Bogdan.

Europarlamentarul mai spune că PNL este cel mai vechi partid din Uniunea Europeană, astfel că nu poate lua decizii „de la o oră la alta”.

„Sigur că e nervozitate, sigur că e supărare, sigur că e decepție pentru unii, poate bucurie în tabăra celor care au inițiat moțiunea, dar PNL este un partid responsabil, e un partid prooccidental, are acest blazon pro-occidental, pro-european, pro-american și de asemenea, este un partid extrem de responsabil.

Suntem un partid cu o istorie de peste 150 de ani, cel mai vechi partid din Uniunea Europeană. Suntem un partid care nu poate în niciun caz să ia decizii de la oră la alta sau de la un minut la altul.

Citește și : Soarta lui Ilie Bolojan la conducerea PNL se joacă marți. Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, sare în apărarea premierului: „Noi mergem mai departe cu Ilie Bolojan!”

Deci, eu cred că trebuie să ne îndreptăm, fiecare dintre noi către filialele județene, să stăm de vorbă cu aleșii noștri locali primari, consilieri județeni, consilieri locali, de asemenea, cu liderii noștri din teritoriu pentru a lua cea mai bună decizie”, a mai punctat acesta.

Sfârșitul lunii mai vine cu o veste bună pentru români: angajații, atât din sectorul public, cât și din cel privat, se vor bucura de o minivacanță de trei zile, ca urmare a faptului că urmează sărbătorirea Rusaliilor şi zilei copilului.

Citește și: PNL a decis că partidul nu va mai face coaliție cu PSD. 34 de voturi pentru, 0 împotrivă, 10 abțineri (surse)

Duminică, 31 mai este prima zi de Rusalii, iar luni 1 iunie este a doua zi de Rusalii şi ziua copilului.

Zilele libere care urmează în 2026 sunt:

• 1 iunie — Ziua Copilului;
• 31 mai (duminică) – Rusalii, 1 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii;
• 15 august — Adormirea Maicii Domnului;
• 30 noiembrie — Sfântul Andrei;
• 1 decembrie — Ziua Naţională a României;
• 25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul.

Salariații care lucrează în zilele de sărbătoare legală sunt îndreptățiți să primească de la angajator compensații.

Potrivit legislației în vigoare, aceștia trebuie să beneficieze de timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile. Dacă acest lucru nu este posibil, salariații au dreptul la un spor de cel puțin 100% din salariul de bază pentru munca prestată.

În caz contrar, angajatorii care nu oferă nici timp liber, nici compensații financiare riscă amenzi cuprinse între 5.000 și 10.000 de lei.

Citește și: EXCLUSIV Sorin Grindeanu, primele declarații despre noul premier al României: „PSD și-a arătat astăzi forța parlamentară pe care o are”. Critici pentru Bolojan: „Nici măcar prim-ministru al PNL nu a fost Bolojan, ci mai degrabă al USR”

În ședința de marți, 5 mai, PNL a decis prin vot să respecte decizia de a nu mai face coaliție cu PSD, cu 34 de voturi pentru, 10 abțineri și 0 voturi împotrivă. Este finalul coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR-minorități, potrivit surselor politice. Rezoluția a fost propusă de Ilie Bolojan.

PNL a decis că partidul nu va mai face coaliție cu PSD

Abținerile au fost din partea membrilor grupării anti-Bolojan, din care fac parte Hubert Thuma și Nicoleta Pauliuc.

Principalele declarații făcute de Ilie Bolojan în cadrul ședinței, potrivit surselor G4Media:

• Clarificarea responsabilității politice este a PSD
• Reformele au fost întârziate de PSD
• AUR partajează responsabilitatea politică cu PSD
• PSD trebuie să-și asume consecințele
• Asumarea guvernării de către PSD, să nu fugă de răspundere
• PSD nu mai este un partener credibil pentru PNL pentru formarea unui guvern
• PNL rămâne în opoziție cu rol constructiv
• PNL susține obiectivele din opoziție

Deputatul PNL Robert Sighiartău a confirmat această decizie într-o postare pe Facebook.

„PNL a votat din nou.
Cu majoritate largă menținerea deciziei ca PNL să nu mai facă alianță cu PSD ! #PNL #ilieBolojan #RS”, a transmis acesta.

În interiorul partidului, mai mulți lideri susțin necesitatea deschiderii dialogului politic. Trei prim-vicepreședinți ai PNL, alături de Cătălin Predoiu, respectiv Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc, susțin ideea participării la consultări.

Aceștia consideră că partidul nu a exclus guvernarea, ci doar continuarea unei colaborări instituționalizate cu PSD. În viziunea lor, actualul context impune flexibilitate și deschidere către negocieri, pe fondul unei perioade de incertitudine politică.

Potrivit surselor Euronews, așa-numita „grupare sudistă” ar fi atras noi susținători în ultimele săptămâni, promovând ideea rămânerii la guvernare.

Au avut loc inclusiv întâlniri la restaurantele din Capitală, acolo unde au mers sub pretextul zilelor de naștere ale unor colegi de partid, unde au pus la cale acest plan, inclusiv cu membri PSD.

Aceeași tabără ar putea merge mai departe, dacă va întâmpina opoziție internă, și ar lua în calcul un ultimatum: susținerea unui premier liberal pentru întreaga perioadă de guvernare până în 2028, fără rotativă.

În paralel, în partid se conturează și o luptă pentru direcție, care ar putea influența și viitorul lui Ilie Bolojan în fruntea PNL. Deși există tensiuni, sursele indică faptul că această grupare nu își dorește, cel puțin în acest moment, declanșarea unui congres pentru schimbarea conducerii.

Președintele Nicușor Dan a câștigat marți procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă privind donațiile din campania prezidențială, după ce Curtea de Apel București a decis anularea deciziei prin care AEP a refuzat să-i ramburseze suma de 930.000 de lei din campania prezidențială. Decizia nu este definitivă.

Nicușor Dan a câștigat procesul cu AEP privind donațiile din campania prezidențială

La finalul lui 2025, AEP a refuzat să-i ramburseze lui Nicușor Dan 930.000 de lei din campania prezidențială, unul dintre motivele invocate fiind acela că unii donatori nu pot fi identificați. Președintele a dat apoi Autoritatea în judecată.

Citește și : Nicușor Dan face primele declarații după demiterea guvernului Ilie Bolojan

„AEP nu a înțeles nici în 2025 donațiile online, deși și în campaniile din 2016 și 2020 mi-a aplicat aceleași amenzi, anulate ulterior de instanță, și a făcut aceleași plângeri penale, cu care nu s-a întâmplat nimic”, scria Nicușor Dan în luna februarie.

Procesul deschis de Nicușor Dan pe 24 martie s-a soluționat la primul termen din 5 mai, iar acesta trebuie să primească de la statul român peste 930.000 de lei.

„Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul Dan Nicușor Daniel în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Electorală Permanentă. Anulează Decizia de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 177DC din 05.11.2025, emisă de Autoritatea Electorală Permanentă, şi anulează în parte Raportul de control nr. 11057/11.08.2025, emis de aceeaşi autoritate, în partea referitoare la invalidarea cheltuielilor electorale în cuantum de 930.283,10 lei, solicitate la rambursare”, se menționează în decizia publicată pe portalul instanței.

Curtea de Apel București obligă Autoritatea Electorală Permanentă să-i ramburseze șefului statului suma 930.283,10 lei, „reprezentând cheltuieli electorale efectuate în timpul campaniei electorale pentru alegerea preşedintelui României în anul 2025”.

Citește și : Nicuşor Dan nu se grăbeşte cu consultările. Preşedintele lasă partidele pro-occidentale să contureze o nouă majoritate

AEP are 15 zile la dispoziție de la comunicarea hotărârii pentru a contesta cu recurs.