Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) şi Parchetul ucrainean au anunţat marţi că fosta purtătoare de cuvânt a preşedintelui Volodimir Zelenski, Iulia Mendel, care trăieşte în prezent în străinătate şi l-a acuzat pe şeful statului de corupţie şi de lipsa voinţei de a încheia războiul cu Rusia, este acum oficial suspectă de infracţiunea de trădare, relatează agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Iulia Mendel a fost purtătoarea de cuvânt al lui Zelenski între 2019 şi 2021. La câteva luni după începerea invaziei ruse în anul următor, ea a publicat o carte despre experienţa sa în acest post.

Ea s-a remarcat însă odată cu un interviu acordat anul acesta în luna mai jurnalistului conservator american Tucker Carlson, interviu în care face o descriere proprie a caracterului preşedintelui Zelenski şi îl acuză pe acesta de corupţie şi de derivă autoritară.

Fostul actor de comedie Zelenski este şi ca politician un actor foarte bun, care ştie să-şi „schimbe măştile”, dar este „instabil emoţional” şi „lipsit de empatie”, pentru el fiecare om fiind „de unică folosinţă”, a mai afirmat Iulia Mendel în acel interviu.

Pe de altă parte, ea a susţinut că Zelenski consumă cocaină, afirmând că acesta este un „secret deschis”.

„Zelenski nu se mulţumeşte să ducă un război, el îi atacă pe toţi cei care pun la îndoială versiunea sa asupra evenimentelor”, a mai spus apoi Iulia Mendel, după ce preşedintele ucrainean a semnat un decret prin care i-a impus sancţiuni pentru răspândirea „dezinformării şi propagandei ruse”.

Fosta purtătoarea de cuvânt prezidenţială a fost acum acuzată oficial de trădare, pentru desfăşurarea de „activităţi informaţionale subversive împotriva Ucrainei”, conform unui comunicat emis marţi de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), care a asigurat că autorităţile de la Kiev depun eforturi pentru ca Iulia Mendel să răspundă în faţa sistemului judiciar ucrainean.

Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, s-a întâlnit cu şefii misiunilor diplomatice ale statelor arabe acreditate la Bucureşti, discuţiile concentrându-se pe soluţii concrete pentru extinderea cooperării economice şi dinamizarea relaţiilor bilaterale.

Pacea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu şi în regiunea Mării Negre cer un angajament comun, a spus Dan Neculăescu.

”O primă întâlnire de lucru foarte bună cu şefii misiunilor diplomatice ale statelor arabe acreditate la Bucureşti. Ne-am concentrat pe soluţii concrete pentru extinderea cooperării economice şi dinamizarea relaţiilor bilaterale, dar şi pe evoluţiile din vecinătăţile noastre. Pacea şi stabilitatea în Orientul Mijlociu şi în regiunea Mării Negre cer un angajament comun”, a relatat marţi ministrul Afacerilor Externe, într-o postare pe Facebook.

Luca Niculescu a fost întrebat, în cadrul unei emisiuni la TVR 1, care este relația cu Parlamentul, în contextul în care Guvernul nu este unul minoritar. Premierul spune că a avut discuții cu PNL și UDMR pentru a evita o eventuală moțiune de cenzură. De asemenea, a vorbit și despre relația cu Nicușor Dan.

„Cred că în primul rând în dialogul cu Parlamentul„

„Cred că în primul rând în dialogul cu Parlamentul. Este instituția emblematică Democrației trebuie, într-adevăr, nu este un guvern care să aibă majoritate, a avut majoritate pentru investitori, dar trebuie să existe dialog, pentru că vor exista, cum spuneați, proiecte care trebuie sa treacă, nu treci totul prin ordonanțe de urgență și oricum și acelea ajung la un moment dat în Parlament, dar trebuie să existe dialog cu forțele politice din Parlament pentru a trece proiectele de lege. Uneori se poate ajunge și la asumare”, spune premierul.

Înțelegere cu PNL și UDMR

„Niște chestiuni le-am discutat, după cum spuneam. Sunt două partide reprezentative, PNL și UDMR, cu care am discutat înainte de investire și ideea este că dacă România rămâne în aceiași parametrii fiscal-budgetari, dacă respectăm traiectoria de consolidare fiscală despre care vorbeam, atunci va exista, nu va exista din partea lor o moțiune de cenzură sau susținerea unei moțiuni de cenzura. De aceea este foarte important să prezentăm un buget credibil pentru agențiile de rating. După cum spuneam, vin în ianuarie, februarie, martie.”, a mai spus acesta.

Premierul a fost întrebat dacă va purta discuții cu toate partidele din Parlament.

„Vom vedea la momentul votului sau al proiectelor de lege pe care va trebui să le trece. Există o particularitate, să-i spun așa, cu un partid, cu o organizație,”, spune Niculescu.

Despre relația cu Nicușor Dan

„E o relație de încredere, respect reciproc. Fiecare are coordonatele funcției sale înscrise în Constituție. Am un dialog constant. „, a încheiat premierul.

Premierul Luca Niculescu a vorbit, la postul public de televiziune, despre eventualele neînțelegeri din Guvernul pe care în conduce.

Răspuns pentru Ilie Bolojan

Niculescu a explicat faptul că el conduce ședințele de guvern, iar discuțiile nu sunt setate de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Explicația lui Niculescu apare în contextul în care fostul premier liberal Ilie Bolojan a lansat critici dure la adresa succesorului său, Luca Niculescu, acuzând că agenda publică a actualului premier este controlată, de fapt, de liderul PSD.

„Mai sunt și chestiuni care țin de dialogul politic. Deciziile privind Guvernul se iau în ședințele de guvern. Cel care-și asumă e premierul, acela sunt eu. Dacă e ceva ce ați văzut până acum care să iasă din cadrul programului de guvernare vă rog să-mi spuneți. Până atunci mă concenrtez pe programul de guvernare.

Mie nu-mi place să fac istorie contrafactuală. Eu sunt cel care conduce ședințele de Guvern, de dimineață până seară.

Toți avem interesul ca acest Guvern să reușească. Măsurăm reușita pe baza a ceea ce ne-am propus”, a explicat Niculescu, la TVR.

Relația reală cu cei din PSD

„Vorbim cu PSD, nu zilnic, dar săptămânal. Cu cei din PSD mai des din Guvern.

Este ceva din ce s-a spus care nu se regăsește și eu ar trebui să-l corectez? Eu văd că suntem în acord. Discutăm mult, discuțiile duc la rezultate bune. Suntem toți pe corabie, ne îndreptăm spre direcția bună pentru România. Fiecare se concentrează pe dosarele pe care le are. Sigur că sunt în Guvern oameni cu experiență, unii cu experiență mai scăzută”, a spus Niculescu.

Solicitările lui Sorin Grindeanu

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat recent că îi propune premierului Luca Niculescu ca guvernul să-și asume răspunderea pe reforma administrativă, precum și pe restructurarea la nivel guvernamental.

El i-a dat ca termen șefului guvernului luna martie a 2027. Pentru reforma administrativă, Grindeanu spune însă că „ideal” ar fi ca asumarea să fie făcută în acest an.

Luca Niculescu a dat asigurări că dialogul e calea pentru aceste chestiuni.

„Percepția mea contează prea puțin. Aș spune că asumarea răspunderii sunt chestiuni pe care le-am discutat. Nu sunt chestiuni pe care eu le aflu de la TV. Și această modalitate de trecere (n. r.: asumarea răspunderii) a unor legi poate fi luată în calcul. (…) Avem multe de făcut, avem treabă de făcut, oamenii au nevoie de un Guvern care să ia decizii pentru ei”, a îndemnat Luca Niculescu.

Scandalul provocat de haina de blană purtată de Sorina Docuz, partenera lui Marcel Ciolacu, la botezul fiului lui Alfred Simonis, este folosit de AUR pentru a readuce în atenția publică o controversă legislativă. Senatoarea Daniela Ștefănescu, care a inițiat un proiect pentru eliminarea interdicției privind creșterea comercială a șinșilelor și nurcilor, atrage atenția asupra contradicției dintre interesul pentru produsele de blană naturală și decizia de a interzice această activitate economică în România.

“Scandalul blănurilor de la botezul lui Alfred Simonis ne arată, încă o dată, cât de ruptă de realitate este clasa politică aflată la putere. În timp ce în spațiul public se discută despre o haină despre care s-a speculat că ar costa între 10.000 și 15.000 de euro, iar Marcel Ciolacu ne asigură că a cumpărat-o cu numai 500 de euro din Istanbul, crescătorii români de șinșile se pregătesc să își închidă fermele. Poate că liderii PSD, atât de preocupați acum să explice proveniența și prețul blănurilor, ar trebui să acorde puțină atenție și românilor care și-au investit banii și munca în această activitate.

Le reamintesc colegilor din PSD că am inițiat, alături de parlamentarii AUR, un proiect legislativ pentru eliminarea interdicției privind creșterea șinșilelor și nurcilor în scop comercial, care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Vorbim despre un sector economic care poate genera venituri, locuri de muncă și oportunități pentru micii antreprenori, în special în mediul rural. În loc să sprijine dezvoltarea unor asemenea activități, statul român preferă să le interzică, în timp ce produsele de lux continuă să fie importate din alte țări. Creșterea animalelor poate fi desfășurată în condiții legale, cu respectarea normelor de bunăstare și sub controlul autorităților, fără ca România să își elimine singură această ramură economică.

Dacă tot a ajuns șinșila subiect de interes național datorită unui botez cu invitați din conducerea PSD, poate găsesc social-democrații timp să se uite și peste proiectul nostru legislativ. Ar fi o ocazie bună să facă ceva concret pentru crescătorii români, în loc să le explice oamenilor cât de ieftine sunt blănurile cumpărate din Istanbul. Până la urmă, ar fi păcat ca singurii care câștigă de pe urma acestui scandal să fie comercianții turci, în timp ce producătorii din România sunt obligați să pună lacătul pe ferme”, a declarat Daniela Ștefănescu, senator AUR.

Premierul Luca Niculescu a declarat, marți seara, la TVR 1, că nu ia în calcul varianta în care pensiile nu vor fi indexate în 2027, după doi ani de înghețare. Șeful Guvernului a indicat data de 1 ianuarie drept cea mai probabilă pentru aplicarea majorării, dar a precizat că procentul și modalitatea de acordare depind de situația bugetară. În schimb, în privința alocațiilor pentru copii și a creșterii salariului minim, premierul nu a oferit garanții, explicând că deciziile vor fi luate după finalizarea evaluării finanțelor publice și a negocierilor cu partenerii sociali.

Întrebat dacă pensionarii pot spera la o majorare a veniturilor începând cu anul viitor, Luca Niculescu a afirmat că o nouă înghețare a pensiilor nu reprezintă o variantă pe care o ia în considerare.

„O indexare a pensiilor, cel mai probabil de la 1 ianuarie 2027. Nu îmi imaginez ca după doi ani să nu existe o mărire a pensiilor”, a declarat premierul.

Acesta a explicat însă că Guvernul nu poate anunța deocamdată un procent al indexării, deoarece sunt așteptate datele privind situația fiscal-bugetară, care urmează să fie prezentate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

„Încă o dată, trebuie să așteptăm cifrele pe care le va prezenta ministrul Finanțelor. Evident că dorința noastră este de a merge către indexarea propusă de domnul Manole, de ministrul Muncii. Evident că ne dorim ca toți românii și toți pensionarii care au lucrat atât de mult și câteodată greu să aibă pensii mai mari (…) dar cât timp nu avem cifrele, mă feresc să fac promisiuni”, a explicat Luca Niculescu.

Întrebat dacă majorarea va fi acordată integral de la 1 ianuarie sau ar putea fi împărțită în mai multe etape, premierul a confirmat că sunt analizate mai multe variante.

„Toate aceste discuții să le lăsăm pentru când vom avea toate cifrele. Sunt mai multe scenarii pe masă”, a precizat Niculescu.

Jurnalista TVR a insistat asupra posibilității ca, din cauza dificultăților bugetare, pensiile să nu fie indexate deloc în 2027.

„Nu iau în calcul această variantă”, a răspuns categoric premierul.

Pensiile au fost înghețate timp de doi ani. Indexarea ar costa aproape 10 miliarde de lei

Declarațiile premierului vin după doi ani consecutivi în care indexarea anuală a pensiilor nu a fost aplicată, în contextul măsurilor de reducere a deficitului bugetar.

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii prevede un mecanism de actualizare anuală a valorii punctului de referință, în funcție de rata medie anuală a inflației și de o parte din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

Aplicarea acestui mecanism a fost însă suspendată în 2025 și 2026. Prin Legea nr. 141/2025, valoarea punctului de referință a fost menținută la 81 de lei pentru anul 2026, iar reluarea aplicării prevederilor privind indexarea a fost stabilită pentru 2027.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a susținut recent necesitatea aplicării formulei legale de indexare, estimând că majorarea pensiilor ar presupune un efort bugetar anual de aproximativ 9,5-9,6 miliarde de lei.

În programul de guvernare pentru perioada 2026-2028, Cabinetul Niculescu și-a asumat indexarea pensiilor începând din 2027, cu condiția identificării resurselor financiare și a respectării angajamentelor privind reducerea deficitului.

Rămâne de stabilit dacă Guvernul va aplica integral mecanismul legal de indexare de la începutul anului sau va opta pentru o majorare etapizată.

Alocațiile pentru copii: Premierul nu știe dacă vor fi majorate sau înghețate

O situație mai puțin clară este cea a alocațiilor de stat pentru copii, care au fost, la rândul lor, înghețate în ultimii doi ani.

Întrebat dacă alocațiile vor crește în 2027 sau vor rămâne la nivelul actual, premierul a confirmat că decizia depinde de aceleași evaluări bugetare.

Jurnalista TVR a întrebat: „În privința alocațiilor pentru copii, iarăși a existat o discuție: îngheață, cresc? Tot așa, așteptați cifrele?”

„Exact”, a răspuns Luca Niculescu.

Prin urmare, spre deosebire de pensii, în cazul cărora a exclus din calcul varianta unei noi înghețări, premierul nu a oferit o asigurare similară în privința alocațiilor pentru copii.

În prezent, alocația de stat este de 292 de lei lunar pentru copiii cu vârste între 2 și 18 ani și de 719 lei pentru copiii sub 2 ani, respectiv pentru copiii cu handicap, în condițiile prevăzute de lege.

Legea nr. 61/1993 prevede indexarea anuală a alocațiilor cu rata medie anuală a inflației. Cu toate acestea, aplicarea mecanismului a fost suspendată în 2025 și 2026, astfel că sumele au rămas la nivelul stabilit în 2024.

Salariul minim, negociat cu sindicatele și patronatele. Nicio garanție pentru 1 ianuarie

În privința salariului minim pe economie, Luca Niculescu a evitat, de asemenea, să anunțe o dată certă sau un cuantum al viitoarei majorări.

Premierul a făcut referire la întâlnirea pe care a avut-o luni, 2 noiembrie, la Palatul Victoria, cu reprezentanții confederațiilor sindicale, precizând că discuțiile au vizat mai multe revendicări ale angajaților.

„Am avut o discuție foarte bună ieri cu reprezentanții confederațiilor sindicale. Am stat aproape două ore. Pe mulți dintre ei îi cunoșteam, pe unii îi intervievasem ca jurnalist. (…) De multe ori cererile lor sunt legitime. Încă o dată, ne confruntăm cu realitatea fiscal-bugetară. Am vorbit despre multe, multe teme și vreau să le mulțumesc pentru toată deschiderea și pentru tot acest dialog deschis și onest”, a declarat Niculescu.

Premierul a precizat că discuțiile privind majorarea salariului minim vor continua în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, din care fac parte reprezentanții Guvernului, ai sindicatelor și ai patronatelor.

„Aici vom continua discuțiile în Consiliul Național Tripartit: patronate, sindicate, Guvern”, a precizat șeful Executivului.

Salariul minim brut pe economie este în prezent de 4.325 de lei, nivel aplicabil de la 1 iulie 2026.

Sindicatele au solicitat, la consultările cu Guvernul, majorarea acestuia la 5.000 de lei brut începând cu 1 ianuarie 2027, în timp ce organizațiile patronale au exprimat rezerve cu privire la impactul unei noi creșteri asupra companiilor.

Ministerul Muncii a transmis partenerilor sociali trei scenarii de majorare a salariului minim pentru anul viitor, care ar presupune creșterea acestuia la 4.593 de lei, 4.884 de lei sau 5.079 de lei brut, în funcție de formula de calcul utilizată.

Programul de guvernare prevede actualizarea salariului minim într-un ciclu de 12 luni, pe baza indicatorilor economici și a consultării partenerilor sociali.

Premierul recunoaște că românii nu mai pot suporta noi măsuri de austeritate

Incertitudinile privind majorarea veniturilor în 2027 vin într-un context economic complicat, pe care premierul l-a recunoscut în timpul interviului.

Niculescu a declarat că Guvernul trebuie să continue reducerea deficitului bugetar, dar și să țină cont de efectele pe care măsurile de austeritate din ultimii ani le-au avut asupra populației.

„Venim după o perioadă în care oamenii au suferit, în care oamenii încă suferă, în care puterea de cumpărare le-a fost erodată, în care nu mai poți să vii cu măsuri de austeritate fără să stârnești tensiuni și mai mari”, a afirmat premierul.

El a explicat că Executivul încearcă să găsească un echilibru între reducerea deficitului și protejarea nivelului de trai, avertizând că abaterea de la angajamentele fiscale ale României ar putea conduce la măsuri de ajustare și mai dure.

Guvernul are pentru anul 2026 o țintă de deficit de 6,2% din PIB, urmând ca în 2027 să continue reducerea dezechilibrului bugetar.

În același timp, Niculescu a anunțat că Ministerul Finanțelor va prezenta în două-trei săptămâni o evaluare a situației fiscal-bugetare, pe baza căreia urmează să fie fundamentate deciziile privind cheltuielile și veniturile pentru anul viitor.