Documente din arhiva fostei Securități, publicate de CNSAS, scot la iveală probleme grave din zootehnia României comuniste, conduse de „ilustrul” Nicolae Ceaușescu.

În 1986, în județul Cluj, animalele erau hrănite cu resturi de paie din cauza lipsei furajelor, producția de lapte și ouă se prăbușea, iar peste 150 de bovine intoxicate cu o substanță neurotoxică au fost sacrificate, carnea rezultată fiind livrată integral pentru consumul populației.

Materialele prezentate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) provin din rapoarte întocmite în 1986 de Serviciul 2 al Securității Cluj, responsabil cu supravegherea activităților economice.

Notele erau adresate conducerii județene de partid și descriau problemele din fermele și cooperativele agricole. Potrivit CNSAS, situația documentată în Cluj era reprezentativă pentru disfuncționalitățile întâlnite și în alte județe ale țării.

Un raport din 17 ianuarie 1986 semnala probleme grave la CAP Mănăstireni, unde animalele nu beneficiau de îngrijire, hrană și adăposturi corespunzătoare. Peste 200 de viței erau în pericol să moară în următoarele două-trei luni, iar mulți dintre ei sufereau deja de tricofiție.

„Din cauza îngrijirii și furajării necorespunzătoare, a neasigurării unui microclimat adecvat în adăposturi, peste 200 viței sînt periclitați să moară în următoarele 2-3 luni, mulți dintre aceștia fiind deja bolnavi de tricofiție.”, se arată în raport.

Citește și : Americanii, îngrijorați de nostalgia după comunism de la noi. Două treimi dintre români cred că Ceaușescu a fost un lider bun!

Nici condițiile din grajduri nu erau mai bune. Unul dintre adăposturile pentru vaci avea acoperișul spart, iar apa infiltrată deteriorase grinzile de susținere, existând riscul prăbușirii construcției. În plus, lipsa ieslelor la staulele de oi provoca risipirea unei cantități importante de furaje.

„De aceste neajunsuri se face vinovat medicul veterinar [nume cenzurat/șters] și șeful fermei zootehnice de la C.A.P. Mănăstireni, care nu acordă atenția necesară înlăturării deficiențelor menționate mai sus.”, se mai arată în document.

Problemele de aprovizionare afectau și Întreprinderea Avicolă de Stat Cluj. O notă din 6 februarie 1986 arăta că unitatea nu primea cantitățile necesare de furaje combinate. În ianuarie, din necesarul de 7.600 de tone fuseseră repartizate 6.900, însă efectiv ajunseseră la întreprindere doar 5.920 de tone.

Consecințele s-au văzut atât în producția de ouă, cât și în greutatea păsărilor destinate sacrificării. Producția zilnică de ouă scăzuse cu 20.000, iar greutatea medie a puilor la sacrificare coborâse de la 1.200 de grame la 800-1.000 de grame.

Raportul consemna și efecte grave ale perioadelor în care păsările nu primeau suficientă hrană:

„Tot ca urmare a insuficienței furajelor și apariției unor goluri în furajare, la puii pentru carne a apărut fenomenul de canibalism, iar la găinile ouătoare consumarea unor însemnate cantități de ouă de pe benzile de colectare.”, se arată în acest raport.

Vacile erau hrănite cu paie, iar laptele ajunsese la mai puțin de jumătate de litru pe zi

Lipsa furajelor și a banilor afecta mai multe cooperative agricole din județul Cluj. O notă din 17 aprilie 1986 semnala că unele unități nu mai aveau suficiente cereale pentru prepararea hranei animalelor, iar la Avicola Cluj, în perioada 30 martie – 4 aprilie, nu fuseseră livrate deloc furaje. În acel interval, mortalitatea păsărilor ajunsese la aproximativ 10.000 pe zi.

În aceeași perioadă, mai multe cooperative se confruntau cu lipsuri severe, care duceau la sacrificarea de necesitate a animalelor și la reducerea producției de lapte. La CAP Cojocna, de exemplu, au fost sacrificate 28 de animale în numai două săptămâni, între 14 și 27 martie 1986.

O altă notă, din 23 aprilie, descria situația de la CAP Tureni, unde rezervele de fân se epuizaseră, iar vacile ajunseseră să fie hrănite cu resturi de paie.

„Ferma zootehnică a C.A.P. Tureni și-a epuizat rezerva de fân, animalele fiind hrănite doar cu resturi de paie din curtea cooperativei. Drept consecință, vacile au scăzut considerabil în greutate, iar producția de lapte este mult diminuată.”, se arată în notă.

Nici la CAP Săndulești lucrurile nu stăteau mai bine, unde vacile primeau în principal paie, amestecate cu foarte puțin fân și trifoi, iar animalele erau descrise în documente ca fiind foarte slabe: „Din această cauză, vacile și vițeii sînt foarte slabi, iar producția de lapte pe cap de vacă este sub o jumătate de litru.”

Documentele semnalau și nemulțumirile angajaților din ferme, care considerau că munca de dimineața până seara nu merita remunerația primită.

„Pe de altă parte, îngrijitorii și mulgătorii de vaci sînt nemulțumiți pentru cîștigul realizat, afirmînd că pentru 150 lei pe lună, nu merită să muncească de dimineața pînă seara.”, se arată în documente.

Până la 10 aprilie 1986, în județ mai erau de achitat aproximativ 50 de milioane de lei, reprezentând restanțe la plata retribuțiilor personalului din sectorul zootehnic și vegetal.

Peste 150 de bovine intoxicate, sacrificate. Carnea a fost livrată pentru consum

Cel mai grav episod consemnat în documentele publicate de CNSAS s-a produs în noiembrie 1986, la fermele zootehnice Borșa și Nima, din județul Cluj. Animalele s-au îmbolnăvit după ce au fost intoxicate cu o substanță neurotoxică, iar autoritățile au dispus sacrificarea unui număr mare de bovine

Un raport strict secret al Inspectoratului Județean Cluj al Ministerului de Interne, datat 3 noiembrie 1986, arăta că la ferma Borșa fuseseră sacrificate 114 bovine, iar alte 40 se aflau în stare gravă. În același timp, la ferma din Nima fuseseră sacrificate alte 36 de animale.

„Menționăm că au mai apărut îmbolnăviri ca urmare a intoxicării cu o substanță neurotoxică și la ferma de îngrășare a taurinilor din Nima din cadrul I.A.S. Dej, județul Cluj, unde au fost sacrificate în zilele de 2 și 3 noiembrie 1986, un număr de 36 capete taurine. Carnea rezultată din sacrificări a fost valorificată în totalitate prin Întreprinderea de industrializare a cărnii.”, se arată în documentul transmis Ministerului de Interne.

În paralel, autoritățile sanitare și organele de Securitate și Miliție continuau cercetările pentru a stabili cauzele îmbolnăvirii animalelor. Erau efectuate tratamente sanitar-veterinare și investigații de laborator, iar raportul urma să fie completat după finalizarea cercetărilor și evaluarea pagubelor.

„Organele de specialitate împreună cu cele de securitate și miliție continuă cercetările pentru stabilirea cauzelor care au dus la îmbolnăvirea animalelor.

Citește și : Câți români lucrau în Securitate, coșmarul românilor din era Ceaușescu. Cifre dezvăluite în premieră de CNSAS

Tot în acest scop, se continuă investigațiile și determinările în laboratoarele Inspectoratului sanitar veterinar Cluj, împreună cu specialiști de la Laboratorul central de diagnostic și de la Departamentul agriculturii de stat, din București.

După terminarea cercetărilor și investigațiilor de laborator, cât și după evaluarea totală a pagubelor vom raporta de urmare.”, se încheie documentul.

Mihai Bendeac a scos din buzunar aproape 200.000 de euro pentru acest apartament, a cărui suprafață de este 90 metri pătrați. Mare iubitor de artă, fostul jurat de la iUmor și-a amenajat locuința în așa fel încât amenjarea să reflecte pasiunea sa. Apartamentul, despre care îi place să spună că este o „casă memorială”, arată ca un muzeu, mare parte dintre obiectele de decor având legătură cu cariera sa.

Pe peretele din living, Bendeac are fotografii și caricaturi cu el, dar și costume așezate pe manechine. De asemenea, actorul are expuse tablouri cu Delia Matache și Toma Caragiu.

„O să intrați acum în ceea ce se numește casa memorială a actorului Mihai Bendeac. Este singura casă din lume care este construită încă din timpul vieții artistului. O să vă rog să vă luați niște cipici, poftiți!

Aceasta este intrarea în casa maestrului. Aici obișnuia să vină, se descălța, avem și papucii maestrului. Pe pereți avem imagini cu maestrul din activitatea maestrului. Aici este zona unde maestrul gândea”, a explicat Mihai Bendeac în emisiunea X Factor, în timp ce își prezenta casa.

La etajul superior al penthouse-ului se află dormitorul, dar și o sală de fitness cu saltele și aparate de forță.

Actorul spune că adoră să stea cât mai în centru nefiindu-i deloc pe plac intimitatea. Tot din acest motiv, pentru că liniștea l-ar fi apăsat prea tare, Bendeac și-a instalat prin casă tot felul de dispozitive care fac zgomot.

„Îți spun exact cât am dat pe apartament acum câțiva ani de zile, acum nu știu cât ar fi. A fost 185.000 de euro. Acum o fi 190.000 de euro, cât să fie… E un apartament de 90 de metri pătrați. Singura șustă este că e pe două niveluri, este duplex.

Ăsta a fost visul meu dintotdeauna, să locuiesc acolo, pe Bulevardul Unirii. Sunt atât de dement încât aș sta la Universitate unde este rondul ăla. Dacă s-ar putea face o casă în rondul de la Universitate, eu acolo mi-aș face casa. Vreau să stau în centru, să stau în buricul buricului. Asta este cea mai mare temere pe care o am, de intimitate, de-aia am totul tras în casă.

La mine acasă este întotdeauna vreme rea. Adică am tot felul de dispozitive să se audă ploaie, vânt, dau drumul la aerul condiționat, sunt 16 grade. Când este cod roșu de caniculă, la mine în casă se aude vânt, vijelie, beau vin fiert și stau cu pulover. Mă ajută să fiu creativ”, a declarat actorul în podcastul lui Cătălin Măruță.

Negocierile sunt reluate după mai multe tentative eșuate de a obține încetarea ostilităților și după o perioadă în care conflictul din Ucraina a trecut în plan secund pe agenda Washingtonului, ca urmare a războiului purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Principalele divergențe privesc controlul teritoriilor ocupate de Rusia și garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar și viitoarea arhitectură de securitate a Europei.

Președintele american Donald Trump, care a promis încă de la revenirea la Casa Albă că va pune capăt războiului, a sugerat că o înțelegere ar putea presupune modificarea frontierelor Ucrainei.

„Ucraina va ajunge să aibă o formă puțin diferită”, a afirmat liderul american.

Una dintre principalele revendicări ale Moscovei privește regiunea Donețk, unde armata rusă controlează teritorii importante, dar nu a reușit să ocupe întreaga regiune. Kremlinul solicită retragerea forțelor ucrainene din zonele aflate încă sub controlul Kievului și amenință că va continua ofensiva militară în cazul unui refuz.

Autoritățile ucrainene resping această condiție, după mai bine de patru ani și jumătate de rezistență în fața invaziei ruse, care a provocat pierderi umane considerabile și a determinat milioane de persoane să își părăsească locuințele.

Citeşte şi: Anunţ-şoc făcut de Iran după ce Trump a pierdut alegerile „Negocierile cu SUA sunt oprite!”

Înaintea negocierilor, Rusia și-a intensificat atacurile asupra teritoriului ucrainean. Potrivit Kievului, 55 de persoane au fost ucise într-un sat situat în apropierea liniei frontului, în timp ce așteptau distribuirea unor ajutoare umanitare.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că intensificarea bombardamentelor urmărește „a exercita presiune asupra poziției Ucrainei” în cadrul discuțiilor diplomatice.

Delegația americană este reprezentată de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, și de trimisul special Steve Witkoff. Cei doi încearcă să relanseze dialogul dintre părțile aflate în conflict, după negocierile desfășurate în februarie, la Geneva.

Perspectivele unui acord rapid rămân însă limitate, în condițiile în care precedentele runde de discuții nu au produs rezultate semnificative.

„Nu avem așteptări deosebite”, a declarat pentru AFP un înalt oficial ucrainean de la Kiev.

Europa se teme de o nouă înțelegere între Washington și Moscova

Îngrijorările europene au fost amplificate de declarațiile recente ale președintelui american, care a evocat posibilitatea unui „acord foarte important” privind războiul, ce va „implica întreaga Europă”.

Afirmațiile au alimentat temerile că Statele Unite și Rusia ar putea negocia inclusiv modificarea mecanismelor de securitate europene, fără participarea directă a tuturor statelor afectate.

Înaintea invaziei din februarie 2022, Moscova ceruse NATO retragerea forțelor sale din Europa de Est. Serghei Riabkov, diplomatul rus care formulase această solicitare, participă pentru prima dată la actualele negocieri, în cadrul delegației conduse de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin.

Jared Kushner a declarat luni că încheierea unui acord de pace presupune discuții directe între Rusia și statele europene „cu privire la aranjamentele de securitate mai ample care le afectează”.

Totodată, reprezentantul american a precizat că Washingtonul „recunosc că vor urma decizii dificile”.

Poziția administrației americane a provocat reacții în Europa, unde oficialii insistă asupra menținerii actualelor principii de securitate.

„Pentru Europa, este clar: nu avem nevoie să stabilim o nouă arhitectură de securitate pentru Europa”, a declarat luni ministrul german de externe, Johann Wadephul.

Șeful diplomației germane a cerut Moscovei să „renunțe la pretențiile maximaliste” și a avertizat împotriva transformării întâlnirii de la Abu Dhabi într-un „spectacol de negocieri”.

La rândul său, Volodimir Zelenski a avertizat asupra riscului unui „Yalta 2.0”, făcând referire la Conferința de la Ialta din 1945 și la împărțirea ulterioară a Europei în sfere de influență.

Cum se vor desfășura negocierile de la Abu Dhabi

Potrivit negociatorului-șef ucrainean Rustem Umerov, reprezentanți ai Regatului Unit, Franței, Germaniei și Italiei, alături de oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene, vor participa la consultări separate cu delegația Kievului.

Kremlinul, care s-a opus implicării directe a europenilor în procesul de negociere, a precizat că discuțiile oficiale vor rămâne „trilaterale”.

O posibilă direcție pentru reducerea tensiunilor ar putea fi negocierea unor încetări temporare ale focului în anumite regiuni, după modelul unui armistițiu recent din Herson.

Expertul politic ucrainean Volodymyr Fesenko a descris acest episod drept „un precedent foarte pozitiv”, apreciind că autoritățile de la Kiev vor urmări „dezescaladarea conflictului prin astfel de armistiții locale”.

Negocierile sunt complicate și de suspiciunile privind apropierea dintre reprezentanții administrației Trump și Moscova. Kushner și Witkoff au fost criticați pentru o presupusă atitudine prea conciliantă față de Rusia, în timp ce presa americană a relatat despre posibile discuții neoficiale privind acorduri comerciale de amploare între Washington și Moscova.

Citeşte şi: Explozie puternică la o fabrică de oțel din Turcia: 17 morți și 13 răniți / Reacţia preşedintelui VIDEO

Prețul mediu al benzinei standard a scăzut la 9,81 lei/litru, cel mai redus nivel din ultimele două luni, în timp ce motorina standard a ajuns la 10,85 lei/litru, după ce cotația petrolului Brent s-a retras în ultimele zile. La pompă, benzina se vinde marți dimineață cu prețuri între 9,76 și 9,93 lei/litru la principalele rețele de distribuție, iar motorina costă între 10,75 și 10,92 lei/litru, conform pretcarburant.ro/statistici.

Cele mai mici prețuri de azi:

• Benzină standard: 9,76 lei/l — Socar, Arad
• Motorină standard: 10,75 lei/l — VhExtraOil, Eforie Nord (Constanta)
• GPL: 4,41 lei/l — gpl auto, București (Bucuresti)

Medii pe orașe mari:

Citește și: Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită din cauza unei defecţiuni, România a rămas iar fără energie nucleară / Șeful Nuclearelectrica: Directorul Tehnic al CNE Cernavodă va fi înlocuit

Un plin de 50 de litri de benzină costă aproximativ 490 lei, iar de motorină circa 542 lei. România se află pe locul 17 din 27 în Uniunea Europeană la prețul benzinei și pe locul 12 la motorină.

Extreme pe județe: benzină — cea mai mică medie în Botoșani (9,79 lei/l), cea mai mare în Sibiu (9,84 lei/l); motorină — cea mai mică medie în Gorj (10,82 lei/l), cea mai mare în Sibiu (10,86 lei/l).

Petrol Brent: 92,36 USD/baril (cotația din 9 noiembrie, contractul ianuarie 2027)
5,96 USD în minus față de cotația precedentă · +39,3% față de 30 iunie (73,38 USD; procent pe seria contractului din față, înlănțuită peste schimbările de contract)

Citește și: Nazare anunţă că va prezenta raportul privind situaţia financiară a României: „Este într-o fază avansată de pregătire. Va fi unul complet, credibil”

Polițiștii din Teleorman au început cercetările după ce două fete minore au fost implicate într-o bătaie în localitatea Izvoarele. Scenele au fost filmate de persoanele aflate în apropiere, unele dintre acestea încurajându-le pe adolescente și explicându-le cum să se lovească.

Potrivit imaginilor publicate de impactnews24, conflictul s-ar fi desfășurat chiar în curtea Primăriei Izvoarele. Cele două fete s-au lovit cu pumnii și picioarele, și-au dat palme și s-au tras de păr, în timp ce mai multe persoane asistau la scenă și filmau.

Citește și : Un minor a amenințat cu moartea trei polițiști din Giurgiu. Le-ar fi spus că îi omoară cu un cuțit și le ia armele din dotare

Înregistrarea surprinde și reacțiile celor din jur care, în loc să intervină pentru a opri agresiunea, le-ar fi încurajat pe cele două adolescente. La un moment dat, o persoană încearcă să pună capăt conflictului, însă este oprită de cei prezenți.

Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman a anunțat că agenții s-au sesizat din oficiu și au început cercetările pentru infracțiunea de lovire sau alte violențe.

„Poliţiştii s-au sesizat din oficiu pentru săvârşirea infracţiunii de lovirea sau alte violenţe, cercetările fiind continuate sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Zimnicea”, a transmis, luni seară, Compartimentul Relaţii Publice din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Teleorman.

Citește și : Incendiu la o hală din Isaccea în care erau depozitate nuci și cereale. Focul ar fi pornit de la o sobă

Sursele judiciare citate de News.ro arată că cele două fete au fost identificate, una dintre ele împlinind vârsta de 13 ani, iar cealaltă fiind cu câteva luni mai mică, urmând să împlinească această vârstă.

UPDATE: O explozie accidentală la o oţelărie din apropierea oraşului-port Izmir, din vestul Turciei, s-a soldat cu 16 morţi şi 13 răniţi, doi dintre aceştia fiind în stare foarte gravă, a anunţat luni preşedintele Recep Tayyip Erdogan, informează AFP şi Reuters. „Circumstanţele acestui incident tragic – inclusiv motivele producerii sale, o eventuală neglijenţă şi identificarea celor responsabili – vor fi stabilite”, a adăugat şeful statului în declaraţii televizate.

Prefectura din Izmir a declarat că trei oameni au murit, iar alți 14 au fost răniți, dintre care trei sunt în stare gravă. De asemenea, 10 oameni sunt prinși sub dărâmături. „Se lucrează fără încetare pentru a ajunge la cei 10 oameni rămași sub dărâmături”, au transmis autoritățile.

„Transmit condoleanțe cetățenilor noștri și familiilor lor afectați de explozia și incendiul care au avut loc la o fabrică de oțel din Izmir.”, a precizat ministrul Sănătății, Kemal Memişoğlu. „Echipele noastre se află în stare de alertă în zonă și urmăresc îndeaproape evoluția situației. Fie ca Domnul să ne apere țara și poporul nostru de orice fel de accident și dezastru”, a mai spus oficialul, scrie presa locală.

Explozia a avut loc ca urmare a ruperii unei macarale de tavan și a căderii acesteia în cuptorul de arc în timpul procesului de turnare a oțelului lichid. Au fost demarate anchetele și investigațiile necesare pentru a clarifica toate aspectele incidentului, potrivit CNN Turcia.

Vezi și Donald Trump susține că războiul din Ucraina se va încheia în curând și că țara ar putea avea „o formă puțin diferită”. Ce spune despre negocierile cu Rusia

„În acest moment nu se știe cu exactitate, dar fabricile siderurgice din regiune funcționează în trei ture. În acest moment nu există informații clare cu privire la eventualele accidentări survenite în cadrul acestor ture.”, a relatat un reporter AHaber.

„Se spune că explozia a avut loc în secțiunea fabricii unde se află cazanul de zinc. Nu s-a clarificat încă ce fel de reacție a provocat zincul, dar aceasta este o zonă industrială extrem de vulnerabilă la incendii.

Nu cred că există un risc direct pentru cetățeni. Deoarece căminele fabricii și zonele de locuit ale cetățenilor nu se află foarte aproape de zona instalației. Zona industrială se întinde pe o suprafață foarte vastă, situată vizavi de Golful Aliağa.

În urma puterii exploziei din secția de zinc, un fum negru dens s-a ridicat spre cer, iar din cauza reacției substanțelor inflamabile, fumul poate fi văzut chiar și de la distanțe mari. În zonă au fost trimise numeroase ambulanțe și mașini de pompieri”, a transmis acesta.

Citește și Fără apă, internet și bancomate timp de 72 de ore. Planul de urgență pregătit de britanici după o pană de curent care a lăsat 61.500 de oameni în beznă