Banii publici se scurg din nou în gropile incompetenței administrative din județul Argeș. La ceva timp după ce ziarul nostru trăgea un semnal de alarmă dur cu privire la calitatea deplorabilă a celei mai noi investiții din comuna Budeasa, realitatea ne dă, din păcate, dreptate deplină: se dă cu picamerul în pista de biciclete abia recepționată!

De la „urina boului”, direct sub lama picamerului

Anul trecut, publicația noastră dezvăluia dezastrul din teren. Ceea ce trebuia să fie o pistă modernă de biciclete arăta, în realitate, ca o glumă proastă:

• Traseu haotic: O dâră de asfalt înșirată pe marginea drumului fără nicio logică urbanistică, amintind de faimoasa expresie „ca urina boului”.
• Pericol public: Zero elemente de protecție pentru bicicliști, pietoni sau autoturisme. O capcană rutieră pe bani publici.

La acea vreme, conducerea primăriei ignora criticile. Astăzi, însă, expertizele tehnice și legale au confirmat exact ceea ce noi am sesizat din prima clipă: lucrarea a fost făcută în total dispreț față de lege și față de siguranța cetățenilor.

Standarde legale, nu „rețete” de partid

În urma controalelor și a expertizelor oficiale, Primăria Budeasa a fost obligată de lege să refacă proiectul. De data aceasta, lucrările trebuie executate conform legislației în vigoare, nu după bunul plac al primarului PSD, Mihai Racheru – cunoscut drept un pretenaș de bază al conducerii județene formate din martalogii Ion Mînzînă și franțuzul neștiutor de franceză Adrian Bughiu.

Astfel, muncitorii s-au întors pe șantier nu ca să cosmetizeze proiectul, ci ca să demoleze cu picamerele asfaltul turnat pe bani grei.

Se dovedește încă o dată că tot ce ating baronii locali se transformă rapid în pagubă. În loc să beneficieze de infrastructură modernă, locuitorii din Budeasa suportă zgomotul picamerelor, praful și, cel mai grav, risipa banilor din propriile buzunare.

Rămâne de văzut cine va plăti nota de plată pentru această dublă cheltuială și dacă instituțiile statului vor cere socoteală celor care au semnat recepția unei asemenea bătăi de joc administrative.

Sute de angajați ai companiei Metrorex încasează lunar salarii de peste 4.000 de euro, în contextul în care directorul general primește aproape 5.000 de euro. Acest lucru ridică probleme deoarece, conform Legii 296/2023, salariile angajaților ar trebui să fie plafonate la maxim 80% din salariul mmbrilor executivi. Astfel, salariile angajaților ar trebui să fie de cel mult 20.800 de lei, adică 3.968 de euro.

Potrivit președintelui Unitatea – Sindicatul Liber Metrou, Marian Artimon, salariile celor care lucrează în subteran sunt atât de mari deoarece angajații sunt chemați din zilele libere, fiind astfel plătiți în plus.

Mai mult, în lunile în care există mai multe zile libere din punct de vedere legal, precum decembrie, ianuarie sau perioada sărbătorilor pascale, numărul celor care încasează mai mult de 80% din salariul Marianei Miclauș crește considerabil. În ianuarie 2026, 900 de angajați au depășit acest prag.

„În decembrie au fost 780 de persoane, în ianuarie 900, în februarie 200, în aprilie 800, iar în iunie 230”, a declarat Marian Artimon pentru Club Feroviar.

Citește și: Un avion a ajuns pe o stradă din Cluj-Napoca și a blocat traficul rutier. Aeronava dezafectată a plecat tocmai de la Aeroportul Otopeni

Plafonarea veniturilor angajaților la 80% din indemnizația directorului general este prevăzută într-o Hotărâre a Consiliului de Administrație din februarie.

Dispoziția limitării veniturilor provine din articolul art. XXXVII alin. (6) al Legii 296/2023 care prevede că: „Salariile de bază, plățile de ore suplimentare, inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul operatorilor economici, nu pot depăși maximum 80% din nivelul componentei fixe a membrilor executivi ai consiliilor de administrație sau, după caz, al remunerațiilor conducătorilor care nu fac parte din consiliile de administrație”.

Situația dezastruoasă de la Metrorex

Metrorex a închis anul 2025 cu o cifră de afaceri de 1,263 miliarde de lei şi pierderi de 312 milioane de lei, în creştere cu 72,27% faţă de pierderile consemnate la 31 decembrie 2024, de 181 milioane de lei, potrivit situaţiei financiare anuale, publicate de companie.

„Metrorex SA a înregistrat la data de 31.12.2025 un rezultat financiar reprezentând pierdere în sumă de 312.065.82 mii lei, rezultat obţinut ca diferenţă între veniturile totale realizate în valoare de 2.340.746,44 mii lei şi cheltuielile totale realizate în valoare de 2.652.812,26 mii lei.

Faţă de bugetul Metrorex SA aprobat pentru 31.12.2025, în care era prevăzut un rezultat brut pe 0, pierderea înregistrată de companie la data de 31.12.2025 este în sumă de 312.063,82 mii lei în principal ca urmare a nerealizării veniturilor proprii din activitatea de transport călători cu metroul, ţinând seama că numărul călătorilor plătitori transportaţi realizat în anul 2025 a fost de 153.271.405 călători, cu circa 13% mai mic decât cel prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, de 176.000.000 călători, şi a înregistrării la poziţia bugetară ‘cheltuieli privind ajustările şi provizioanele’ a sumei de 260.553,89 mii lei reprezentând ajustări pentru creanţe neîncasate provenite în principal din penalităţi pentru nerealizarea obligaţiilor contractuale în contractul nr. 143/2020 încheiat cu Alstom Transport SA pentru livrare de trenuri de metrou”, se arată în document.

Citește și: Ce salarii câștigă angajații de pe navele de croazieră. Lucrează 7 zile din 7, între 10 și 13 ore pe zi

Pierdere de 62 de milioane de euro

„Metrorex SA a încheiat exerciţiul financiar al anului 2025 cu un rezultat brut negativ din activitatea de exploatare reprezentând pierdere în valoare de 23.433,22 mii lei, din care 3.765,13 mii lei profit din activitatea de operare şi 207.198,36 mii lei pierdere din activitatea de administrare infrastructură, şi cu rezultat brut negativ în valoare de 108.632,60 mii lei din activitatea de investiţii, astfel rezultatul brut pe societate este pierdere de 312.065,82 mii lei”, conform situaţiei financiare.

O pupăză care cântă, în timp ce îşi înfoaie penele din jurul gâtului şi coboară ciocul, a fost surprinsă în imagini, în Parcul Natural Lunca Mureşului, imaginile fiind distribuite de către Romsilva. Potrivit specialiştilor, Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic zonelor umede, cu păduri aluviale, ape curgătoare şi lacuri, zăvoaie şi şleauri de câmpie, fiind un important loc de cuibărire pentru aproximativ 200 de specii de păsări, multe din ele strict protejate, potrivit news.ro.

”O moţată, surprinsă în Parcul Natural Lunca Mureşului. Pupăza este uşor de reperat după sunetele pe care le scoate şi după penajul pestriţ. Atunci când cântă, pasărea îşi înfoaie penele din jurul gâtului şi coboară ciocul. În acelaşi timp, strânge penele crestei care apar ca un al doilea cioc îndreptat în sus”, au scris, marţi, pe Facebook, reprezentanţii Romsilva, publicând mai multe imagini care surprind o pupăză.

Specialiştii avertizează că, în România, pupăza poate fi întâlnită doar în perioada sezonului cald, când găseşte hrană din abundenţă şi condiţii prielnice creşterii puilor.

Această pasăre poate fi văzută în apropierea terenurilor cultivate, a livezilor, dar şi în poieniţe cu arbori izolaţi, unde adesea îşi face cuibul şi îşi îngrijeşte puii.

Rolurile sunt bine stabilite: femela se ocupă de clocirea celor 5-8 ouă şi de creşterea puilor, iar masculul este responsabil cu hrănirea partenerei şi a puilor până când aceştia părăsesc cuibul, aproximativ după o lună de la eclozare.

Parcul Natural Lunca Mureşului are o suprafaţă de 17.455 de hectare şi este situat în vestul ţării, pe teritoriul judeţelor Arad şi Mureş, de-a lungul râului Mureş.

”Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic zonelor umede, cu păduri aluviale, ape curgătoare şi lacuri, zăvoaie şi şleauri de câmpie, fiind un important loc de cuibărire pentru aproximativ 200 de specii de păsări, multe din ele strict protejate”, precizează specialiştii Romsilva.

Administrația locală din județul Argeș este zguduită de un scandal fără precedent. Pentru prima dată, un cetățean cere în instanță un ordin de protecție împotriva unui primar în funcție. Vizat este Ion Dumitru, edilul PSD al comunei Albota, cunoscut sub porecla de „Ducele” și unul dintre cei mai longevivi primari din județ.

Cel care solicită protecția magistraților este Gabi Matei, proprietarul cunoscutei zone de relaxare „Conașul Iacob” din Albota, o afacere care a fost complet distrusă în urmă cu două săptămâni, după ce a ars până la temelii.

Acuzații grave: Incendiere intenționată și amenințări cu demolarea

Conflictul dintre omul de afaceri și edilul din Albota a escaladat dramatic după mistuirea complexului turistic. Gabi Matei susține public că incendiul nu a fost un accident, ci o acțiune provocată intenționat, la inițiativa primarului Ion Dumitru.

Mai mult, deși afacerea i-a fost transformată în cenușă, proprietarul afirmă că presiunile nu au încetat. Potrivit acestuia, primarul ar fi declarat public că, în cazul în care locația va fi reconstruită, primăria va interveni imediat pentru a o demola.

„Am ajuns să ne temem pentru viața noastră, a mea, a fiului meu sau a soției. Trăim într-o stare de stres și spaimă din cauza primarului, care prin acțiunile și declarațiile sale ne pune viața în pericol”, a declarat traumatizat Gabi Matei.

Climat de teroare și un proces-premieră la Judecătoria Pitești

Urmare a declarațiilor războinice venite dinspre edil, dar și a altor informații care indică faptul că siguranța familiei sale este grav amenințată, Gabi Matei a decis să ceară sprijinul legii. Acesta a înaintat o cerere oficială pentru emiterea unui ordin de protecție împotriva lui Ion Dumitru.

Judecătoria Pitești va analiza cazul în regim de urgență. Cererea privind ordinul de protecție împotriva primarului din Albota se va judeca mâine.

Cazul reprezintă o lovitură dură de imagine pentru PSD Argeș, punând sub semnul întrebării comportamentul și metodele folosite de unii dintre cei mai vechi baroni locali ai partidului în raport cu cetățenii și micii întreprinzători.

În fiecare an, polenul eliberat de ambrozie provoacă alergii severe pentru tot mai mulți români. Cunoscută și sub denumirea populară de „iarba pârloagelor”, ambrozia este originară din America de Nord și Centrală, însă în ultimele decenii s-a răspândit masiv în Europa, inclusiv în România.

Apare vara pe terenuri virane, la marginea drumurilor, în zone agricole, pe șantiere, în parcuri și chiar în apropierea locuințelor.

Ambrozia înflorește, în mod obișnuit, la mijlocul lunii iulie și se prelungește până la jumătatea lunii octombrie. Cele mai ridicate concentrații de polen sunt înregistrate în lunile august și septembrie, când persoanele alergice resimt cele mai intense simptome. O singură plantă matură poate elibera în atmosferă miliarde de grăuncioare de polen și poate produce până la 30.000 de semințe, care își păstrează capacitatea de germinare chiar și 40 de ani.

Citește și: Sezonul alergiilor a început în februarie. Polenul – mai agresiv ca niciodată în 2026

Persoanele alergice prezintă frecvent simptome precum strănut repetat, nas înfundat sau secreții nazale abundente, mâncărimi ale nasului și ochilor, tuse seacă. Se poate ajunge la probleme și mai mari de sănătate precum dificultăți de respirație.

În România, proprietarii de terenuri au obligația legală de a combate ambrozia. Conform Legii nr. 129/2020, persoanele fizice care nu elimină această plantă riscă amenzi cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei, iar persoanele juridice pot fi sancționate cu sume între 10.000 și 20.000 de lei.

Locuitorii din Cluj-Napoca care au circulat în noaptea de luni spre marți pe strada Traian Vuia au avut parte de o imagine neobișnuită. O componentă de avion, transportată pe un trailer agabratic, a ocupt aproape întreaga lățime a carosabilului, stârnind uimirea șoferilor și provocând restricții tempoare de circulație. Operațiunea este programată pentru perioada 10 – 19 iulie.

Convoiul, plecat de la Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni, a traversat mai multe județe înaite de a ajunge la Cluj.

Vehiculul folosit pentru transport are dimensiuni impresionante: 46 de metri lungime, 6,5 metri lățime, 4,5 metri înălțime și o masă totală de 52 de tone. Deplasarea s-a făcut cu viteză redusă, iar autoritățile au instituit restricții temporare pentru a permite trecerea în siguranță a convoiului.

Transportul a urmat traseul: Aeroportul Otopeni – DN1 – A0 – A3 – Ploiești – A7 – DN2 – Suceava – DN17 – Bistrița – Varianta de Ocolire Bistrița – Dej – DN1C – Aeroportul Internațional Cluj-Napoca.

Aeronava dezafectată urmează să fie folosită pentru training specializat, simulând situații de urgență și criză, potrivit Consiliului Județean Cluj.

Aeronava, estimată la 460.000 de lei, este de tip „narrow body”, cu fuselaj îngust de 3-5 metri și un singur culoar, fiind potrivită pentru simularea zborurilor interne și scurte, modelele cele mai frecvent operate pe aeroportul clujean fiind Boeing 737 și Airbus A320.