”Președintele României, Nicușor Dan, a semnat marți, 20 octombrie 2026, decretul privind numirea Guvernului României, în următoarea componență:

Luca-Alexandru Niculescu – prim-ministru;

Marian Neacșu – viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne;

Ștefan-Ovidiu Popa – ministrul transporturilor și infrastructurii;

Alexandru Nazare – ministrul finanțelor;

Sebastian-Dănuț Neculăescu – ministrul afacerilor externe;

Radu Marinescu – ministrul justiției;

Ștefan-Radu Oprea – ministrul apărării naționale;

Daniel-Cătălin Zamfir – ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului;

Costinel-Bogdan Dumitru – ministru delegat pentru digitalizare și inteligență artificială;

Dumitru Chisăliță – ministrul energiei;

Florin-Ionuț Barbu – ministrul agriculturii și dezvoltării rurale;

Natalia-Elena Intotero – ministrul mediului, apelor și pădurilor;

Marcel-Alexandru Stoica – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației;

Alexandru-Mihai Ghigiu – ministrul investițiilor și proiectelor europene;

Petre-Florin Manole – ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale;

Alexandru-Florin Rogobete – ministrul sănătății;

Valentin-Sorin Costreie – ministrul educației și cercetării;

Sorin-Gabriel Ionescu – ministru delegat pentru învățământ preuniversitar;

Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan – ministrul culturii.”

Guvernul Luca Niculescu a fost învestit de Parlamanet marți, 20 octombrie 2026, punând capăt perioadei de interimat.

Noul executiv cuprinde 17 ministere, dintre care 11 sunt conduse de reprezentanți PSD, iar șase de independenți. În plus, Cabinetul include două funcții de ministru delegat. Printre numele noului Guvern se numără Marian Neacșu la Interne, Alexandru Nazare la Finanțe, Radu Marinescu la Justiție și Radu Oprea la Apărare.

Citește și: POLITICO: România are un armistițiu politic de șase luni după formarea Guvernului Luca Niculescu

Lista miniștrilor noului Guvern

Miniștrii PSD:

• Marian Neacșu – viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne
• Ștefan-Ovidiu Popa – ministrul Transporturilor și Infrastructurii
• Radu Marinescu – ministrul Justiției
• Ștefan-Radu Oprea – ministrul Apărării Naționale
• Daniel-Cătălin Zamfir – ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
• Florin-Ionuț Barbu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
• Natalia-Elena Intotero – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor
• Marcel-Alexandru Stoica – ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
• Alexandru-Mihai Ghigiu – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
• Petre-Florin Manole – ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
• Alexandru-Florin Rogobete – ministrul Sănătății

Miniștrii independenți:

• Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor
• Sebastian-Dănuț Neculăescu – ministrul Afacerilor Externe
• Dumitru Chisăliță – ministrul Energiei
• Valentin-Sorin Costreie – ministrul Educației și Cercetării
• Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan – ministrul Culturii.

Miniștrii delegați:

• Costinel-Bogdan Dumitru – ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, independent
• Sorin-Gabriel Ionescu – ministru delegat pentru Învățământ Preuniversitar, PSD.

Deși PSD deține majoritatea ministerelor, Guvernul a avut nevoie de sprijinul altor formațiuni politice pentru a obține votul de învestitură.

PNL și UDMR au decis să susțină Cabinetul în Parlament, dar să rămână în afara Executivului, urmând să negocieze susținerea proiectelor legislative.

Această formulă face ca noul premier să depindă de negocieri parlamentare pentru adoptarea bugetului, a reformelor și a altor proiecte importante.

Citește și: Sorin Grindeanu: „Am încredere în Luca Niculescu. După un an de tăieri, lumea nu mai are răbdare. Miniștrii PSD vor munci din prima zi pentru a schimba direcția țării, nu există nicio lună de miere, ci doar multe probleme lăsate în urmă de Bolojan. Cine nu ține pasul, va pleca acasă”

PSD a anunțat că va evalua activitatea Guvernului după primele șase luni de mandat.

Printre prioritățile Executivului se numără rectificarea bugetară, elaborarea bugetului pentru 2027, reducerea deficitului și respectarea angajamentelor asumate prin PNRR.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacționat marți seara, după ce Guvernul Luca Niculescu a fost votat în Parlament. Amintim că Executivul Niculescu a trecut cu 280 de voturi, cu mult peste numărul minim de 233.

„România are un guvern cu puteri depline condus de Luca Niculescu. Este începutul unui drum care nu va fi deloc ușor. PNL și USR ne-au lăsat gropi bugetare uriașe. De aceea, primul pas este ca românii să știe adevărul. Au nevoie de acest lucru după ce un an de zile toată povara a fost pusă pe umerii românilor și a economiei naționale.

Știm că așteptările după un an și jumătate sunt uriașe. Trebuie să știm exact pe ceea ce ne bazăm. Este simplu să te lauzi cu un deficit mic, când tu nu ți-ai plătit facturile și nu ai asigurat cheltuielil esențiale de funcționare ale statului. De aceea, PSD a solicitat prezentarea unei situații complete a finanțelor publice la finalul mandatului domnului Ilie Bolojan.

Vezi și Măsurile asumate de PSD după ce guvernul Luca Niculescu a trecut de Parlament: ”Indexarea pensiilor, eliminarea CASS pentru mame și veterani”

Al doilea pas este rectificarea bugetară. Apoi, trebuie pregătit bugetul pe anul 2027, un buget care să respecte angajamentele asumate de România și să înceapă să corecteze parte din nedreptățile făcute românilor.

Vom începe cu pensionarii, mamele și veteranii. Dar, pentru că am vorbit de un buget realist, este esențial să relansăm economia, pentru a crea spațiu fiscal pentru categoriile vulnerabile. Trebuie să producem mai mult, să colectăm mai mult, și să reducem cheltuielile prin eficientizarea activității statului.

După un an de tăieri, lumea nu mai are răbdare. Miniștrii PSD vor munci din prima zi pentru a schimba direcția țării, nu există nicio lună de miere, ci doar multe probleme lăsate în urmă de Ilie Bolojan, care trebuie rezolvate urgent. Cine nu ține pasul, va pleca acasă. Populismul nu se combate cu lozinci, ci cu rezultate concrete pentru viața oamenilor.

Am încredere în domnul premier Luca Niculescu, atâta timp cât și-a pus semnătura pe două acorduri politice înseamnă că lucrurile se desfășoară în parametri pe care i-am discutat împreună. Altfel, nu cred că ar fi existat semnătura. Premierul a făcut lucrul ăsta și am încredere că a făcut-o cât se poate de conștient.”, a precizat Sorin Grindeanu.

Citește și Cum este structurat Guvernul Luca Niculescu. Cine sunt miniștrii noului Executiv

Întârzierea intervine într-o perioadă dificilă pentru crescătorii de animale, afectați de restricțiile sanitare veterinare și de blocarea unor exporturi. Comisia Europeană a explicat că activarea rezervelor europene de vaccinuri a necesitat evaluarea documentației transmise de România și solicitarea unor clarificări suplimentare, înainte de îndeplinirea tuturor condițiilor juridice și administrative.

Potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei Europene, autoritățile române au solicitat oficial sprijin pentru vaccinare pe 21 septembrie 2026, iar planurile de vaccinare au fost transmise două zile mai târziu.

Pe 2 octombrie, Bruxelles-ul a cerut clarificări suplimentare, la care România a răspuns pe 5 octombrie. Băncile europene de vaccinuri au fost activate abia pe 8 octombrie, după finalizarea verificărilor.

„Timpul necesar a permis evaluarea corespunzătoare a planurilor de vaccinare prezentate de autoritățile competente din România, evaluare în cursul căreia am solicitat clarificări”, a transmis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit Mediafax.

Oficialul european a precizat că între instituțiile europene și autoritățile române au existat contacte permanente, iar colaborarea s-a desfășurat într-o manieră constructivă.

ANSVSA anunțase începerea vaccinării până la 1 octombrie

Într-un comunicat transmis pe 23 septembrie, ANSVSA anunțase că vaccinarea oilor și caprelor urma să înceapă cel târziu la 1 octombrie, imediat după primirea dozelor din rezerva europeană.

Instituția preciza atunci că planul de acțiune fusese agreat în urma discuțiilor cu reprezentanții europeni, desfășurate între 14 și 17 septembrie, în Irlanda.

Noul calendar arată însă că vaccinurile vor fi expediate abia pe 24 octombrie, la 23 de zile după termenul anunțat inițial pentru începerea campaniei. Data expedierii nu reprezintă însă și data efectivă a începerii vaccinării.

Diferența dintre cele două calendare ridică semne de întrebare privind estimările inițiale ale autorităților române, mai ales că documentația transmisă Bruxelles-ului a necesitat verificări suplimentare.

Proteste violente ale crescătorilor de animale

Întârzierea campaniei de vaccinare intervine după mai multe proteste organizate de crescătorii de oi și capre, nemulțumiți de restricțiile comerciale și de pierderile financiare provocate de bolile animalelor.

Pe 15 septembrie, mii de crescători s-au adunat în Piața Victoriei din București, solicitând reluarea exporturilor de animale vii și modificarea măsurilor sanitare veterinare.

Manifestația a degenerat în confruntări cu jandarmii, după ce o parte dintre participanți au încercat să forțeze cordoanele de ordine. Au fost aruncate obiecte, iar forțele de ordine au intervenit cu gaze lacrimogene. La protest participaseră și persoane fără legătură directă cu revendicările crescătorilor.

Anterior, pe 30 iulie, fermierii organizaseră o altă manifestație în Capitală, reclamând pierderile provocate de restricționarea accesului pe piețele externe.

O altă nemulțumire a vizat sacrificarea animalelor din exploatațiile afectate de focare, măsură contestată de crescători din cauza pierderilor economice.

În urma protestelor, Ministerul Agriculturii și ANSVSA au purtat discuții cu reprezentanții fermierilor, iar vaccinarea a devenit una dintre principalele revendicări.

Comisia Europeană a avertizat că rezervele comunitare sunt destinate intervențiilor rapide și nu pot acoperi integral campaniile naționale de vaccinare.

„Este important să reamintim că băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate să furnizeze cantitățile necesare pentru inițierea unei campanii de vaccinare de urgență, și nu pentru susținerea campaniei în întregime, inclusiv a eventualelor runde ulterioare de vaccinare”, a transmis purtătorul de cuvânt al Comisiei.

România va trebui, astfel, să asigure resurse suplimentare pentru continuarea vaccinării. ANSVSA anunțase deja că va urgenta procedurile pentru achiziționarea dozelor care nu vor putea fi furnizate din rezervele europene.

Vaccinarea nu garantează reluarea exporturilor

România se confruntă cu focare de variolă ovină și caprină și pestă a micilor rumegătoare, două boli virale contagioase care afectează sectorul zootehnic.

În luna mai, Comisia Europeană a adoptat Decizia 2026/1108, prin care a stabilit măsuri de urgență, inclusiv zone de protecție, supraveghere și restricții privind circulația animalelor.

Planul ANSVSA prevede vaccinarea împotriva ambelor boli în județele Constanța și Tulcea, considerate zone cu risc epidemiologic ridicat. În restul țării este prevăzută vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine.

Autoritățile române au negociat certificate sanitare veterinare pentru exporturi către Arabia Saudită, Iordania, Maroc și Libia.

Totuși, reluarea comerțului nu va fi automată după vaccinare, fiind condiționată de evoluția epidemiologică, respectarea cerințelor sanitare și acceptarea animalelor vaccinate de către statele importatoare.

Citește și: BNR avertizează că inflația va depăși 6,1% până la finalul lui 2026, „peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026”

Banca Națională a României (BNR) avertizează că rata anuală a inflației va continua să crească până la sfârșitul anului 2026 și va depăși nivelul de 6,1% estimat anterior pentru luna decembrie.

Potrivit minutei ședinței de politică monetară din 8 octombrie, scumpirea energiei și a combustibililor, creșterea prețurilor materiilor prime și evoluția cursului de schimb al leului se numără printre principalii factori care pot alimenta inflația.

„În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa situarea acesteia la 6,1% în decembrie 2026 și descreșterea ei ulterioară până la 2,8% în iunie 2028”, se arată în document.

BNR explică înrăutățirea perspectivei inflației prin presiunile asupra costurilor de producție, amplificate de evoluțiile internaționale. Conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an pot contribui la scumpirea combustibililor, a energiei și a materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare.

„S-a observat că relativa înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori/șocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor și energiei și creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și evoluția cursului de schimb al leului”, se menționează în minută.

Citește și : Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, anunță două rectificări bugetare după învestirea Guvernului Niculescu: Vor fi vizate cheltuielile urgente din sănătate, interne și serviciile de ambulanță

BNR avertizează că riscurile rămân orientate spre o inflație mai ridicată în perioada următoare. Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea menține presiunea asupra cotațiilor petrolului și ale altor materii prime, iar efectele s-ar putea transmite atât direct, prin costurile energiei și combustibililor, cât și indirect, prin prețurile bunurilor importate și ale produselor fabricate în România.

„Totodată, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi incertitudinile asociate evoluției cotațiilor țițeiului și altor materii prime în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele directe și indirecte potențial exercitate de acestea pe plan intern, inclusiv prin intermediul prețurilor unor bunuri intermediare și finale importate”, potrivit documentului.

Banca centrală a identificat și factori care ar putea limita presiunile inflaționiste. Rezultatele favorabile din anumite sectoare ale producției agricole vegetale ar putea contribui la menținerea unor prețuri mai reduse pentru legume, fructe și ouă, dar și pentru alte produse alimentare.

În plus, evoluția consumului populației și a cererii din economie poate influența măsura în care firmele transferă costurile suplimentare către consumatori. Dacă cererea rămâne moderată, companiile ar putea avea mai puțin spațiu pentru a majora prețurile bunurilor și serviciilor.

Datele analizate de BNR arată că rata anuală a inflației a scăzut semnificativ în primele două luni ale trimestrului al treilea din 2026.

Indicatorul a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august, în principal pe fondul diminuării efectelor statistice și directe asociate eliminării plafonării prețului energiei electrice, precum și majorării cotelor de TVA și a accizelor din anul precedent.

Și inflația de bază, măsurată prin indicele CORE2 ajustat, a înregistrat o reducere. Acest indicator exclude anumite prețuri volatile și administrate și oferă indicii despre presiunile inflaționiste persistente din economie. Rata anuală a acestuia a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august.

În ședința de politică monetară din 8 octombrie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.

Citește și : Moody’s, semnal şi avertisment înainte de votul pentru Guvernul Niculescu: Instalarea Guvernului și adoptarea la timp a bugetului pentru 2027 sprijină consolidarea fiscală

Totodată, banca centrală a menținut dobânda pentru facilitatea de creditare, cunoscută drept facilitatea Lombard, la 7,50% pe an, iar dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Au rămas neschimbate și ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Guvernul Luca Niculescu a primit marți, 20 octombrie, votul de încredere al Parlamentului, punând astfel capăt crizei politice care a durat aproape șase luni. Noul Cabinet, format din miniștri PSD și independenți și susținut parlamentar de PNL și UDMR, a obținut 280 de voturi pentru învestire. Au fost 58 împotrivă. Pentru învestire erau necesare cel puțin 233 de voturi.

Guvernul Luca Niculescu a fost învestit oficial de Parlament, cu un număr uriaș de voturi, 280 „pentru” și 58 „împotrivă”, apoi a făcut primele declarații ca premier. Acesta a ținut să le mulțumească partidelor pentru vot și a punctat că  este un moment important pentru România, după aproape șase luni de criză.

Vezi și Guvernul Luca Niculescu depune jurământul în fața lui Nicușor Dan până la ora 19.00. Prima ședință de Guvern începe la ora 20.00

„Cu emoție și responsabilitate am primit acest vot. Mulțumesc Parlamentului pentru încrederea acordată acestui Guvern, mulțumesc PSD pentru susținere, mulțumesc PNL, UDMR, reprezentanților minorităților și tuturor celorlalți parlamentari. Este un moment important pentru România, ieșim din aproape șase luni de criză, ne punem imediat pe treabă, chiar din această seară organizăm prima ședință de Guvern. România nu mai poate aștepta. Vă promit că vom veni la întâlnirile cu Parlamentul des, atât eu, cât și miniștrii din echipa pe care o reprezint.

Le mulțumesc parlamentarilor pentru cele 280 de voturi primite. Este un vot care ne responsabilizează, ne onorează, pentru că știm condițiile în care a fost acordat acest vot. Vreau să le mulțumesc reprezentanților PSD pentru susținere și implicarea în acest Guvern, cum le mulțumesc și PNL, UDMR, minorităților și tuturor parlamentarilor ce au susținut acest Guvern.

Încheiem cinci luni și jumătate de criză politică, care înseamnă costuri pentru români, pe care le simt în facturi, în creșterea somajului, în situația economică, în situația geopolitică. Este foarte important și era foarte important ca România să aibă un guvern.

Din această seară, România are un Guvern cu puteri depline, ne apucăm imediat de treabă și chiar dacă venim din medii și orizonturi diferite, chiar dacă unii din această echipă sunt politicieni iar alții sunt independenți, din lumea academică, artistică, vom forma o echipă și vom lucra împreună„, a declarat premierul Luca Niculescu.

[embedded content]

Cine este Luca Niculescu, noul premier al României

Luca Niculescu, noul premier al României, s-a remarcat inițial ca jurnalist, postură în care a activat cea mai mare parte a carierei. În 2016 a fost numit ambasador, iar în 2022 a revenit la ”vatră”, ca secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, unde este coordonatorul aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), așa-zisul club al bogaților lumii.

Luca Niculescu nu a avut niciodată, oficial cel puțin, un partid care să-l susțină, ceea ce-l exclude din categoria politicienilor. În schimb, poate fi numit diplomat de succes, iar de câțiva ani încoace și manager cu bune rezultate, dat fiind faptul că România este foarte aproape să devină membru al OCDE.

În 2016, fostul președinte Klaus Iohannis l-a numit ambasador în Franța, iar la finalul mandatului a fost decorat de președintele Emmanuel Macron cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare.

Însărcinat să coordoneze etapele aderării României la OCDE, Luca Niculescu mărturisea chiar că a renunțat la televizorul din casă, pentru a nu fi distras de la prioritatea numită OCDE. Tot în legătură cu acest obiect esențial, se declara ”condamnat” să fie optimist, iar rezultatele îl confirmă: România avea, la sfârșitul lui august, 24 dintre cele 25 de avize necesare, ceea ce înseamnă că este foarte aproape de aderare.

A fost dorit, pentru șefia Externelor, în cabinetele conduse de Eugen Tomac și Adrian Veștea – propunerile anterioare de premier făcute de șefu statului.

Luca Niculescu are 55 de ani, este bucureștean și are ca pasiune principală lectura. Citește enorm de mult și îi place totodată să și recomande titlurile care l-au impresionat.

Iată, mai jos, reperele CV-ului său, așa cum apar pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.

Citește și Luca Niculescu: „De mâine, intrăm în urgenţe. România nu poate rămâne captivă în faimoasele linii roşii”. Premierul promite indexarea pensiilor, menţinerea cotei unice, pact energetic pe 10 ani

Luca Niculescu a fost numit Secretar de Stat în cadrul Ministerul Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în septembrie 2022.

Între 2016 – 2022, Luca Niculescu a fost Ambasador extraordinar şi plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. Din această funcție, a reprezentat de asemenea România în relație cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. A fost, totodată, Președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF) între 2019-2022.

Între 1992 și 2016, Luca Niculescu a fost jurnalist. Redactor-șef al postului de radio RFI România, precum și realizator de emisiuni la mai multe televiziuni: Money Channel, TVR 1, Digi24. Specializat mai ales în relații internațională, a avut timp de cinci ani, o rubrică săptămânală în Dilema Veche. A fost, în același timp, corespondent permanent în România pentru mass-media din Franța (France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération).

Absolvent al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București (1995), este titular al unui master în Jurnalism European, la Centrul Universitar pentru Jurnalism, Strasbourg (1996). Luca Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971, la București.

Premii și distincții:

2023: Legiunea de onoare în grad de Comandor, conferită de Președintele Republicii franceze

2022: Crucea Regală a României, conferită de Majestatea Sa Custodele Coroanei

2019: Ordinul Artelor și Literelor, în grad de Comandor, decernat de Ministerul Francez al Culturii

2015: Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, decernat de Președintele României postului RFI România

2012: „Medalia pentru Loialitate”, decernată de Casa Regală a României

2010: „Jurnalistul European al Anului”, premiu decernat de Institutul European din România

2008 și 2011: Premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România pentru cel mai bun talk-show