Ema Oprișan nu a pierdut timpul și le-a dat imediat vestea divorțului urmăritorilor săi. Ușurată că a încheiat acest capitol, bruneta s-a declarat recunoscătoare față de bărbatul apărut recent în viața ei, despre care spune că a susținut-o și a fost alături de ea în momentele grele.

Citește și: Ema Oprișan și Răzvan Popescu s-au despărțit după două luni de relație: „Când ne rugăm, n-ar trebui doar să cerem”

Ema Oprișan: „Karma poartă și un nume”

„Știți de ce este ziua asta cu soare? Pentru că oficial a răsărit soarele pe strada mea. La ora 17:00 îmi iau certificatul nu de căsătorie, de divorț. Să fie într-un ceas bun! Karma poartă și un nume, adică ar trebui să fie schimbat în dicționar.

Ce pot eu să fac, doar să mulțumesc unui om care a apărut acum câteva luni în viața mea și mi-a demonstrat că, atunci când ești la pământ, întotdeauna vei putea să te ridici când ai oameni minunați alături de tine”, a transmis Ema Oprișan, pe Instagram.

La scurt timp după anunțul divorțului, vedeta a transmis un nou mesaj pe rețelele de socializare, dezvăluind cum privește această nouă etapă a vieții sale. Ea a recunoscut că nu poate controla tot ce i se întâmplă și că acceptarea este cea mai bună cale de a merge mai departe.

„Și uite cum mi-a revenit starea… 1:1. Viața asta nu o putem controla, nu putem ști ce se va întâmpla, este un timp, ne bucurăm de momente și momentele trebuie să le și apreciem. Ce pot să spun mai mult? Asta e viața”, a mai spus Ema Oprișan.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat luni seară că raportul privind situația financiară a României va fi făcut public în a doua jumătate a acestei săptămâni. Documentul, solicitat de PSD și de premierul Luca Niculescu, este într-un stadiu avansat de pregătire, însă publicarea sa depinde de transmiterea datelor de către toate ministerele.

„Pot să vă asigur că pregătim un raport asupra situaţiei financiare a ţării, care va fi un raport complet, un raport credibil, un raport echilibrat, pe care, aşa cum ne-a cerut şi primul ministru Luca Niculescu, îl vom prezenta în următoarele zile”, a declarat Alexandru Nazare, luni seară.

Ministrul Finanțelor a precizat că raportul ar urma să fie prezentat public în a doua parte a săptămânii. El a explicat că echipa sa a avansat cu pregătirea documentului, dar mai așteaptă raportările tuturor ministerelor.

Datoria României a depăşit 61% din PIB, ceea ce ar impune îngheţarea pensiilor şi salariilor. Câţi bani trebuie să achite Guvernul creditorilor / Nazare merge luni la reuniunile ECOFIN și Eurogrup,

„Avem raportul într-o fază avansată de pregătire, depindem în schimb însă şi de raportările fiecărui minister în parte (…) Cum le primim pe toate, le integrăm şi prezentăm raportul public într-un fel în care să elucidăm aceste posibile, eu ştiu, discuţii legate de situaţia financiară a ţării”, a afirmat Nazare.

Ministrul Finanțelor avertizează asupra efectelor disputelor privind execuția bugetară

Alexandru Nazare a susținut că execuția bugetară reprezintă un interes național, nu unul care aparține unui minister sau unui partid. El a atras atenția că orice incertitudine privind situația finanțelor publice poate afecta costurile de finanțare ale României.

„Execuția bugetară a României e un bun național. Nu e a unui minister, nu e a unui partid, e a României. De ea depind costurile de finanțare ale țării, care sunt foarte mari. Orice umbră pusă pe execuția bugetară a României reprezintă un pericol pentru noi toți”, a declarat ministrul, insistând că raportul va fi unul echilibrat.

Nazare a indicat nivelul dobânzilor drept unul dintre cei mai relevanți indicatori pentru evaluarea situației economice a țării. În opinia sa, acesta reflectă performanța României, dincolo de efectele crizelor internaționale.

Raportul a fost solicitat în contextul în care PSD a acuzat existența unei „găuri” în buget, pe care o pune pe seama guvernării conduse de Ilie Bolojan.

Alexandru Nazare, discuție cu Mark Rutte despre securitatea Mării Negre și finanțarea apărării. Ce rol va avea Autostrada Moldovei

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat luni seara că a discutat cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul reuniunii Eurogrup de la Bruxelles, despre finanțarea apărării, securitatea Mării Negre și infrastructura strategică a României.

Printre subiectele abordate s-au numărat și Autostrada Moldovei (A7), precum și rolul Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), la care România participă ca stat fondator.

„Am participat astăzi, la Bruxelles, la reuniunea Eurogrup în format incluziv, dedicată finanțării apărării. Cu această ocazie, am avut un dialog cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, cu Alena Schillerová, ministrul finanțelor din Cehia și cu Giancarlo Giorgetti, ministrul economiei și finanțelor din Italia”, a transmis Alexandru Nazare într-o postare pe Facebook.

Ministrul a spus că securitatea și apărarea sunt interese comune ale tuturor statelor europene și că investițiile făcute de țările aflate în prima linie a riscurilor contribuie la protejarea întregii Europe.

În discuția cu Mark Rutte, acesta a adus în atenție securitatea Mării Negre și riscurile tot mai mari pentru navigație și comerț.

Potrivit ministrului, eforturile statelor aflate în prima linie trebuie susținute prin mecanisme de finanțare adecvate, deoarece contribuie la securitatea întregii Europe.

Un alt subiect important a fost mobilitatea militară, despre care Alexandru Nazare spune că este importantă pentru apărarea flancului estic. Forțele și echipamentele aliate trebuie să poată ajunge rapid în zonele în care este nevoie de ele.

Ministrul a dat exemplul Autostrăzii Moldovei (A7), pe care o consideră o infrastructură cu dublă utilizare, atât civilă, cât și militară.

„Pentru România, Autostrada Moldovei (A7) este exemplul cel mai concret de infrastructură cu dublă utilizare, civilă și militară – axa nord–sud a flancului estic, care va lega Bucureștiul și portul Constanța de granița cu Ucraina și, prin A8, de Republica Moldova”, a explicat Nazare.

Ministrul a precizat că, în ultimul an, a fost asigurată finanțarea acestui proiect, prin trecerea autostrăzii de la componenta de împrumut la cea de fonduri nerambursabile din PNRR.

Cristian Erbaşu anunță concedieri şi scăderi de salarii în construcții: Din statisticile pe care noi le-am preluat, pe PNRR, ar mai fi ceva un pic mai mult de 1 miliard de euro, însă sunt în continuare datorii destul de mari pe alte proiecte

De asemenea, România a obținut prin programul SAFE 4,2 miliarde de euro pentru sectoarele strategice ale celor două autostrăzi: Pașcani–Suceava–Siret și Moțca–Iași–Ungheni.

Aceste investiții, spune el, fac parte din angajamentul asumat la summitul NATO de la Haga, prin care până la 1,5% din PIB poate fi alocat investițiilor legate de apărare și securitate, inclusiv infrastructurii.

România va găzdui la București biroul regional al Băncii pentru Apărare
Un alt subiect discutat a fost rolul Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), la care România participă ca stat fondator.

Alexandru Nazare a spus că această instituție de cooperare internațională ar putea atrage bani suplimentari și investiții private pentru proiecte din domeniul apărării și securității.

„Acest organism de cooperare internațională are potențialul de a atrage resurse suplimentare și capital privat pentru investițiile în apărare și securitate. Prin negocierile purtate în ultimul an am obținut pentru România găzduirea biroului regional pentru flancul de sud al băncii, la București, ceea ce va crește relevanța țării noastre în cadrul acestei structuri”, a transmis ministrul.

El a precizat și că este foarte importantă folosirea acestei bănci ca instrument suplimentar de finanțare, dar a și încurajat evaluarea posibilităților pe care le oferă.

Nazare vrea ca firmele românești să participe la investițiile europene în apărare

Ministrul Finanțelor a povestit în postare și despre participarea companiilor românești la proiectele europene din domeniul apărării.

Potrivit acestuia, una dintre principalele probleme pentru statele cu o industrie de apărare mai puțin dezvoltată este integrarea propriilor companii în lanțurile europene de producție și furnizare.

Acesta a susținut că programele precum SAFE și achizițiile comune trebuie să ofere oportunități tuturor statelor membre. „Una dintre principalele provocări pentru statele cu o capacitate industrială de apărare mai redusă este integrarea propriilor industrii în lanțurile europene de valoare. Am susținut că instrumentele precum SAFE și achizițiile comune trebuie să faciliteze accesul industriilor din toate statele membre la aceste lanțuri de furnizori, nu doar să consolideze poziția marilor producători europeni”, a explicat ministrul.

Achizițiile comune trebuie să fie însoțite de lanțuri de aprovizionare integrate, astfel încât firmele din toate statele membre să poată participa efectiv la aceste investiții, a spus Nazare.

În ceea ce privește regulile pentru achizițiile comune, el a mai spus că este nevoie de proceduri administrative mai simple, termene și bugete flexibile, adaptate situației economice.

„Companiile românești au nevoie de oportunități de a-și moderniza producția, de a dezvolta tehnologii și de a accesa piețe noi”, a transmis acesta.

„Toate aceste obiective trebuie urmărite într-un context financiar dificil, marcat de creșterea costurilor de finanțare și de presiuni tot mai mari asupra bugetelor publice. Recalibrarea și prioritizarea cheltuielilor publice pentru a acomoda investițiile în apărare trebuie realizate fără a pierde din vedere consolidarea fiscală și presiunile sociale tot mai mari”, a punctat el.

Potrivit ministrului, „este esențial să identificăm sinergii între instrumentele europene – SAFE, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, pentru care Comisia Europeană a propus, în viitorul cadru financiar multianual, de nouă ori mai multe fonduri pentru mobilitate militară, aproximativ 15,6 miliarde de euro -, rolul important al Băncii Europene de Investiții și celelalte instituții financiare internaționale”.

El a mai explicat că dezvoltarea capacităților de apărare trebuie să țină cont de situația finanțelor publice și de obligațiile bugetare asumate.

„Din perspectiva Ministerului Finanțelor, dezvoltarea capacităților de apărare trebuie corelată cu sustenabilitatea finanțelor publice și cu obligațiile bugetare asumate. Resursele disponibile trebuie direcționate către proiecte cu valoare strategică, cu o evaluare atentă a costurilor și a beneficiilor pe termen lung”, a transmis Alexandru Nazare.

Mihai Leu a murit pe 1 iulie 2025, după mai mulți ani în care s-a luptat cu cancerul. Anna Leu i-a fost alături pe tot parcursul bolii, iar amintirea ultimelor luni petrecute împreună rămâne una puternică pentru ea.

Ziua care ar fi trebuit să fie un prilej de sărbătoare pentru familie a fost marcată de dor și amintiri. Cu această ocazie, Anna Leu a publicat pe rețelele sociale o fotografie în care apare alături de soțul său și i-a transmis un mesaj emoționant.

„La mulți ani în cer, iubirea mea! Mi-e dor de diminețile noastre, de privirea ta și de brațele în care mă simțeam acasă. După 34 de ani împreună, încă te caut în fiecare zi. Vei rămâne mereu în sufletul meu, Mihai!”, a scris Anna Leu.

Mesajul a fost însoțit de numeroase reacții și gânduri de susținere din partea celor care au urmărit povestea familiei.

Cum s-a schimbat viața Annei Leu după pierderea soțului

Într-un interviu acordat după moartea soţului ei, Anna Leu a vorbit despre felul în care absența soțului îi influențează viața de zi cu zi. Cei doi obișnuiau să se consulte în aproape toate deciziile și petreceau foarte mult timp împreună, astfel că lipsa lui se resimte inclusiv în cele mai obișnuite momente.

„Viața mea s-a schimbat în toate felurile, mai ales în lucrurile mici. Diminețile și serile sunt cele mai grele, pentru că atunci liniștea apasă cel mai mult, lipsa lui se simte în tot ce făceam împreună, fără să ne dăm seama cât de important era. Sunt momente în care îmi vine instinctiv să-i spun ceva și atunci realizez că nu mai este. Este un gol pe care nu ai cum să-l umpli, doar înveți să trăiești cu el”, a povestit Anna Leu.

Citeşte şi: O româncă a câștigat ultramaratonul de 100 km din Antarctica. A stabilit şi un nou record

Anna Leu a vorbit și despre felul în care soțul său a înfruntat boala: „Boala l-a schimbat, poate, fizic, dar nu în esență. A rămas lucid până la capăt, conștient de tot, dar fără să se plângă. În ultimele luni, m-a impresionat cum a dus totul cu o liniște și o demnitate greu de înțeles. Durerea nu mai conta, nu a lăsat-o să-l învingă, și chiar și atunci avea planuri și puterea de a zâmbi”.

Medicii recomandă minimum doi litri de apă pe zi și evitarea excesului de bături carbogazoase.

Un afacerist american, intrat de mult în topul celor mai bogați oameni ai lumii, n-a ținut cont de aceste sfaturi. Asta puțin spus, pentru că adevărul este mult radical: omul cu pricina n-a băutat apă timp de 50 de ani! Asta în timp ce favoritele sale au fost băuturile carbogazoase.

Este vorba despre Warren Buffett, ajuns la 96 de ani și o avere estimată de Forbes la peste 160 de miliarde de dolari, ceea ce îl plasează pe locul 8 în topul celor mai bogațio pământeni.

Afaceristul i-a mărturisit că n-a băut apă timp de cinci decenii unui alt miliardar, Bill Ackman. Acesta a povestit despre acest obicei al lui Buffett într-un episod al podcastului Equity Mates Investing.

Citește și Un șaman din Siberia anunță că va sacrifica 60 de cămile, în speranța că Rusia va câștiga războiul cu Ucraina

Ackman a spus că Buffett, în urmă cu câțiva ani, a venit la el acasă pentru cină, asigurându-se că are pregătită băutura preferată: Cherry Coke.

Mai precis, când gazda l-a întrebat atunci pe Buffett dacă vrea apă plată sau minerală. acesta a refuzat, optând în schimb pentru băutura carbogazoasă preferată.

”Bill, n-am mai băut apă de 48 de ani”, i-a spus celui care îl chemase la cină.

Faptul că nu bea apă poate părea de necrezut, având în vedere starea lui bună de sănătate.

Buffett s-a retras din funcția de CEO al Berkshire Hathaway în decembrie anul trecut, după 60 de ani la conducere, iar în septembrie anul acesta a renunțat și la funcția de președinte al companiei.

Cunoscuții săi știu că bea zilnic cinci doze de Coca-Cola. În 1986, în timpul adunării generale a Berkshire, el anunța că, după ”48 de ani de fidelitate” față de Pepsi, trece la Cherry Coke și că aceasta va fi băutura oficială la reuniunilor companiei, notează newsweek.

Citește și A murit Jay Rockefeller, moștenitorul unei celebre dinastii. Fostul senator democrat fusese un mare susținător al asigurărilor medicale pentru toți americanii

Alina Sorescu a vorbit deschis despre evoluția sa profesională, dorința de a rămâne un reper în muzică și principiile prin care își educă fiicele într-o societate dominată de ecrane. Artista a subliniat că maturitatea profesională presupune consolidarea proiectelor validate în timp, în favoarea căutării unor succese rapide.

Citește și: FOTO Imagini din apartamentul de 300.000 de euro în care locuiește Alina Sorescu după divorț. Cum și-a amenajat artista locuința

Alina Sorescu: „Fiicele mele nu au conturi de social media”

„Îmi doresc să consolidez ceea ce am, pentru că de încercat am încercat multe: muzică, televiziune, ceea ce fac acum cu Picii, și partea de prezență online te învață lucruri noi pe care nu le-ai făcut până acum. Am tot încercat și asta e bine. E important să și consolidezi ceea ce faci. Mulți fac, dar la fel de repede pot și trece, iar atunci, pentru mine, mai ales fiind un artist de cursă lungă, e important să trec testul timpului și să fiu un artist cu credibilitate și peste 10 ani”, a explicat Alina Sorescu pentru Spynews.ro.

Cântăreața a explicat de ce a ales să amâne cât mai mult prezența fiicelor sale în mediul online. Aceasta consideră că, la vârstele de 10 și 12 ani, este mult prea devreme pentru ca un copil să exploreze internetul fără supraveghere.

„Deocamdată e devreme. Fetele mele, Carolina și Raisa, au 10 și 12 ani, deci încă mai trebuie să treacă niște timp până să ajungem la momentul ăla. Nu au conturi de social media. Lor le place și fac cunoștință cu acest domeniu prin intermediul meu, sunt alături de mine și activează și în trupa mea de Pici, sunt pe scenă, au apariții.

Au acces la lumea asta, dar încerc să fac parcursul lor în lumina reflectoarelor să se întâmple cu măsură, că așa e bine să fie, totul cu măsură. Folosim tehnologia, dar cât să aducă partea aia bună, să se dezvolte frumos. Să fie echilibru în toate. Nu se poate nici fără, că doar despre asta e vorba în lumea de azi și le ajută enorm de mult, dar nici să ne ghidăm viața după asta”, a mai spus Alina Sorescu.

Unul dintre polițiștii răniți în atacul armat din Cracovia a ieșit din comă. Potrivit premierului polonez Donald Tusk, odată ce și-a recăpătat cunoștința, el a întrebat despre starea colegului său.

Masacrul din Cracovia, un avertisment pentru România. Cât de aproape suntem și noi de o tragedie și ce atacuri asemănătoare au avut loc în țara noastră

„Primele cuvinte ale eroicului ofițer de poliție Artur Morański după ce și-a revenit au fost: «Kuba mai trăiește?» Se întreba despre Jakub Kulik, celălalt erou. Momente ca acestea ne redau încrederea în umanitate”, a scris premierul polonez într-o postare pe X. În urma atacului armat din weekend din Cracovia, Morański a suferit răni prin împușcare la plămân și la braț și a fost supus unei intervenții chirurgicale care a durat 12 ore.

Din fericire, ambii polițiști și-au revenit duminică, însă rămân în continuare spitalizați. Șase persoane au fost ucise sâmbătă după-amiază de un tânăr de origine poloneză, după ce a deschis focul în centrul istoric al orașului Cracovia. Alte cel puțin 15 persoane au fost rănite.

Vezi și: ANALIZĂ. Harta politică a Europei se schimbă. Cum câștigă extremiștii puterea și cât de aproape este România de o asemenea schimbare

Anchetatorii consideră că atacatorul și-a ucis, de asemenea, părinții și sora la domiciliul acestora din orașul Ostrowiec Świętokrzyski, situat în sud-estul țării, înainte de a se deplasa la Cracovia.

Atacatorul a decedat la spital luni dimineață, după ce a suferit cel puțin trei intervenții chirurgicale. Motivul său rămâne neclar.

„Nu avem dovezi care să ne permită să afirmăm în mod categoric și responsabil că a fost inspirat de o ideologie sau alta”, a declarat Przemyslaw Nowak, purtătorul de cuvânt al Parchetului Național, în cadrul unei conferințe de presă.

Parchetul a transmis luni că, în acest moment, nu există elemente care să asocieze în mod categoric autorul atacului din Cracovia cu o anumită ideologie, potrivit Le Figaro.

Atacul s-a petrecut sâmbătă după-amiază, în piața principală din centrul istoric al orașului Cracovia. Bărbatul a deschis focul asupra trecătorilor, ucigând șase persoane. Alte 17 persoane au fost rănite, printre care doi polițiști. Polițiștii au descoperit și trei persoane moarte în locuința familiei atacatorului, din orașul Ostrowiec Świętokrzyski. Este vorba despre tatăl său, în vârstă de 53 de ani, mama sa, de 52 de ani, și sora sa, de 21 de ani.