Romania needs a 2027 budget that addresses real pressures without creating new imbalances, while the three main priorities for closing the current year and drawing up next year’s budget are European funds, financing through the SAFE instrument and continuing to reduce the budget deficit, Finance Minister Alexandru Nazare says.

He is in Brussels, where he attended the meeting of the Economic and Financial Affairs Council (ECOFIN) and the Eurogroup meeting in inclusive format, agerpres reports.

On Monday, the Finance Minister met European Commissioner for Economy and Productivity, Implementation and Simplification Valdis Dombrovskis, with whom he discussed Romania’s public finance outlook, payment requests No. 5 and No. 6 under the National Recovery and Resilience Plan (PNRR), financing through the SAFE instrument and next year’s budgetary challenges.

„The discussion was constructive, including with regard to the credibility of Romania’s ability to meet its planned deficit target for this year. The progress made in fiscal and budgetary consolidation is significant, but it must be sustained through consistency, financial discipline and careful management of risks in the final months of the year,” Nazare wrote on his Facebook page on Tuesday.

According to the minister, receiving the PNRR-related European funds is essential for financing investments and meeting the deficit target. In this context, the Finance Minister said that the priority over the coming weeks was to complete the assessment process for payment requests No. 5 and No. 6 and make maximum use of the available European funding.

„Romania has mobilised substantial budgetary resources for PNRR investments, including for payments already made. In return, we must ensure that the scheduled European funds are received, based on the fulfilment and validation of the agreed milestones and targets. There is a direct link between implementing reforms, European funding for investments and maintaining a balanced budget execution. Any European funding that is not received, despite the state having already committed expenditure, creates additional pressure on budgetary resources and financing requirements. That is why it is essential to mobilise all the ministries and institutions involved in support of the efforts coordinated by our colleagues at the Ministry of Investments and European Projects (MIPE). Responses to the European Commission’s requests for clarification must be complete, properly documented and submitted on time,” Alexandru Nazare stressed.

The Finance Minister thus reiterated that the issue is not merely one of absorbing European funds, but also of protecting public investment without compromising fiscal consolidation objectives.

At the same time, Nazare and Commissioner Dombrovskis reviewed the status of Romania’s first payment request submitted under the SAFE instrument, worth approximately 1.2 billion euros. He said that the prospect of receiving the funds was realistic, subject to the completion of the assessment and approval stages.

„I discussed with Commissioner Dombrovskis the status of Romania’s first payment request submitted under the SAFE instrument, as well as the prospects of these resources being made available by the end of the year. Based on our discussions, this prospect is realistic, subject to the completion of the assessment and approval stages. The SAFE instrument represents an important opportunity for Romania to finance strategic investments in defence, infrastructure and industrial capabilities through European loans on favourable terms,” the minister also said.

From the Finance Ministry’s perspective, it is essential to align the investment and payment schedules with the actual availability of European funding, in order to limit pressure on market-based financing and ensure the predictability needed to implement programmes.

On the other hand, the Finance Minister pointed out that 2027 would bring significant budgetary challenges, including maintaining investment levels, funding public services and covering pension expenditure, all of which must be assessed and taken into account from the budget preparation stage. He also stressed that next year’s budget cannot be drawn up simply by adding together spending requests, reiterating the need for a realistic assessment of revenues.

„We must accommodate several pressures simultaneously: the need to maintain a high level of public investment, the operating and financing costs of public services, developments in personnel and pension expenditure, as well as increased financing requirements for defence and the implementation of SAFE programmes. At the same time, we must take into account the changing structure of European funding as the NRRP comes to an end and the need to secure resources to continue investments that extend beyond its timeframe. We cannot draw up the 2027 budget simply by adding together spending requests. We need a realistic assessment of revenues, existing obligations and available fiscal space, as well as decisions on spending priorities and the measures that need to be adopted before the budget is approved,” Alexandru Nazare also said.

Under these circumstances, the minister considers that discussions on developments in personnel expenditure, wage policy and pensions must be concluded well in advance, so that these decisions can be reflected in a predictable and sustainable budgetary framework.

According to Nazare, increased defence spending and the use of the SAFE instrument must also be incorporated into rigorous multiannual planning, reflecting both the investment timetable and the impact on the deficit, public debt and financing requirements.

„The objective is to continue reducing the deficit without sacrificing investments that support economic development and without undermining the sustainability of funding for essential public services. This requires not only budgetary discipline, but also reforms, prioritisation and greater efficiency in every leu spent. Fiscal consolidation must remain credible, including in the eyes of our European partners, investors and credit rating agencies. Consistency in reducing the deficit is fundamental to protecting the country’s credit rating, maintaining access to financing and creating the conditions for lowering borrowing costs for both the state and the private sector. Romania needs a 2027 budget that addresses real pressures without creating new imbalances. A budget based on responsibility, investment and the continuation of fiscal and budgetary consolidation. This is the commitment we are upholding in our dialogue with European partners and which must be translated into budgetary decisions in the period ahead,” the Finance Minister stressed.

Radicalizarea tinerilor din Europa nu mai poate fi asociată cu o singură ideologie sau cu un anumit mediu social. De la grupările de extremă dreapta și mișcările islamiste până la comunitățile online misogine și rețelele care promovează teorii conspiraționiste, formele extremismului sunt tot mai diverse. Cercetările arată însă că, dincolo de diferențele ideologice, există mecanisme comune: nesiguranța economică, sentimentul de nedreptate, izolarea socială și nevoia de apartenență.

Rețelele sociale și propaganda distribuită prin intermediul platformelor digitale pot accelera procesul, uneori comprimând radicalizarea într-un interval de câteva săptămâni. În același timp, accesul dificil la locuințe, contractele de muncă instabile și lipsa perspectivelor pot amplifica frustrarea unei generații care simte că nu are control asupra propriului viitor, informează theins.press.

Extremismul juvenil nu mai poate fi explicat printr-o singură ideologie

Ce arată cele mai recente date despre radicalizarea tinerilor

Raportul Global Terrorism Index 2026, publicat de Institute for Economics and Peace, identifică radicalizarea tinerilor drept una dintre cele mai importante provocări de securitate din Occident. În 2025, copiii și adolescenții au reprezentat 42% din totalul investigațiilor legate de terorism din Europa și America de Nord. Proporția este de trei ori mai mare decât în 2021.

Statistica trebuie însă interpretată corect: raportul se referă la investigații, nu la numărul de atacuri comise de minori. Faptul că un tânăr apare într-o anchetă nu înseamnă automat că a comis sau că a încercat să comită un atentat.

Tendința este vizibilă și în Marea Britanie. Potrivit datelor prezentate de Biblioteca Camerei Comunelor, persoanele sub 18 ani au reprezentat 19% dintre cei arestați pentru infracțiuni legate de terorism în anul financiar 2024–2025: 43 de persoane. În 2002–2003, proporția era de numai 3%, echivalentul a opt arestări.

Există și un element important care oferă context acestor cifre. Potrivit aceluiași raport internațional, 97% dintre planurile de atac terorist în care au fost implicați minori au fost dejucate de autorități în perioada 2022–2025. Proporția este mai mare decât în cazul planurilor atribuite exclusiv adulților, dintre care 68% au fost dejucate.

Raportul din 2026 mai arată că 93% dintre atacurile teroriste mortale din Occident, înregistrate în ultimii cinci ani, au fost comise de persoane care au acționat singure. Acest tip de atacator este mai greu de identificat prin metodele clasice de supraveghere a rețelelor, deoarece nu are neapărat legături directe cu o organizație extremistă.

O altă tendință, documentată într-un raport publicat în 2020, este creșterea cu 250% față de 2014 a atacurilor teroriste de extremă dreapta din America de Nord, Europa de Vest și Oceania. Această cifră se referă la atacurile din regiunile respective, nu în mod specific la tineri.

Este important și contextul general: deși atacurile teroriste motivate politic au crescut cu aproape 20% în 2025, numărul total al atacurilor teroriste la nivel mondial a scăzut cu 22%, iar decesele provocate de acestea au fost cu 28% mai puține față de anul anterior. Prin urmare, creșterea unor forme de extremism nu trebuie confundată cu o creștere generală a tuturor indicatorilor terorismului.

Atitudinile radicale nu înseamnă automat violență

Cercetătorii fac o diferență între radicalizarea ideologică și cea comportamentală. Prima presupune adoptarea unor convingeri intolerante, fundamentaliste sau exclusiviste. A doua implică susținerea ori participarea la acte de violență. Cele două fenomene nu evoluează obligatoriu împreună: majoritatea persoanelor care ajung să adopte idei radicale nu trec automat la acțiuni ilegale.

Un studiu publicat în 2021 în revista științifică PLOS ONE, realizat pe 8.317 elevi din zece cantoane elvețiene, a analizat atitudinile asociate extremismului de dreapta, de stânga și islamist. Cei mai mulți participanți aveau 17 sau 18 ani.

Rezultatele au arătat că nivelul mediu de acceptare a ideilor extremiste de stânga era mai ridicat decât în cazul celor de dreapta sau islamiste. Autorii au observat, de asemenea, că apartenența religioasă, luată separat, explică mai puțin decât anumite atitudini, precum exclusivismul religios și respingerea toleranței.

Studiul a măsurat opinii și atitudini, nu comportamente violente. Concluzia nu este că o anumită categorie de tineri ar reprezenta automat un pericol, ci că extremismul poate apărea în medii ideologice diferite, iar religia sau afilierea politică nu sunt suficiente pentru a explica fenomenul.

Izolarea, nesiguranța și propaganda online pot accelera radicalizarea

Nevoia de certitudine și sentimentul că grupul este amenințat

Unul dintre mecanismele care pot favoriza radicalizarea este dorința de a găsi răspunsuri simple într-o perioadă de nesiguranță personală. Adolescența și începutul vieții adulte sunt etape în care identitatea, apartenența și statutul social au o importanță deosebită. Grupările extremiste pot exploata aceste vulnerabilități, oferind sentimentul că fiecare membru are un rol, că face parte dintr-o comunitate specială și că există un vinovat clar pentru problemele sale.

Un studiu publicat în 2013 în Journal of Social Issues, realizat în rândul tinerilor musulmani din Olanda, a identificat trei factori importanți în dezvoltarea convingerilor radicale: incertitudinea personală, percepția unei nedreptăți și impresia că propriul grup este amenințat.

Potrivit cercetătorilor, aceste experiențe pot alimenta neîncrederea în instituții, sentimentul de superioritate al propriului grup și distanțarea față de societate. În anumite condiții, ele pot ajunge să justifice tolerarea violenței comise de membrii grupului, iar ulterior chiar intenția de a recurge la violență.

Mecanisme asemănătoare pot apărea în mișcări cu ideologii foarte diferite. O persoană poate găsi un sentiment de apartenență într-o comunitate extremistă religioasă, într-un grup naționalist radical sau într-o rețea online care promovează misoginia și ura față de anumite categorii sociale. Mesajele sunt diferite, însă promisiunea unei identități colective și identificarea unui adversar comun pot avea un rol asemănător.

Rețelele sociale pot scurta timpul necesar radicalizării

Platformele digitale au schimbat viteza cu care propaganda extremistă poate ajunge la un public vulnerabil. Conținutul scurt, imaginile violente, mesajele emoționale și recomandările algoritmice pot expune în mod repetat utilizatorii la materiale tot mai radicale.

Un raport publicat de Soufan Center în septembrie 2025 avertiza că procesele de radicalizare care se desfășurau anterior pe parcursul mai multor luni sau chiar ani se pot produce acum în câteva zile sau ore, pe fondul propagandei online și al comunităților digitale izolate.

Și Global Terrorism Index 2026 descrie o comprimare puternică a acestui interval. Potrivit raportului, timpul mediu dintre primul contact cu materialele radicale și radicalizarea propriu-zisă era estimat la aproximativ 18 luni în 2005 și la 13 luni în 2016. În prezent, procesul se poate desfășura în câteva săptămâni.

Aceste estimări nu reprezintă un calendar universal valabil pentru fiecare persoană. Ele descriu o tendință identificată de cercetători, favorizată de distribuirea rapidă a propagandei și de vulnerabilitățile specifice vârstei.

Raportul internațional mai arată că o proporție foarte mare dintre minorii radicalizați avea, înainte de radicalizare, un istoric de neglijare sau abuz psihologic. Este vorba despre estimări privind experiențele anterioare ale persoanelor analizate, nu despre dovezi că aceste experiențe conduc inevitabil la extremism.

Locurile de muncă instabile și criza locuirii sporesc sentimentul de excludere

Aproape unul din doi tineri angajați are contract temporar

Radicalizarea nu poate fi explicată exclusiv prin situația economică, însă nesiguranța financiară poate amplifica frustrările și sentimentul că societatea nu oferă șanse egale. Pentru mulți tineri, începutul vieții adulte înseamnă salarii relativ mici, contracte pe perioadă determinată și dificultăți în obținerea independenței financiare.

Datele Eurostat arată că, în 2024, 47,6% dintre tinerii angajați cu vârste între 15 și 24 de ani din Uniunea Europeană lucrau pe baza unor contracte temporare sau pe perioadă determinată. Procentul se referă la persoanele angajate din această categorie de vârstă, nu la întreaga populație tânără.

Un astfel de contract nu înseamnă automat precaritate, deoarece unii tineri aleg munca temporară în paralel cu studiile sau pentru flexibilitate. Totuși, în cazul celor care încearcă să își construiască o viață independentă, instabilitatea profesională poate face dificilă planificarea pe termen lung.

Locuințele s-au scumpit mai repede decât salariile

Accesul la o locuință a devenit o altă problemă majoră pentru generațiile tinere. Potrivit raportului Eurofound publicat în decembrie 2025, prețurile locuințelor din Uniunea Europeană au crescut cu 55,4% între 2010 și 2024, în timp ce chiriile au urcat cu 26,7%. În aceeași perioadă, salariul mediu ajustat pentru un angajat cu normă întreagă a crescut cu aproximativ 28%.

Raportul subliniază că tinerii sunt afectați în mod deosebit de criza locuirii, deoarece au venituri mai mici și sunt mai expuși contractelor de muncă nesigure. În marile orașe, unde se concentrează multe dintre oportunitățile profesionale și educaționale, locuințele accesibile sunt tot mai greu de găsit.

Acest context poate alimenta percepția că efortul individual nu mai este suficient pentru a obține stabilitate. Atunci când o persoană muncește, dar nu își permite o locuință sau nu poate planifica următorii ani, sentimentul de frustrare poate deveni mai puternic.

O cercetare publicată în 2025, bazată pe 415 interviuri realizate între 2021 și 2023 în Norvegia, Danemarca, Olanda și Marea Britanie, a analizat legătura dintre condițiile economice, integrarea socială și radicalizarea tinerilor. Autorii au observat că nemulțumirile economice pot crea vulnerabilități atât în rândul celor atrași de ideologii naționaliste, cât și al celor care se apropie de extremismul islamist.

Cercetătorii au evidențiat mai ales importanța privării relative: nu contează doar nivelul obiectiv al veniturilor, ci și percepția că alte grupuri beneficiază de oportunități inaccesibile propriei comunități. Contextul național, politicile sociale și integrarea pot influența modul în care aceste nemulțumiri se transformă în atitudini radicale.

Cu alte cuvinte, sărăcia sau lipsa unei locuințe nu transformă automat un tânăr într-un extremist. Ele pot deveni însă factori de vulnerabilitate atunci când se combină cu izolarea, discriminarea percepută, lipsa încrederii în instituții și propaganda care oferă explicații simpliste pentru probleme complexe.

O spirală de ostilitate poate radicaliza grupuri opuse

Cum se poate produce radicalizarea reciprocă

Radicalizarea nu apare întotdeauna într-un singur grup care se izolează de restul societății. Uneori, ostilitatea dintre comunități poate alimenta o reacție în lanț: discursurile xenofobe și anti-musulmane pot întări sentimentul de excludere în rândul unor tineri musulmani, iar reacțiile radicale ale acestora pot fi folosite de grupările naționaliste pentru a justifica noi mesaje ostile.

Sociologul turc Ayhan Kaya a analizat acest mecanism într-un studiu publicat în 2021, în revista Politics and Governance. Cercetarea a urmărit experiențele tinerilor care se identificau drept musulmani și ale celor care se considerau membri ai populației native din mai multe țări europene, inclusiv Belgia, Franța, Germania și Olanda.

Pe baza unor interviuri aprofundate, autorul a susținut că radicalizarea celor două categorii nu poate fi explicată doar prin diferențe religioase sau culturale. În schimb, excluderea socială, nesiguranța economică, tensiunile politice și alienarea psihologică pot crea mecanisme asemănătoare în grupuri care se percep reciproc ca adversare.

Conceptul este descris drept radicalizare reciprocă: două grupuri ajung să se alimenteze reciproc prin amenințări, reacții ostile și justificări ideologice. Această explicație nu înseamnă că toate comunitățile sunt la fel de radicalizate și nici că responsabilitatea pentru violență este împărțită automat. Ea arată însă cum polarizarea poate întreține un cerc vicios.

De ce prevenirea nu se poate limita la supravegherea grupărilor extremiste

Diversitatea formelor de radicalizare face ca prevenirea să nu poată fi redusă la identificarea unei singure ideologii. Grupările extremiste religioase, organizațiile de extremă dreapta, comunitățile online misogine sau rețelele conspiraționiste au obiective diferite, dar pot exploata aceleași vulnerabilități: nevoia de apartenență, frustrarea, sentimentul de umilință și dorința de a găsi vinovați pentru problemele personale.

De aceea, intervențiile de prevenție presupun mai mult decât monitorizarea propagandei. Accesul la educație, sprijinul psihologic, integrarea socială, oportunitățile profesionale și capacitatea de a identifica manipularea online pot reduce vulnerabilitățile care fac extremismul atractiv.

Creșterea numărului de minori implicați în investigații legate de terorism reprezintă un avertisment pentru autoritățile europene. Totuși, statisticile nu justifică generalizări despre o întreagă generație sau despre anumite comunități religioase și sociale.

În spatele ideologiilor diferite se pot afla experiențe de nesiguranță și alienare care nu sunt specifice unei singure categorii de tineri. Înțelegerea acestor mecanisme este esențială pentru a preveni transformarea frustrării și a sentimentului de excludere în justificări pentru ură și violență.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este aşteptat marţi în Danemarca, unde urmează să se întâlnească cu liderii ţărilor nordice pentru a discuta despre apărarea antiaeriană şi securitatea energetică, a anunţat cabinetul premierului danez Mette Frederiksen, relatează AFP şi Reuters, potrivit Agerpres.

„Sunt mândră să-i primesc pe preşedintele Zelenski şi pe liderii nordici în Danemarca. Lupta ucrainenilor pentru o Ucraină liberă şi o Europă liberă continuă”, a declarat şefa guvernului danez într-un comunicat.

Statele nordice se numără printre principalii susţinători ai Ucrainei, iar preşedintele Zelenski s-a aflat în vizită la Oslo la sfârşitul lunii octombrie unde s-a întâlnit cu emisarii americani.

Negocieri directe între Ucraina şi Rusia, mediate de SUA, sunt programate să aibă loc marţi şi miercuri la Abu Dhabi.

„La aproape cinci ani de la invazia la scară largă (a Rusiei în Ucraina), ploaia de bombe continuă să cadă asupra civililor, a centrelor de ajutor de urgenţă şi a instalaţiilor de apă şi încălzire. De aceea trebuie să rămânem fermi”, a insistat Frederiksen.

Poliţia din Copenhaga a anunţat marţi că îşi va spori prezenţa în următoarele zile. Cu o zi înainte, ea a interzis temporar zborurile cu drone deasupra capitalei daneze.

Un tânăr de 19 ani din Luduș a devenit cel mai tânăr Cetățean de Onoare din istoria orașului, după ce a intervenit pentru a salva un bărbat care încerca să se spânzure într-un parc. În timp ce Ruben Găitan și colegii săi încercau să-l țină în viață, alți tineri aflați în apropiere au ales să filmeze întreaga scenă pentru rețelele sociale.

Ruben Găitan, în prezent student la specializarea Automatică și Informatică Aplicată din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, a povestit cum a intervenit în ajutorul bărbatului. Incidentul s-a petrecut pe 22 aprilie, în parcul central din Luduș, după ce tânărul ieșise de la școală.

„Ieșeam de la școală, am trecut pe acolo, prin fața primăriei, și am văzut un om care era cățărat în copac și nu știam exact ce face. Am trecut, nu am băgat de seamă, nu știam ce încearcă să facă. Și după aceea am mai mers puțin și un coleg mi-a zis să mă uit în spate, că ăla se spânzură. Și a zis să merg să îl ajut. Am mers repede, l-am ținut de picioare, l-am ridicat și am încercat să îl ajutăm.

Citește și : Două adolescente din Teleorman și-au cărat pumni și picioare în curtea unei primării. Martorii le filmau și le dădeau indicații despre cum să se lovească: „Picior, pumn, dă!” / „Piedică, Diana, piedică!” VIDEO

După aia a mai venit încă un coleg și l-a ținut și el de cap, că îi cădea capul și nu știu dacă putea să respire. Și celălalt coleg, care mi-a zis prima oară, a sunat la poliție între timp, ca să vină să rezolve totul. Au venit, l-au dezlegat, i-au dezlegat cureaua de la copac”, a declarat presei, luni, Ruben Găitan.

În momentul în care Ruben și prietenii săi încercau să susțină greutatea bărbatului și să-l ajute să respire, mai mulți minori aflați în apropiere au scos telefoanele și au început să filmeze.

„A fost ciudată chestia asta. Nu știu, fiecare face cum consideră, adică înțeleg și reacția asta. Primul lucru, când vezi ceva care nu e așa de obișnuit, primul gând e să salvezi momentul și să filmezi. Nu știu, poate depinde și de persoană. (…) Sper ca această întâmplare să transmită încredere și să aibă oamenii curaj să facă schimbarea. Adică să nu stea să aștepte să se întâmple ceva, să facă ei ceva, dacă se întâmplă ceva, undeva, să fie cei care inițiază, să nu stea să se uite, să nu stea să filmeze”, a spus Ruben despre acest lucru.

După incident, tânărul s-a mai întâlnit de câteva ori cu bărbatul pe care îl salvase, iar acesta i-a mulțumit. Totuși, recunoaște Ruben Găitan, bărbatul duce o viață grea și ar mai fi avut alte tentative.

„M-am mai întâlnit cu el de câteva ori prin oraș și mi-a mulțumit, deși am auzit că a mai avut tentative. Are mai multe probleme de sănătate. Din păcate, săracul, duce și el o viață grea”, a spus tânărul.

Dana Găitan, mama tânărului, a povestit că vestea intervenției a luat-o prin surprindere și a făcut-o să se teamă de efectele emoționale pe care un asemenea episod le-ar putea avea asupra fiului său, care era atunci elev de liceu.

Aceasta i-a felicitat și pe colegii fiului său, care au colaborat pentru a-l salva pe bărbat.

„Toți au colaborat, să zicem așa, pentru faptul că celălalt băiat, un alt coleg de-al lui, am înțeles că l-a văzut înaintea lui și a zis: ‘Ruben, fugi, că ăsta se spânzură’. Ruben e mare de statură. Celălalt era slăbuț. Poate că ar fi făcut și el același lucru, dar fiindcă era mai micuț la înălțime, mai slăbuț, a văzut că nu e capabil. (…) Nici nu au stat pe gânduri. Adică în secunda în care a zis, au acționat pentru, se vede și pe filmare că au trecut doar câteva secunde de când domnul și-a dat drumul și băiatul deja era la el și îl ridica”, ne-a declarat Dana Găitan.

Mama tânărului a criticat, la rândul său, faptul că unii dintre minorii aflați în apropiere au preferat să filmeze în loc să caute o modalitate de a ajuta.

„Sperăm să fie un exemplu pentru ceilalți, pentru tineri, pentru copii. Când văd neapărat ceva că se întâmplă, să intervină, nu să scoată telefonul. Deși dacă nu ar fi fost filmat, poate nu s-ar fi ajuns ca Ruben să fie cetățean de onoare. Erau copii, adică de 12-13 ani. Sunt și conștientă de faptul că acești copii chiar nu puteau să facă nimic. Poate să sune la 112, dar vedeți copiii din ziua de astăzi cum tot sunt cu telefoanele, imediat să filmeze tot ce se întâmplă”, a spus Dana Găitan.

Aceasta a pus gestul fiului său pe seama educației primite în familie și a valorilor pe care a încercat să i le transmită încă din copilărie.

„I-am spus că cea mai importantă este credința în Dumnezeu. În primul rând, viața contează. Nu contează a cui viață este, e foarte important să pui principiile înainte la orice, să fie empatic și să fie acolo pentru oricine are nevoie. Cred că de mic l-am învățat să nu le facă bullying celorlalți, ci să le sară în ajutor (…) Ne simțim mândri, deși mândria nu e ceva tocmai bun, dar să zicem că e o mândrie bună de data aceasta”, a afirmat mama băiatului.

Pentru intervenția sa, Ruben Găitan a primit titlul de Cetățean de Onoare al orașului Luduș, devenind cea mai tânără persoană care obține această distincție.

Inițiativa i-a aparținut consilierului local Raul Cociș, iar proiectul a fost aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 45 din 26 mai 2026, cu nouă voturi pentru și șase împotrivă.

Tânărul s-a declarat onorat de recunoașterea primită din partea comunității și a spus că apreciază gestul autorităților locale.

„Mă simt mândru. Mi se pare un lucru foarte frumos, mi se pare o onoare. Chiar asta e, o onoare, și apreciez acest gest, că m-au făcut cetățean de onoare. Înțeleg că nu-i un titlu care poate să fie acordat oricui și poate s-au mai întâmplat lucruri de genul acesta, dar apreciez că am avut norocul și onoarea să fiu eu”, a mai declarat Ruben Găitan.

Citește și : El este tânărul de 21 de ani, ucis de tatăl vitreg în Caraș-Severin. Mama lui Andrei este și ea în stare gravă

Deși a ales să urmeze o facultate în domeniul informaticii, Ruben s-a gândit în trecut și la o carieră de pompier. Mama spune că studiile actuale îi pot oferi mai multe oportunități profesionale, inclusiv aceea de a urma pregătirea necesară pentru a deveni salvator.

„Dacă tot îi place informatica, să facă ceva pe informatică. Și după aceea, școala de pompieri, am înțeles că e destul de scurtă ca timp, are timp să facă și școala de pompieri. (…) Și poate, odată, dacă el totuși dorește să fie pompier, poate o să îl ajute vreodată în viață”, a conchis Dana Găitan.

Sărbători religioase 11 noiembrie 2026

Ortodoxe: Sf. Mare Mc. Mina; Sf. Mc. Victor, Vichentie şi Ştefanida; Sf. Cuv. Teodor Studitul

Greco-catolice: Sf. m. Mina, Victor, Vichentie, Ştefanida; Sf. cuv. Teodor Studitul

Romano-catolice: Ss. Martin de Tours, ep.; Marina, fc. m.; Fer. Alice, fc. m.

Calendar ortodox 11 noiembrie 2026. Cine a fost Sfântul Mina

Născut în prima jumătate a secolului al III-lea, în Nakiyos, în apropiere de Memphis, Sfântul Mina a rămas orfan de ambii părinți încă din copilărie. A intrat în armata imperială, însă, în anul 303, după emiterea edictului de persecutare a creștinilor de către împăratul Dioclețian, a părăsit armata și s-a retras în pustiu.

Acolo l-a întâlnit pe Sfântul Macarie Egipteanul, care l-a îndemnat să se întoarcă printre oameni și să-și mărturisească credința. Urmându-i sfatul, Mina a ajuns în orașul Cotyaeum, unde avea loc o sărbătoare în cinstea zeilor. Aici și-a declarat public credința în Hristos, iar consecința acestei mărturisiri a fost faptul că a fost arestat și dus în fața prefectului Pyrrhus. Pentru că a refuzat să renunțe la creștinism, a fost condamnat la moarte și decapitat.

Minunea pentru care Sfântul Mina este considerat ocrotitorul celor păgubiți

Potrivit tradiției creștine, Sfântul Mina a înviat un creștin ucis de gazda la care se adăpostise în drum spre biserica sfântului. Bărbatul fusese omorât pentru banii pe care îi avea asupra sa, iar trupul îi fusese tăiat în bucăți și ascuns într-un coș, potrivit crestinortodox.ro

În timp ce criminalul încerca să găsească o modalitate de a scăpa de urmele faptei, Sfântul Mina i s-a arătat călare, în chip de ostaș. Descoperind rămășițele victimei, sfântul a așezat la loc toate membrele și, prin rugăciune, l-a readus la viață. Ulterior, i-a restituit banii, iar ucigașului i-a aplicat pedeapsa cuvenită, după care l-a iertat.

Această minune stă la baza credinței potrivit căreia Sfântul Mina îi ocrotește pe cei care au fost nedreptățiți, înșelați sau păgubiți.

Credincioșii se pot închina la fragmente din moaștele Sfântului Mina în mai multe lăcașuri de cult din țară. În București, acestea se află la Biserica „Sfântul Mina” – Vergu. Alte fragmente sunt păstrate la Catedrala Mitropolitană din Iași și la Biserica „Sfântul Mina” din cartierul Obcini, Suceava.

Calendar ortodox 11 noiembrie 2026. Rugăciune către Sfântul Mare Mucenic Mina

O, preasfinte și întru tot lăudate, Mare Mucenice Mina și de minuni făcătorule, primește această rugăciune de la mine, nevrednicul robul tău, căci către tine, ca la un adevărat izvor de tămăduiri și grabnic folositor și ajutător preaminunat, scap eu, ticălosul, și către sfânt chipul icoanei tale, cu lacrimi fierbinți, mă rog ție: vezi, sfinte, paguba mea, vezi sărăcia și ticăloșia mea; vezi bubele și rănile trupului și sufletului meu.

De aceea, mă rog ție, fericite și sfinte Mina, grăbește de mă ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și mă sprijinește pe mine, robul tău. Ia aminte la suspinele mele și nu mă trece cu vederea pe mine, ticălosul și scârbitul, că știu, sfinte al lui Dumnezeu, că de ai și pătimit suferințe grele și chinuri înfricoșătoare de la cei fără de lege pentru dragostea lui Hristos, dar prin acele suferințe astăzi viețuiești luminat și ai aflat dar de la Dumnezeu, fiindcă ne-am încredințat că și după mutarea ta din viața aceasta trecătoare, cine a năzuit la sfânta biserica ta și cu credință ți s-a rugat nu a rămas neajutat.

Că cine te-a chemat pe tine întru ajutor și nu l-ai auzit? Sau cine te-a chemat pe tine, de minuni făcătorule, și tu l-ai trecut cu vederea? Sau cine, în pagube fiind și alergând spre ajutorul tău, nu i-ai descoperit paguba lui?

Minunile și ajutorul tău m-au făcut și pe mine, ticălosul și scârbitul, ca să alerg la ajutorul tău. Am auzit de neguțătorul acela din pământul Isauriei, care venea la biserica ta spre rugăciuni, nu numai că ai vădit pe ucigașul său și l-ai scos din paguba lui, dându-i îndărăt punga cu galbeni; dar, o, minune, că și din mort și tăiat în bucăți, tu l-ai vindecat și l-ai făcut sănătos.

Asemenea și lui Eutropie, din mare i-ai scos sluga cu vasul cel de aur ținut în mâini, fiindcă îl făgăduise bisericii tale. Tot așa și femeia Sofia, care venea spre închinare în sfânt locașul tău, nu numai că a fost izbăvită de ostașul acela ce o silea spre păcat, dar și pe ostaș, după cuviință l-ai certat.

La fel și șchiopul care venea la sfântă biserica ta spre închinare, cu rugăciune îndată l-ai tămăduit. Asemenea și femeii celei mute, i-ai deschis graiul și vorbea curat.

De asemenea atunci când evreul dăduse prietenului său creștin o pungă cu glabeni, pe care creștinul tăgăduia că a primit-o, jurând pentru aceasta chiar în biserica ta, tu nu numai că ai izbăvit pe creștin de jurământ, dar și evreul, văzând minunea ta, a crezut întru tine și a venit la credința creștină. Aceste minuni ale tale, sfinte, m-au făcut și pe mine a crede că la orice facere de bine ești gata ajutător și grabnic folositor și minunat.

De aceea încredințat sunt că tot cel ce aleargă la tine, cerând cu credință ajutor, nu-l treci cu vederea. Pentru aceasta și eu cred că tu același ești, sfinte, ca atunci și astăzi, că oricine a alergat la tine nu s-a întors neajutat. Pentru aceeea și eu acum, fiind scârbit și în pagubă, alerg la tine cu credință și cu lacrimi, îngenunchind, și mă rog ție, Sfinte și Mare Mucenice Mina, ca să te rogi pentru mine păgubașul și scârbitul, lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Celui ce n-a trecut cu vederea rugăciunea ta cea mucenicească, ci te-a ascultat și te-a întărit și te-a primit în cereștile locașuri.

Către Acela roagă-te ca să fiu și eu ajutat și miluit pentru rugăciunile tale, și din pagube și necazuri izbăvit, ca să laud și bine să cuvântez și să slăvesc întrutotlăudatul și preaputernicul nume al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Senatorul Clement Sava, prim-vicepreşedintele Partidului PACE Întâi România, atrage atenţia că o decizie privind creşterea salariile demnitarilor în cadrul negocierilor pe legea salarizării ”ar fi cea mai proastă decizie pe care poate să o ia orice guvern”, indiferent cine ar fi la guvernare. 

”Adică, într-o asemenea criză, când nu sunt bani pentru ajutoare sociale, pentru ajutorul one-off, pentru a trece peste iarnă, pentru categoriile vulnerabile de care ați venit mai înainte, să vină acum în disprețul tuturor și să zică, hai, domnule, să le dăm la demnitari și la politicieni… asta este o aberație totală”, a declarat senatorul Clement Sava într-o emisiune televizată.

El a arătat că ”politicienii nu mor de foame” și că ”oricum ai lua-o, indiferent cine ar face-o, asta este o prostie. Adică, dacă vrei să arăți că disprețuiești populația amărâtă și că te doare în cot de toată lumea, de toți care plâng că, n-au nici cu ce trece iarna… Nu contează, că e 100 de lei în plus. Nu se dau bani în plus la demnitari”.

Senatorul Clement Sava a mai explicat că mărirea salariilor demnitarilor ar arăta că lumea politică ”s-a rupt total de realitatea din România”.