Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit la Euronews despre cine conduce cu adevărat guvernul în condițiile în care Sorin Grindeanu pare a se substitui premierului.

„Nu e prima dată când domnul Grindanu vorbește despre lucruri care ar trebui să se faca, să se întâmple, trasează linii directoare, vorbești în anumite ocazii, așa cum noi am văzut zilele trecute, chiar în locul premierului Luca Niculescu. E mai degrabă guvernului. Sorin Grindanu…e doar guvernul PSD și domnul Niculescu preferă tăcerea ca să poată vorbi liderii PSD despre ce face acest guvern. E un guvern PSD, deci asta e clar. Predominant PSD, dar nu doar PSD. Premierul lui de la PSD și sunt câțiva ministri tehnocrati sau de specialitate. Hai să spunem așa, că ne gândim la Ministerul Afacerilor Externe, că e greu de spus că e tehnocrat. Nu, e de specialitate, e diplomat de carieră și mai sunt încă câțiva la educație, la energie și încă în câteva ministere și condus de un premier independent.

Da, ok, corect, responsabilitatea politică e a PSD-ului. Încă Luca Niculescu nu a fost ales la alegeri de nimeni, nici miniștrii tehnocrați. Responsabilitatea politică este a celor care au participat la alegerile din 2024. Și dacă guvernul nu dă roade, cine plătește? Fiindcă politicul va plăti cineva. Nu va plăi premierul, nu va plătii ministrul de externe, nu va plâti ministrul educației, fiindcă ei sunt oameni tehnocrați. ”

Conflictul dintre profesorul Dumitru Marin și administrația locală din Vaslui a ajuns în instanță. Cadrul didactic consideră că merită titlul de Cetățean de Onore pentru contribuția pe care susține că a avut-o la viața culturală a județului și contestă modul în care autoritățile au gestionat procedura de acordare a distincției.

Profesorul ar fi cerut și anularea procedurii de acordare a titlului pentru cinci persoane, dar și recunoașterea propriului drept de a primi distincția.

În documentele depuse la dosar, Dumitru Marin susține că titlul de Cetățean de Onoare reprezintă un drept, nu o favoare pe care primarul o poate acorda după bunul plac. Profesorul a făcut și referiri directe la primarul Lucian Braniște, care i-a fost elev.

Citește și: Un copil de trei ani a ajuns la spital după ce o cruce de mormânt a căzut peste el, într-un cimitir din Timișoara

Acesta a declarat în fața instanței că îi „pare rău că nu l-a lăsat repetent, pentru că poate așa ar fi învățat ceva”. Mai mult, profesorul a cerut „pedepsirea conform legii a cetățeanului Braniște Lucian, care se crede mai presus de lege”.

Schim de replici la ședința Consiliului Local Vaslui

După înfățișarea de la Tribunal, profesorul Dumitru Marin a participat și la ședința Consiliului Local Vaslui, unde a vorbit despre ceea ce consideră a fi un abuz administrativ.

Discuțiile au devenit tensionate după ce consiliera locală Luminița Vârlan i-a cerut profesorului să adopte un ton mai moderat. Aceasta a explicat că dosarul depus de Marin pentru obținerea titlului de Cetățean de Onoare a fost analizat în Comisia de Cultură și Învățământ, dar au fost constatate mai multe lipsuri în documentație.

„Domnule profesor, vă rog, la vârsta dumneavoastră cred că vă faceți un pic de rușine. (…) Mă faceți să îmi fie rușine că mi-ați fost profesor. În legăturã cu dosarul candidaturii dumneavoastră la titlul de Cetățean de Onoare, ieri s-a întrunit Comisia de Cultură și Învățământ în care s-au analizat restul dosarelor, printre care și al dumneavoastră.

S-a constatat că sunt documente lipsă. În momentul în care dosarul va fi complet, va intra în analiză și va primi un aviz pentru a veni în plen”, i-a transmis consiliera locală.

Citește și: O tânără din Iași a ajuns la spital după ce și-a pus lentile de contact cumpărate de pe internet: „O infecție foarte gravă”

Ce solicită profesorul în procesul deschis

Pe lângă acordarea titlului de Cetățean de Onoare, Dumitru Marin cere anularea hotărârilor Comisiei de Cultură și ale Consiliului Local, precum și suspendarea primarului Lucian Braniște din funcție.

Profesorul solicită și audierea edilului în instanță, dar și chemarea mai multor reprezentanți ai administrației locale pentru a da explicații în legătură cu situația. În plus, acesta a indicat trei persoane pe care dorește să le audieze ca martori în proces.

Statele Unite analizează posibilitatea unui armistițiu în Marea Neagră, pentru a opri atacurile asupra navelor comerciale. O eventuală înțelegere ar putea presupune însă concesii economice pentru Rusia, relatează Mediafax.

Posibil armistițiu

Statele Unite analizează posibilitatea unui armistițiu în Marea Neagră, care să permită reluarea în siguranță a transporturilor de cereale și produse energetice.

Acordul ar urma să oprească atacurile asupra navelor comerciale, fără să pună capăt războiului din Ucraina.

Potrivit analiștilor EU Today, una dintre problemele care se ridică este însă ce concesii economice ar putea solicita Rusia în schimbul acceptării armistițiului.

Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat sâmbătă că Statele Unite examinează propunerile prezentate de Turcia și India pentru reluarea în siguranță a transporturilor maritime.

Rubio a vorbit despre această posibilitate după reuniunea miniștrilor de externe ai G20, desfășurată la Atlanta, unde, printre problemele discutate, s-au aflat securitatea alimentară și energetică.

Oficialul american a explicat că tot mai multe țări sunt interesate de un acord care să protejeze navele comerciale, deoarece atacurile din Marea Neagră afectează aprovizionarea internațională cu cereale și energie.

„Am dori să realizăm acest lucru. Nu rezolvă războiul, dar rezolvă cel puțin un aspect specific al acestuia”, a declarat acesta, citat de Reuters.

În paralel, Washingtonul continuă eforturile diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina, însă Rubio a recunoscut că o soluție generală nu este apropiată.

Una dintre principalele necunoscute este ce ar putea solicita Moscova în schimbul acceptării unui armistițiu maritim.

În timpul negocierilor din 2022–2023 privind acordul pentru exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, Rusia a cerut eliminarea unor restricții financiare, inclusiv reconectarea băncii sale agricole la sistemul internațional de plăți SWIFT, și înlesnirea exporturilor de cereale și îngrășăminte.

Potrivit analiștilor sursei citate, dacă Moscova ar accepta să reducă atacurile asupra navelor comerciale, asemenea condiții ar putea fi formulate din nou.

O eventuală relaxare a sancțiunilor riscă și să provoace neînțelegeri între Statele Unite și partenerii europeni, care urmăresc limitarea resurselor economice folosite de Rusia pentru continuarea războiului.

Pentru Ucraina, problema este dacă un acord destinat protejării transporturilor maritime ar putea fi încheiat fără ca Rusia să obțină avantaje economice sau militare care să îi consolideze poziția în conflict.

Ultimele atacuri

Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră s-au înmulțit în luna octombrie.

Mai multe vase au fost avariate sau s-au scufundat în apropierea coastelor României și Bulgariei, iar unele atacuri s-au soldat cu morți și marinari dispăruți.

Pe 5 octombrie, nava turcească Royad Mammadov, care transporta cereale, a fost lovită de drone și s-a scufundat în apropierea platformei Pescăruș. O zi mai târziu, navele Alfa Watan, sub pavilionul statului Togo, și Able, sub pavilion Palau, au fost atacate în largul Bulgariei, iar pe 13 octombrie, alte două vase, Chelsea 3, sub pavilion maltez, și HS Dignity, sub pavilionul Guineei-Bissau, au fost lovite de drone. Ultima navă s-a scufundat.

La mijlocul lunii, atacurile au continuat în apropierea litoralului românesc. Pe 14 octombrie, nava Yara J, sub pavilionul Insulelor Comore, a fost cuprinsă de un incendiu în apropiere de Sulina. O zi mai târziu, Wine Trader, care venea din Tunisia și se îndrepta spre România, a fost avariată de drone în aceeași zonă.

Pe 23 octombrie, nava comercială Khoryv, deținută de o companie grecească, a fost atacată la aproximativ 24 de kilometri de Constanța și s-a scufundat parțial câteva zile mai târziu, în apropierea coastelor Bulgariei.

Cel mai recent incident grav a avut loc pe 28 octombrie, când portcontainerul grecesc CONTSHIP JET, sub pavilion liberian, care transporta peste 400 de containere și se îndrepta spre Constanța, a fost lovit de trei drone maritime în largul Bulgariei. Nava s-a scufundat în noaptea următoare.

Atacurile au determinat România și Bulgaria să intensifice supravegherea maritimă, iar Franța a trimis în România un avion militar de patrulare, pentru a ajuta la identificarea pericolelor pentru navigație.

După invazia rusă din februarie 2022, Ucraina a pierdut accesul la o parte dintre rutele sale tradiționale de export. Acordul privind transportul cerealelor prin Marea Neagră, negociat cu sprijinul ONU și al Turciei, a permis reluarea exporturilor, însă Rusia s-a retras din înțelegere în iulie 2023.

Ucraina a organizat ulterior un coridor maritim alternativ, dar atacurile asupra porturilor și navelor comerciale au continuat. O parte dintre mărfurile ucrainene au fost redirecționate către porturile dunărene și alte rute europene, sporind importanța infrastructurii de transport din România și Bulgaria.

Liderii Uniunii Europene au condamnat, la summitul din octombrie, atacurile asupra navelor comerciale și instalațiilor portuare și au cerut măsuri pentru protejarea transporturilor. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și-a exprimat sprijinul pentru un armistițiu în Marea Neagră, apreciind că Rusia ar putea demonstra bunăvoință permițând transporturile de cereale.

Canada susține, de asemenea, continuarea discuțiilor. Ministrul canadian de externe, Anita Anand, a anunțat că a discutat cu reprezentanții Ucrainei și Indiei atât despre un armistițiu maritim, cât și despre posibilitatea opririi atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene înainte de iarnă.

Cele două obiective sunt însă diferite. Protejarea navelor ar presupune un acord limitat la Marea Neagră, în timp ce încetarea atacurilor asupra rețelei electrice ucrainene necesită angajamente ample din partea Rusiei.

Inițiativa rămâne, deocamdată, în faza discuțiilor diplomatice, fără garanții că Moscova va accepta oprirea atacurilor asupra transporturilor maritime.

Foto: arhivă/ caracter ilustrativ.

Președintele Acțiunii Conservatoare, Claudiu Târziu, a criticat dur PNL și USR, contestând orientarea de dreapta a celor două formațiuni politice.

Claudiu Târziu a contestat caracterul de dreapta al alianței dintre PNL și USR

Politicianul a acuzat, într-o intervenție la Realitatea PLUS, partidele că au contribuit la adoptarea unor măsuri economice care au afectat populația și a susținut că nu reprezintă valorile conservatoare. Liderul politic a lansat critici și la adresa lui Ilie Bolojan, în contextul tensiunilor din interiorul PNL.

Claudiu Târziu a contestat caracterul de dreapta al alianței dintre PNL și USR, amintind că cele două formațiuni au participat împreună la guvernare și au susținut măsuri economice criticate de acesta.

„Nu e o alianță de dreapta asta făcută de PNL și USR. E o alianță a celor care au guvernat împreună și au votat, în urmă, sărăcie, taxe mari, salarii înghețate, oameni necăjiți.

UDMR nici nu e un partid de dreapta, nu a fost niciodată. E un partid progresist, cu agendă ideologică de la Bruxelles. Asta a demonstrat-o prin toată activitatea lui de când există”, a declarat Claudiu Târziu.

Despre USR, liderul Acțiunii Conservatoare a afirmat că formațiunea nu susține valorile pe care le consideră definitorii pentru dreapta politică, respectiv familia, credința și libertatea.

În ceea ce privește PNL, Târziu a susținut că partidul nu mai are o identitate ideologică de dreapta, în ciuda etichetei pe care și-o atribuie.

„PNL are o teamă mult prea mare de orice fel de accent de dreapta. Este un partid al funcțiilor, un partid al șefilor statului. Faptul că își pune eticheta de dreapta nu-l face de dreapta”, a spus Claudiu politicianul.

Ce promite Acțiunea Conservatoare pentru alegerile din 2028

Claudiu Târziu a vorbit și despre perspectiva alegerilor din 2028, susținând că electoratul va face diferența între partidele care doar revendică o identitate de dreapta și cele care promovează efectiv valorile conservatoare.

„Românii simt asta și își dau seama când un partid este pentru familie, pentru credință, pentru libertate, pentru proprietate, pentru patrie, pentru un stat prosper, așa cum, bunăoară, vrea să facă Acțiunea Conservatoare. Și asta înseamnă dreapta, nu ceea ce vrea să facă PNL sau USR”, a declarat Claudiu Târziu, liderul Acțiunea Conservatoare.

Claudiu Târziu îl critică pe Ilie Bolojan: „Direcția a fost greșită”

Liderul Acțiunii Conservatoare a comentat și tensiunile din interiorul PNL, după criticile formulate de Alin Tișe la adresa direcției politice promovate de Ilie Bolojan.

Târziu a apreciat că nemulțumirile exprimate de liderul liberal sunt justificate și a susținut că actuala direcție a partidului a fost una greșită.

„Direcția Bolojan a fost o direcție greșită, care a fost îndreptată împotriva poporului, fără a aduce confort pentru popor, dar confort pentru sistem. Și așa gândește nu doar domnul Tișe, gândesc mulți lideri și gândesc majoritatea românilor”, a precizat Târziu.

Acesta a criticat și reacția lui Ilie Bolojan la vocile contestatare din partid, făcând referire la mesajul transmis celor care nu sunt de acord cu direcția conducerii liberale.

„Iar răspunsul domnului Bolojan, Cine nu e de acord poate să plece, arată stilul lui: nu dialog, nu argumente, ușa. Este același stil pe care l-a avut și față de români ca premier”, a mai spus politicianul.

În final, Claudiu Târziu a afirmat că disputele interne din PNL nu schimbă responsabilitatea partidului pentru deciziile adoptate în perioada guvernării.

„PNL se poate certa cât vrea. Problema este că românii au plătit deja pentru lucrurile greșite pe care le-a făcut acest partid la guvernare”, a mai preciazat Claudiu Târziu.

Rebelii Houthi au înaintat până la o distanţă de 80 km de Aden, principalul bastion şi capitala temporară a guvernului yemenit recunoscut la nivel internaţional, au declarat luni pentru Reuters patru surse militare, notează Agerpres.

Ofensiva Houthi

Această înaintare îi aduce pe Houthi mai aproape de Aden decât în orice alt moment începând din 2015, când au intrat pentru scurt timp în oraş înainte de a fi alungaţi.

Recenta ofensivă a deschis un nou front volatil în războiul mai amplu al SUA şi Israelului împotriva Iranului, atrăgându-i atât pe Houthi, cât şi Arabia Saudită în conflictul regional.

Houthi au intensificat atacurile asupra Arabiei Saudite, care susţine guvernul yemenit, în timp ce coaliţia condusă de saudiţi a răspuns prin intensificarea loviturilor asupra poziţiilor Houthi din Yemen.

Violenţele au anulat un armistiţiu din 2022, negociat sub egida ONU, care oprise în mare măsură atacurile majore în conflictul început în 2014, când gruparea Houthi a alungat guvernul din Sana’a.

Poziții strategice

Înaintarea forţelor Houthi ameninţă poziţii strategice de-a lungul drumului principal care leagă Adenul de oraşul asediat Taiz, o arteră vitală pentru sud-vestul Yemenului.

Această acţiune survine după o ofensivă mai amplă începută în septembrie, când Houthi au avansat de-a lungul coastei yemenite a Mării Roşii, preluând controlul de-a lungul strâmtorii Bab el-Mandeb, una dintre cele mai importante rute de navigaţie din lume şi un coridor esenţial pentru exporturile de petrol saudit către Asia.

Înaintarea le oferă Houthi posibilitatea de a încercui forţele guvernamentale dinspre lanţul muntos care domină strâmtoarea Bab el-Mandeb, potrivit surselor militare. Trupele guvernamentale reuşiseră să alunge luptătorii Houthi din acea zonă în urmă cu doar câteva săptămâni.

Atacuri asupra Adenului

Houthi şi-au intensificat, de asemenea, în ultimele săptămâni atacurile asupra Adenului, capitala temporară a guvernului începând din 2015. Miercuri, Houthi au lovit aeroportul din Aden, după ce avertizaseră populaţia să evacueze zona, iar în luna octombrie a fost vizat şi palatul prezidenţial.

Luni, în zona unei tabere militare de la intrarea în districtul Tur al-Bahah, una dintre principalele căi de acces spre Aden, aveau loc confruntări între Houthi şi forţele guvernamentale. Tabăra se află la aproximativ 50 km de capitala provinciei, Lahj, şi la 80 km de Aden.

Potrivit surselor, Houthi au lansat asaltul asupra poziţiilor guvernamentale din Al-Maqatirah în urmă cu trei zile, iar între timp au preluat controlul asupra întregului district. Această zonă muntoasă domină şoseaua care leagă Taiz de Aden.

Conform surselor, Houthi au obligat trupele guvernamentale să se retragă în direcţia Tur al-Bahah.

Hamid Rizq, un oficial Houthi, a postat o înregistrare video în care, potrivit lui, apar luptători ai grupării intrând în Souq al-Rabouh, în districtul Maqatirah.

Această rută a reprezentat ultima legătură rămasă între teritoriul aflat sub control guvernamental şi oraşul Taiz în timpul războiului.

Taiz, al treilea oraş ca mărime din Yemen, este încercuit de la începutul lunii octombrie, când Houthi au blocat principala arteră către sud, spre Aden. Asediul a dus la strămutarea a peste 100.000 de persoane şi a provocat penurii de alimente, combustibil şi medicamente.

Președintele american Donald Trump urmează să rostească mesajul său de final la campania de la jumătatea mandatului, la Lincoln Memorial Reflecting Pool din Washington D.C., punând capăt unei campanii care a durat săptămâni și care l-a purtat prin peste 20 de state; în paralel, republicanii luptă să mențină controlul asupra Congresului, la alegerile de marți.

O campanie intensă

Trump este programat să vorbească luni la ora 21.00 ora României și să participe la nouă telemitinguri pe parcursul zilei, relatează Fox News.

Președintele a avut 30 de apariții politice față în față din august încoace, inclusiv peste 27 de mitinguri în octombrie, un consilier de lungă durată care l-a însoțit pe drum oferind o privire din culise asupra călătoriilor, logisticii și momentelor memorabile de pe parcurs.

Alex Bruesewitz, consilier principal al campaniei prezidențiale a lui Trump din 2024, care l-a însoțit în aproximativ 10-15 deplasări în ultimele săptămâni, a declarat pentru Fox News Digital că organizarea mitingurilor pentru un președinte în funcție prezintă provocări foarte diferite față de cele ale unei campanii tradiționale.

„De fapt, este mult diferit față de campanie,” a spus Bruesewitz. „Când faci un eveniment care mută actualul președinte al Statelor Unite, logistica implicată este nebună.”

Operațiunea necesită o coordonare extinsă între personalul Casei Albe, agenții republicani, consilierii de campanie și echipele avansate, Biroul pentru Afaceri Politice al Casei Albe, Biroul de Legătură Publică și Comitetul Național Republican având toate roluri, potrivit lui Bruesewitz.

„Președintele Trump va continua să străbată țara cu o energie și un entuziasm de neegalat pentru a transmite un mesaj simplu: cu republicanii la controlul Congresului, americanii se pot aștepta la străzi mai sigure, taxe mai mici, granițe sigure și dominație energetică”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, pentru Fox News Digital.

Vedete în prim-plan

Opririle campaniei au inclus și apariții ale unor celebrități de top, inclusiv legendele boxului Mike Tyson și Evander Holyfield sau rapperița Nicki Minaj.

Bruesewitz și-a amintit că l-a însoțit pe Tyson, după ce legenda boxului a sosit la un eveniment din New York, stârnind reacții entuziasmate din partea participanților care l-au recunoscut.

După săptămâni de călătorii, arene pline și un program solicitant la bordul Air Force One, operațiunea de campanie a lui Trump urmează să se încheie luni cu o apariție la Lincoln Memorial Reflecting Pool și o serie rapidă de telemitinguri, în timp ce republicanii fac ultimul apel către alegători înaintea zilei alegerilor.