Incendiul din Delta Dunării, care a afectat 700 de ha de vegetaţie uscată şi 1.000 de mp de fond forestier, nu a fost încă stins, întrucât zona în care se manifestă ultimele focare este greu accesibilă salvatorilor. Operaţiunea a fost oprită la lăsarea serii, dar zona este supravegheată.

„Pe fondul lăsării întunericului, având în vedere faptul că zona în care se manifestă ultimele focare este greu accesibilă salvatorilor, misiunea de stingere a fost oprită în urmă cu puţin timp”, a transmis, marţi seară, ISU Tulcea, despre incendiul din zona Ostrovul Babina.

Pompierii precizează că incendiul este în continuare supravegheat, iar suprafaţa afectată din fondul forestier nu s-a extins.

„În cursul dimineţii, salvatorii vor efectua o recunoaştere în teren şi, în funcţie de situaţia operativă, misiunea va fi reluată”, au mai transmis pompierii.

Aceştia au intervenit toată ziua pentru localizarea şi lichidarea incendiului izbucnit în zona Ostrovul Babina.

Suprafaţa estimată afectată de incendiu este de aproximativ 700 de ha de vegetaţie uscată şi 1.000 de mp de fond forestier.

Curenții rip sunt doar unul dintre tipurile de curenți periculoși care pot apărea în apropierea țărmului. Sunt însă suficient de periculoși și suficient de răspândiți încât cercetătorii să îi studieze inclusiv pe litoralul românesc.

Cum se produce acest efect care trage oamenii în apă? Vaurile împing cantități mari de apă spre țărm, apa aceea trebui apoi să se întoarcă în larg. Uneori se întoare pe o suprafață mare, fără să creeze probele, alteori, forma fundului mării, bancurile de nisip și valurile fac ca apa să găsească o ieșite mai îngustă către larg. Astfel, se formează un curent rip.

National Weather Service îl descrie ca pe un flux puternic și concentrat de apă care pleacă din apropierea țărmului, traversează zona în care se sparg valurile și se îndreaptă spre larg. Poate apărea pe aproape orice coastă unde există valuri care se sparg. De aici vine și comparația cu un „râu în mare”: apa din jur se mișcă predominant spre plajă odată cu valurile, iar pe un culoar relativ îngust există un flux care se deplasează în sens opus.

Citește și: EXCLUSIV Frații care au murit înecaţi la Olimp sub ochii surorii lor, aduși acasă în sicrie albe. Sora lui Vlad și Ionuț, distrusă de durere: „Mi-au rupt sufletul. Eu aveam nunta luna viitoare” FOTO

Una dintre cele mai periculoase idei despre acești curenți este că te pot trage sub apă. NOAA explică faptul că un curent rip transportă înotătorul departe de țărm, nu spre fundul mării.

Problema cea mai mare apare în momentul în care persoana aflată în apă își dă seama că se îndepărtează de plajă, iar reacția instinctivă este aproape întotdeauna aceeași: să înceapă să înoate spre mal, exact lucrul care poate duce la o greșeală fatală.

Dacă înoți direct spre mal atunci când te afli într-un curent rip, poți ajunge să înoți exact împotriva fluxului de apă.

NOAA arată că un curent rip obișnuit poate avea viteze de aproximativ 0,3-0,6 metri pe secundă, iar în cazuri extreme au fost măsurate viteze de aproximativ 2,4 metri pe secundă, adică aproape 8,8 km/h. Cele mai puternice astfel de curente pot atinge viteze comparabile cu cele ale celor mai rapizi înotători olimpici.

Citește și: Doi frați din Vaslui, de 17 și 19 ani, au murit înecați la Olimp. Veniseră pe litoral pentru a munci

Este recomandat ca într-o astfel de situație, persoana aflată în apă să înaote paralel cu țărmul, nu direct către el. Ideea este să ieși lateral din culoarul prin care apa curge spre larg. Atunci când simți că nu mai ești transportat către exterior, te poți îndrepta către țărm.

Gazetarul Cristian Tudor Popescu – CTP a analizat recent două evenimente importante: decizia Curții Constituționale (CCR) referitoare la legea integrității și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu.

„Fără condamnați în funcții publice, Ilie!”: Câciu, atac dur la adresa premierului interimar după întâlnirea Tănăsescu-Bolojan

CTP critică CCR pentru încălcarea principiului nonretroactivității legilor, considerând că aceasta s-a plasat „deasupra Constituției” după anularea alegerilor prezidențiale. El subliniază că decizia de a aplica retroactiv legea anti-Fritz, care vizează pierderea funcțiilor pentru cei declarați incompatibili, este o manifestare a abuzului de putere. În ceea ce privește întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu, Popescu o consideră o prostie, punând la îndoială transparența acesteia. El concluzionează că starea actuală a României ar putea duce la excluderea din Uniunea Europeană și Consiliul Europei.

CTP: „O durea tot în 3 litere pe CCR de salvarea statului de drept”

„Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat. Din acel moment, CCR s-a considerat deasupra Constituției, deasupra legilor, chiar și ale bunului simț, devenind o adevărată regină a României. Așa că încălcarea unui principiu fundamental al Justiției, nonretroactivitatea legilor, prin decizia privind legea anti-Fritz împinsă de PSD, e cât se poate de firească (nonretroactivitatea a fost introdusă de gânditorii Dreptului pentru a se respecta principiul juridic roman «Non bis in idem» și pentru a limita posibilitățile folosirii Justiției ca măciucă politică și/sau personală)”, spune Cristian Tudor Popescu, într-o postare intitulată „Trecutul lovește prezentul și viitorul ca în comunism”, pe pagina lui de Facebook.

„După cum firească este și respingerea de către Regină a amendamentelor AUR privind biodiversitatea și pe Mirabela Grădinaru – nu erau ale PSD”, este explicația oferită de gazetar pentru respingerea modificărilor la legea integrității propuse de partidul condus de George Simion.

Totuși, Cristian Tudor Popescu notează decizia luată de șeful statului pe fondul dezbaterilor despre legea ANI. O numește „mișcare-fulger”.

„Remarcabilă mișcarea-fulger cu care N. Dan a publicat declarația de avere a dnei Grădinaru. Deci, CCR e dreaptă, cum ar veni, aprobă, dar și respinge. Interesant dacă președintele Dan va promulga sau nu legea anti-Fritz, căci nu prea are cum s-o scalde, după obicei”, comentează jurnalistul.

„Cât privește întâlnirea la separeu, taman în aceste zile, dintre președinta CCR Tănăsescu și premierul interimar Bolojan, nu-mi pot da seama a cui prostie e mai mare, și a cui explicație, mai stupidă”, mai spune el.

Nicușor Dan, despre decizia CCR privind Legea integrității: ”Argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea pe alte sesizări care mi-au fost respinse”

Iar concluzia lui Cristian Tudor Popescu este următoare: „Calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”.

CCR a decis că amendamentul introdus de PSD este constituțional, ceea ce ar putea afecta funcția primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu a fost criticată de PSD și AUR, iar Tănăsescu a explicat că discuția a fost legată de nevoia de spații administrative pentru CCR.

În 14 august, șefa CCR, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan au stat de vorbă la parlament, în biroul președintelui Senatului (liberalul Mircea Abrudean). Întâlnirea, care nu fusese anunțată oficial, a provocat un adevărat cutremur pe scena politică.

”Ce a căutat azi președinta CCR în biroul dlui Abrudean, să se întâlnească cu Bolojan??? ‘Întâmplător’, dna Simina Tănăsescu și-a repartizat ei însăși dosarul care se dezbate luni pe legea ANI!”, a scris, pe Facebook, senatorul social-democrat Daniel Zamfir.

CCR a reacționat în weekend, precizând că șefa instituției ”respinge ferm și categoric orice speculatie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curtii in afara cadrului strict legal”.

Ulterior, 16 președinți de Curți de Apel și 50 de președinți de Tribunale au cerut CCR-ului să clarifice discuțiile purtate înainte să decidă asupra Legii ANI și s-a făcut trimitere la demisia din 2018 a Siminei Tănăsescu, pe atunci consilierul fostului președinte Klaus Iohannis.

CCR a venit apoi cu noi explicații: ”Întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”.

Premierul demis Ilie Bolojan a evitat să dea un răspuns clar la întrebarea dacă s-a văzut sau nu cu președinta CCR: ”Vedeţi, de multe ori se încearcă să se facă din ţânţar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”.

Președintele PNL a mai spus că o persoană, atunci când ocupă o funcţie publică, are tot felul de întâlniri, inclusiv cu reprezentanţi ai sistemului judiciar. ”Dar, din nou, asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele sau dosarele pe care le aveau în lucru. Aşa este şi în astfel de cazuri şi mai mult de atâta n-are rost să vă spun”, a adăugat Bolojan.

Citește și PNL Timiș, organizaţie condusă de Vasile Blaga, despre situația lui Dominic Fritz: Decizia CCR trebuie respectată

Scandalul întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost comentat marți seară, în exclusivitate la România TV, de fostul premier Victor Ponta.

În contextul în care CCR a girat luni amendamentul la Legea integrității din pricina căruia Dominic Fritz riscă să-și piardă mandatul de edil al Timișoarei, Victor Ponta a făcut – mai în glumă, mai în serios – o speculație despre subiectele discutate la întâlnirea din 14 august.

” Sper că asta a discutat Bolojan cu șefa Curții Constituționale: ‘Scăpați-mă de Fritz!’ ”, a spus Ponta.

Fostul premier a reiterat apoi că, din punctul său de vedere, Ilie Bolojan a devenit ”prizonier” al USR, astfel că prioritatea numărul unu trebuie să fie instalarea unui nou guvern, cu puteri depline și ”pentru români”.

”Guvernul actual este și ilegal, și ilegitim.

Vreau ca România să aibă un guvern, pentru că în fiecare zi pierdem bani și distrugem firme românești.

Vreau un guvern al României pentru români, nu al unor ‘viruși’ trimiși din străinătate. Mă refer la USR-iști și la prizonierul lor, Ilie Bolojan. (…)

Bolojan e dependent de ei. A pus USR-iști în cam toate funcțiile și cred că începe să-i pară rău…”, a mai spus Victor Ponta.

Șefa Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a precizat anterior, tot marți, că întâlnirea cu Ilie Bolojan a avut drept scop să ceară câteva săli în plus pentru CCR, care își desfășoară activitatea în clădirea Parlamentului, lângă Senat. Șefa CCR a precizat că nu se pune problema să demisioneze în urma scandalului generat de faptul că discuția secretă de acum trei zile nu a fost anunțată public.

Citește și „Fără condamnați în funcții publice, Ilie!”: Câciu, atac dur la adresa premierului interimar după întâlnirea Tănăsescu-Bolojan

Investigația Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) a inclus verificări în județele Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu, precum și schimburi de informații cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene.

Conform ANAF, schema ar fi utilizat succesiv societăți de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia. Acestea erau folosite pentru achiziții intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA. Dacă unei societăți îi era anulat codul de TVA, operațiunile ar fi fost mutate pe o altă firmă, fără modificarea mecanismului comercial.

Citește și: ANAF a început ștergerea conturilor SPV ale persoanelor decedate. De ce au primit notificări numeroși contabili: „Doar prin deces scapi de ANAF și se confirmă și acum!”

Mașinile erau apoi vândute în România, iar inspectorii cred că documentele folosite nu reflectau circuitul comercial real și aveau rolul de a reduce artificial baza de impozitare și obligațiile fiscale.

Printre neregulile găsite se numără facturi întocmite în România în numele unor firme din Ungaria și Slovacia, facturi și contracte completate fictiv sau în alb și contracte succesive între persoane fizice, prin care ar fi fost ascuns furnizorul real.

ANAF precizează și utilizarea unor persoane interpuse, inclusiv persoane care au declarat că nu știau despre tranzacțiile realizate în numele lor. La înmatricularea unor autoturisme ar fi fost prezentate documente emise pe numele unor societăți care nu au confirmat operațiunile comerciale respective.

În anumite cazuri, valoarea trecută în documentele prezentate pentru înmatriculare reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat inițial de furnizorul din Germania, conform inspectorilor antifraudă.

Persoanele implicate ar fi controlat toate etapele operațiunilor, de la identificarea mașinilor în Germania și folosirea codurilor de TVA ale firmelor externe până la promovarea autoturismelor online și în parcuri auto, redactarea documentelor și încasarea banilor.

ANAF susține că activitatea economică se desfășura, în fapt, în România, societățile din străinătate fiind folosite pentru a crea aparența unor tranzacții intracomunitare conforme.

Pentru recuperarea prejudiciului, inspectorii au instituit măsuri asigurătorii asupra conturilor bancare și asupra unor bunuri mobile și imobile, în valoare de 21,34 de milioane de lei. Autoritățile continuă verificările pentru stabilirea întregii dimensiuni a presupusei fraude și recuperarea prejudiciului.

Citește și:  Cum verifici dacă ai datorii la ANAF sau la Primărie. Documentul care confirmă oficial dacă ai obligații fiscale

Preşedinta Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, afirmă că are o opinie separată în ceea ce priveşte verdictul judecătorilor CCR în cazul „amendamentului FritZ”, precizând că va explica, în opinia pe care o va redacta, de ce crede că o astfel de prevedere este neconstituţională. „Nu pot argumenta în sens contrar”, a adăugat Tănăsescu.

Simina Tănăsescu a declarat, într-un interviu pentru „Cotidianul”, că decizia CCR în cazul amendamentului la Legea integrităţii cu efecte asupra mandatului de primar liderului USR Dominic Fritz urmează să fie adusă la cunoştinţă prin publicare în Monitorul Oficial, în cazul acesteia existând şi „una, două, trei opinii separate”:

Preşedinta CCR a fost întrebată despre reacţia lui Dominic Fritz care spune că se va adresa CEDO considerând că legea nu se poate aplica retroactiv pentru că ar încălca articolul 15 din Constituţie, dar şi dacă a înţeles poziţia colegilor săi şi dacă este sau nu neconstituţională prevederea.

„Există o decizie a Curţii. Ea urmează să fie adusă la cunoştinţă prin publicare în Monitorul Oficial. Este o decizie a Curţii, adoptată de o majoritate, dar aceea este decizia Curţii, care susţine că prevederea nu este neconstituţională. Vor exista una, două, trei, nu îmi este clar încă exact câte, dar vor exista şi opinii separate care vor susţine contrariul. Pot încerca să explic de ce eu, personal, apreciez altfel şi, în opinia separată pe care o voi redacta, voi explica de ce cred că o astfel de prevedere este neconstituţională. Nu pot argumenta în sens contrar”, a afirmat Simina Tănăsescu.

În legătură cu o posibilă influenţă asupra deciziei CCR a unei ipotetice hotărâri a CEDO în speţa Fritz, Simina Tănăsescu a spus că o astfel de hotărâre „poate obliga statul român la anumite tipuri de conduită, la anumite genuri de reparaţii”.

„Este o opţiune la latitudinea domniei sale (n. red. – atacarea la CEDO). O hotărâre CEDO, în funcţie de ce va stabili acea hotărâre, poate obliga statul român la anumite tipuri de conduită, la anumite genuri de reparaţii. Asta depinde, întâi, dacă Curtea Europeană a Drepturilor Omului ajunge la aceeaşi concluzie cu cea a petiţionarului. Dacă ajunge la aceeaşi concluzie, rămâne de văzut ce măsuri de redresare ar putea stabili. Sau, dacă ajunge la concluzia că, dimpotrivă, totul e în regulă, nu vor fi impuse măsuri statului român. Hotărârea CEDO nu are cum să aibă un impact direct, imediat, asupra deciziilor Curţii. Aceste decizii ale Curţii sunt definitive şi sunt publicate în Monitorul Oficial”, a explicat Simina Tănăsescu.

Curtea Constituţională a decis că amendamentul la Legea integrităţii cu efecte asupra lui Dominic Fritz, care şi-ar putea pierde mandatul de primar, în urma deciziei definitive privind conflictul de interese, este constituţional.

Astfel, CCR precizează că dispoziţiile legale tranzitorii cu privire la aplicarea în timp a regimului sancţionator a conflictelor de interese/ incompatibilităţilor cuprinse în art.X din lege nu sunt contrare art.15 alin.(2) din Constituţie.

„Reglementarea măsurilor de sancţionare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art.15 alin.(2) din Constituţie”, au decis judecătorii CCR, cu majoritate de voturi.

Preşedinta Curţii Constituţionale, Simina Tănăsescu, afirmă că propunerea privind locul întâlnirii de vineri, cu Ilie Bolojan, din biroul lui Mircea Abrudean, de la Parlament, a aparţinut premierului, după ce ea a aflat că acesta urma să se afle în Palatul Parlamentului şi a întrebat la Secretariatul General al Guvernului dacă pot avea „o întâlnire scurtă, rapidă, în ideea distribuirii” unor spaţii pentru activitatea CCR, în condiţiile creşterii numărului de angajaţi. Tănăsescu a explicat că demersul său a fost iniţiat în contextul în care a aflat că în şedinţa de Guvern fusese adoptată o hotărâre referitoare la un corp de clădire unde ar putea fi organizate astfel de spaţii suplimentare.