Think-tankul Expert Forum (EFOR) a realizat un raport legat de sancțiunile dispuse de AEP în perioada 2024-2025, care arată o ineficienţă majoră în sistemul de sancţionare a finanţării politice din România: doar 7 la sută din amenzile dictate de AEP contra partidelor politice sunt recuperate. Astfel, deşi au fost dispuse sancţiuni masive, rezultatele financiare reale pentru bugetul de stat sunt neglijabile.

„Un procent relativ redus din amenzi sau confiscări este plătit de contravenienţi fără a exista o contestaţie în instanţă sau fără a fi iniţiate proceduri de executare”, se arată în analiza EFOR, citată de news.ro.

Concret, din totalul de 6,1 milioane de lei amenzi impuse de AEP, s-au plătit efectiv doar 450.000 de lei (7 la sută). Lucrurile stau și mai prost în cazul confiscărilor: dintr-un total de 26,2 milioane de lei, statul român a recuperat doar 884.782 de lei, ceea ce înseamnă doar 3 la sută!

Același raportul identifică actorii politici care au atras cele mai mari sancţiuni în perioada analizată. AUR este lider detaşat la capitolul sumelor ce ar trebui returnate statului. „Cele mai mari sume confiscate se regăsesc la AUR, adică 18,6 milioane de lei, din care 13,2 milioane provin de la alegerile europarlamentare”, se arată în raport.

Fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu deţine recordul pentru cele mai mari amenzi individuale. Raportul notează că „s-au înregistrat doar trei cazuri de amenzi primite […] în valoare de 100.000 de lei, unul de 150.000 şi unul de 200.000 de lei, pentru campania lui Călin Georgescu”. Idolul suveraniștilor a plătit doar 32.500 de lei din amenda totală, restul fiind contestat în instanţă.

Experţii EFOR avertizează că, în forma actuală, „măsurile impuse de cadrul legislativ nu sunt proporţionale şi disuasive”, adică nu schimbă deloc comportamentul celui care le-a primit. Experţii electorali sunt de părere că se întâmplă aşa pentru că legea permite contravenienţilor să plătească „în termen de 15 zile de la înştiinţare, când pot achita o sumă redusă”, respectiv jumătate din minimul amenzii. Această portiţă legală face ca partidele să poată achita, în final, doar un procent infim din sancţiunea iniţială.

Citește și Lista lui Tomac. Premierul desemnat a trimis partidelor componența completă a guvernului pentru care vrea sprijin. Cine sunt cei 19 ”magnifici” propuși să ia locul cabinetului Bolojan

Recuperarea banilor este îngreunată şi de sistemul judiciar, raportul menţionând că „durata proceselor este mai degrabă una îndelungată” şi puţine contestaţii au fost soluţionate până acum. În prezent, există 62 de dosare pe rolul instanţelor, cele mai multe dintre acestea, 26 mai precis, vizând alegerile prezidenţiale. În paralel, AEP a trebuit să recurgă la măsuri extreme: în 214 cazuri, s-au transmis documente către Direcţia Juridică în vederea executării silite, deoarece contravenienţii nu au făcut dovada plăţii.

Preşedintele AEP, Adrian Ţuţuianu, a anunţat că instituţia pe care o conduce are în lucru un pachet de modificări legislative ce vizează, în principal, regimul finanţării partidelor politice şi al campaniilor electorale.

”Principalele mele priorităţi, încă de la începutul anului, sunt legate de o reformă electorală masivă, care include şi o nouă lege a finanţării partidelor politice”, a spus șeful AEP.

Unul dintre punctele sensibile identificate este legat de mecanismele de sancţionare. În forma actuală a legislaţiei, recuperarea sumelor sau aplicarea sancţiunilor nu este suficient de eficientă pentru a descuraja abaterile.

Preşedintele AEP a mai spus, în același context, că este necesară atât revizuirea cuantumului sancţiunilor, cât şi simplificarea procedurilor de aplicare a acestora. Majorarea amenzilor ar putea stimula conformarea partidelor la normele legale, în timp ce introducerea unor mecanisme mai clare de executare ar creşte eficienţa controlului.

De asemenea, AEP propune introducerea unor noi contravenţii şi chiar a unor posibile infracţiuni, în special în contextul mutării unei părţi semnificative a campaniilor electorale în mediul online.

”O parte importantă a finanţării şi a activităţilor de campanie s-a mutat în spaţiul digital, iar acest domeniu este insuficient reglementat în prezent”, a explicat Ţuţuianu.

Citește și Tomac merge pe sârmă, însă are planuri clare ca premier. ”Nu vor fi introduse noi impozite pe muncă sau pe capitalul productiv. În schimb, vom continua să restructurăm partea de cheltuieli”

Andreea Marin a așteptat cu nerăbdare revenirea fiicei în țară. În acest weekend, cele două vor petrece timp împreună la TIFF. Într-un interviu recent, Andreea Marin a mărturisit că se bucură pentru reușitele Violetei și că mai urmează să petreacă timp împreună și înainte de a termina vacanța.

Citește și: Andreea Marin, dezvăluiri despre fostele relații. Ce ar face diferit după despărțirea de Adrian Brâncoveanu: „Unii chiar irosesc ceea ce primesc”

„Abia am așteptat-o. A sosit acasă. Mama a așteptat-o cu o tartă de caise și cu fericire în suflet. Va pleca în curând, din păcate, peste câteva zile, la Parlamentul European, unde a câștigat un stagiu de lucru pentru această vacanță. Mă bucur. Va învăța foarte multe lucruri la Bruxelles și o voi vizita acolo. Apoi mai avem un timp împreună, înainte de a merge la din nou la facultate în America.”, a spus vedeta.

Totodată, prezentatoarea a mărturisit că își încurajează fiica să fie independentă și să demonstreze ceea ce poate.

„E o alegere bună. Eu o încurajez în acest sens. Își dorește să aibă această independență, să creeze prin propria muncă și asta și face. Mă bucură enorm. Altfel spus, nimic nu poate să mă bucure mai mult.”

Întrebată în ce proiecte este implicată, Andreea a spus că „Programul meu poate fi urmărit și pe Instagram sau pe Facebook. Da, călătoriile sunt una după alta. De exemplu, în acest weekend plec la TIFF unde am fost invitată la Cluj, împreună cu Violeta.”, a mai mărturisit prezentatoarea.

Citește și:  IMAGINI SENZAȚIONALE! Cum arată Andreea Marin, la 51 de ani, în costum de yoga și nemachiată. ”Mă simt mai femeie decât oricând”

Cu șanse destul de mici să fie instalat premier, după ce PNL și USR au anunțat că nu–i vor susține guvernul, Eugen Tomac nu abandonează însă drumul spre Palatul Victoria, în ciuda riscurilor ca acesta să se oprească la votul din parlament.

Într-un interviu acordat Politico, premierul desemnat a explicat ce planuri are dacă va ajunge la șefia Palatului Victoria.

Întrebat cum are de gând să liniștească piețele financiare și agențiile de rating în ceea ce privește perspectivele economice ale României, Tomac a răspuns: ”Prin respectarea angajamentelor asumate, conform unui calendar pe care oricine îl poate verifica. Bugetul pentru 2026 se încheie cu un deficit de 6,2%, în scădere față de 7,6% în 2025. România s-a angajat să atingă un nivel de 5,1% în 2027. Această traiectorie nu este negociabilă. Nu vor fi introduse noi impozite pe muncă sau pe capitalul productiv. În schimb, vom continua să restructurăm partea de cheltuieli.

În paralel, vom restabili un dialog instituționalizat și permanent cu mediul de afaceri, deoarece politicile fiscale haotice de după 2022 ne-au costat credibilitatea și nu vom repeta această greșeală. Pentru agenții, trei ancore externe contează: finalul PNRR [finanțarea planului UE de redresare și reziliență în contextul Covid], facilitatea SAFE [care asigură programul de împrumuturi de apărare al UE] și aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Atingerea la timp a acestor trei obiective este, sincer, mai importantă pentru spread-urile noastre decât orice angajament retoric pe care l-aș putea lua în acest interviu”.

Tomac: ”Nu ne putem permite vacanțe în timp ce România pierde bani”

Premierul desemnat a fost întrebat și cum va reuși să țină PSD de partea sa în timp ce pune în aplicare reforme fiscale de reducere a deficitului bugetar.

Tomac a răspuns că va colabora ”cu orice forță parlamentară pro-europeană care acceptă calculele bugetare”.

”Discuția sinceră pe care o voi purta cu PSD este aceeași pe care o voi avea cu orice alt partid: nu există loc pentru o nouă expansiune fiscală. Acest lucru nu înseamnă că îi uităm pe cetățenii vulnerabili sau pe pensionari. Puținele resurse pe care le putem aloca, pentru a ne asigura că acționăm în mod responsabil din punct de vedere fiscal, vor fi direcționate în această direcție.

Persoanele cu venituri mai mici din România au fost afectate de încetinirea economiei, de disciplina fiscală atât de necesară și de pierderea avantajului nostru competitiv, alături de creșterea prețurilor la energie, cauzată de suprapunerea șocurilor și crizelor externe. Situația lor dificilă nu va fi lăsată la coada listei mele de priorități. Vom găsi toate modalitățile posibile pentru a-i sprijini.

În același timp, trebuie să încurajăm spiritul antreprenorial și sectorul privat. Acolo se produce bogăția, iar cu cât avem mai multă bogăție, cu atât mai mult putem redistribui către cei mai puțin înstăriți”, a mai spus Eugen Tomac.

Premierul desemnat a subliniat și diferențele dintre programul său de guvernare și cel al lui Ilie Bolojan în privința reformelor fiscale și economice.

”În ceea ce privește traiectoria fiscală și criteriile de referință europene, există o continuitate deplină. Traiectoria de reducere a deficitului este aceeași. Acestea nu sunt prioritățile lui Bolojan sau Tomac. Sunt obiective și priorități naționale pentru România. Piețele și partenerii au nevoie de această continuitate și o vor avea.

Diferența se va remarca în accentul pus. În primul rând, o poziție fără echivoc în favoarea sectorului privat: statul încetează să mai pună piedici antreprenorilor. Vom organiza o consultare instituțională permanentă cu mediul de afaceri, vom publica un inventar public al tuturor autorizațiilor necesare pentru orice activitate comercială și le vom elimina pe cele care nu au niciun rost.

În al doilea rând, o abordare mult mai agresivă în domeniul digital și eliminarea barierelor birocratice pentru cetățeni și antreprenori. În al treilea rând, antreprenoriatul este prezentat în mod explicit ca un instrument de dezvoltare rurală, nu doar ca o chestiune specifică mediului urban. Un sat cu zece antreprenori este un sat plin de viață; un sat fără antreprenori este un sat pe moarte.

Guvernul meu se va concentra, de asemenea, pe accelerarea proiectelor din domeniul energetic, fie ele de stat sau publice. Mai multă energie înseamnă energie mai ieftină. Și, în cele din urmă, trebuie să îmbunătățim piețele noastre de capital. Europa trebuie să-și îmbunătățească piețele de capital, iar eu mă voi asigura că România își va juca rolul în acest sens”, a precizat Tomac.

În același interviu, Eugen Tomac a fost întrebat cum se va asigura că România respectă termenul limită de 31 august pentru realizarea reformelor esențiale și deblocarea fondurilor UE.

A răspuns subliniind că ”trei lucruri ne vor ajuta să ajungem acolo”.

”În primul rând, vom exercita o presiune maximă asupra antreprenorilor și autorităților pentru ca proiectele să fie finalizate până la 31 august. Va fi o vară toridă. Nu ne putem permite vacanțe în timp ce România pierde bani. Nu voi avea milă față de nimeni care nu depune efortul necesar.

În al doilea rând, nouă etape-cheie ale reformei trebuie încă adoptate sub formă de legi pentru a ne asigura că nu se pierde niciun euro. Unele dintre ele sunt dificile din punct de vedere politic. Mă aștept ca parlamentul să facă ceea ce partidele pro-europene s-au angajat deja să facă și să le adopte. Dacă parlamentul nu va lua măsuri, guvernul meu va recurge la toate instrumentele de care dispune, inclusiv la ordonanțe de urgență, acolo unde cadrul juridic permite acest lucru.

În al treilea rând, voi conduce personal orice negociere importantă cu Comisia Europeană. Experiența mea din Parlamentul European și relațiile pe care le-am construit acolo reprezintă un atu pe care România ar trebui să-l valorifice – și intenționez să le valorific”, a explicat premierul desemnat.

Citește și Lista lui Tomac. Premierul desemnat a trimis partidelor componența completă a guvernului pentru care vrea sprijin. Cine sunt cei 19 ”magnifici” propuși să ia locul cabinetului Bolojan

O întrebare adresată lui Tomac a fost: ”Vedeți riscul ca adoptarea unor măsuri de austeritate fiscală mai stricte de către o administrație ‘tehnică’ să sporească neîncrederea alegătorilor în politică și să alimenteze un sprijin mai mare pentru extrema dreaptă populistă?”.

Premierul desemnat a răspuns: ”Da, riscul este real și îl iau în serios. Restricțiile bugetare percepute ca fiind nedrepte — restricții care îi afectează mai întâi pe cetățeni și abia apoi pe cei privilegiați — alimentează într-adevăr tendințele extremiste. Prin urmare, prima sarcină a acestui guvern este să se asigure că ordinea este inversată. Statul își plătește partea care îi revine înainte ca cetățenii să plătească ceva nou.

Există însă și o problemă mai profundă. Alegătorii români nu sunt, în marea lor majoritate, împotriva Europei sau a responsabilității. Sunt pur și simplu sătui să li se spună un lucru în campaniile electorale și exact opusul a doua zi. Un guvern tehnic care să spună exact ce va face, cu un calendar precis, și apoi să și pună în practică aceste măsuri, reprezintă cel mai puternic răspuns la cinismul de care se hrănește extrema dreaptă populistă.

Dacă ne îndeplinim angajamentele față de Europa și cetățenii văd, în fiecare lună, rezultate concrete — deschiderea unei grădinițe, inaugurarea unui kilometru de autostradă, primirea la timp a unui voucher pentru energie, predarea unui spital —, beneficiul politic al acestor realizări este exact antidotul împotriva extremismului”.

Citește și Tic-tac pentru Tomac! Se apropie termenul-limită de formare a noului guvern. POLITICO: O soluție politică pare departe

Tomac a fost întrebat și dacă va colabora cu AUR, dacă va fi necesar, pentru a adopta legi.

A răspuns că respectă ”opinia și votul fiecărui cetățean român”, însă nu va accepta niciodată și nici nu va înțelege ”partidele politice care acționează împotriva interesului național al României, iar AUR a dat dovadă de un astfel de comportament în numeroase rânduri”.

Pe de altă parte, premierul desemnat a spus că ”împărtășește opinia” lui Nicușor Dan în ceea ce privește corupția potrivit căreia aceasta este ”un risc pentru securitatea națională și, pentru prima dată, aceasta este menționată oficial ca atare în Strategia de Apărare Națională”.

”Corupția slăbește statul și erodează încrederea dintre cetățeni și instituțiile publice. Prin urmare, consolidarea instituțiilor, transparența cheltuielilor publice, digitalizarea serviciilor publice și asumarea clară a responsabilității sunt esențiale”, a spus Tomac.

În interviu a fost atins și subiectul alegerilor prezidențiale anulate, prin întrebarea ”Statul mai are încă de făcut eforturi suplimentare pentru a explica alegătorilor ce s-a întâmplat în cadrul alegerilor prezidențiale din 2024, care au fost anulate?”.

Tomac a răspuns că, în opinia sa, ”faptele sunt clare”. ”Un candidat a încălcat legislația electorală românească și a beneficiat de un avantaj semnificativ față de ceilalți candidați. Desigur, cetățenii au dreptul să cunoască și să înțeleagă raționamentul care stă la baza deciziilor instituționale importante. Consider că raportul complet privind anularea alegerilor, odată ce va fi publicat, va contribui la clarificarea acestor aspecte”, a mai spus el, potrivit news.ro.

Decizia prevede și scutirea de la taxa specială de consum pentru mai multe băuturi, inclusiv berea, pe durata turneului. Anunțul a fost făcut în timpul inaugurării unui proiect rutier din provincia Guayas, o zonă de coastă afectată de conflicte între grupări de trafic de droguri. “Preţul berii va scădea astfel cu peste 20%”, a adăugat Daniel Noboa, conform as.ro.

Măsura va fi valabilă până pe 19 iulie, data finalei competiției găzduite de Mexic, Statele Unite și Canada, și se aplică și vinului, deși acesta este mult mai puțin popular în Ecuador.

Citgeşte şi: Cupa Mondială 2026. Top 10 cel mai bine plătiți antrenori. Gică Hagi e mic copil pe lângă ”premianții” competiției

Țara sud-americană se pregătește să participe la a cincea sa Cupă Mondială, urmând să debuteze duminică împotriva selecționatei Coastei de Fildeș.

Îmbrăcat în tricoul galben al echipei naţionale, preşedintele Daniel Noboa a declarat că “toată lumea este deja mai concentrată pe fotbal decât pe orice altceva, iar asta este normal, suntem o ţară a fotbalului”. El a prezis că echipa ecuadoriană va ajunge “foarte departe” în competiţie.

Citeşte şi: Cupa Mondială 2026 Programul meciurilor şi transmisiile TV în week-end-ul 12-14 iunie. Ceremonii de deschidere în Canada şi SUA

Rata de ocupare a forței de muncă din România reprezintă „o catastrofă”, iar presiunile asupra pieței muncii vor crește semnificativ în perioada 2032–2034, când generația „decrețeilor” va ieși la pensie, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii, conform Agerpres. „Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă. Dacă vă uitați, la categoria de vârstă între 20 și 64 de ani, aceasta este de 69%. România speră să atingă 74,7% în 2030, față de ținta de 78% la nivelul UE. Dar, nu există nicio mișcare anume în această direcție. (…) Asta înseamnă că aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi. Și dacă luăm în considerare migrația se creează tensiunea pe care o avem acum. Dacă privim din perspectiva ratei de ocupare a forței de muncă, pentru bărbați aceasta este de 78,2%, iar pentru femei de 59,5%. Există, așadar, un decalaj de gen de 18,7, unul dintre cele mai mari din Europa”, a spus Pîslaru.

Legea salarizării, explicată pe Facebook de Dragoş Pîslaru: „Dacă mai dai nişte măriri sau nişte indexări, inechităţile cresc”

Acesta a avertizat că deficitul de forță de muncă și de competențe nu este o problemă punctuală, ci una structurală, care va deveni mai accentuată odată cu pensionarea generației „decrețeilor” în intervalul 2032–2034. „Nu există nicio modalitate ca această țară să evolueze fără a investi în capitalul uman. Și nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investiții. Are beneficii. Și chiar acum, costul inacțiunii este de fapt uriaș. Și vom fi într-un punct fără întoarcere foarte curând, mai ales când se adaugă problema pensionării, unde o generație mare, numită generația decrețeilor, se va pensiona. Acest lucru se va întâmpla în 2032 și 2034. Și atunci presiunea va fi cu adevărat uriașă, deoarece vor exista mulți oameni care se vor îndrepta spre pensionare, iar piața muncii se va contracta și mai mult”, a mai afirmat ministrul.

Pîslaru a subliniat că România se confruntă și cu o „capcană a veniturilor medii”, în care creșterea economică nu poate fi susținută exclusiv prin consum. „În România nu se înțelege pe deplin că există – ceea ce economiștii numesc – o capcană a veniturilor medii. O țară nu poate crește pe baza consumului și recupera decalajul mai mult decât un anumit nivel permis de productivitatea totală a țării. Și dacă vrem să depășim acest nivel, singurii doi factori acceptați de profesori și teoreticieni, pe de o parte, și de toate guvernele, pe de altă parte, sunt că trebuie să investești în două lucruri principale. Capitalul uman, care include competențe, și inovația, care include modernizarea tehnologiei”, a remarcat Pîslaru.

Citește și Sindicaliștii din Sănătate amenință cu greva generală! ”Este anormal să scazi salariile oamenilor”

Oficialul a adăugat că, deși există proiecte finanțate din fonduri europene, lipsește o strategie integrată pentru piața muncii, educație și economie.

„Și, nu în ultimul rând, avem o problemă a sărăciei, care este foarte ridicată în România. Desigur, sărăcia, după cum știm, afectează complet piața muncii. Vorbesc aici despre sărăcia internă, cu o mare parte a populației active care încă rămâne, undeva la un milion, în jurul salariului minim. Și pentru asta salut lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie”, a mai arătat Pîslaru.

În ceea ce privește finanțarea dezvoltării, ministrul a subliniat că România nu se poate baza exclusiv pe fonduri europene.

„Alegerea României a fost să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR. Acum avem un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, foarte mici, foarte dispersate, foarte dificil de gestionat. Singura modalitate a României de a avansa nu este doar concentrarea pe fondurile UE, ci este să privim fondurile europene ca fiind o treime din resurse, banii naționali o altă treime, iar sectorul privat cealaltă treime. Cu acest model ‘Trinitate’ putem avea de fapt un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro disponibil pentru perioada 2028-2034. Este singura modalitate de a avansa și prin care putem aborda cu adevărat probleme care nu sunt sectoriale, ci critice pentru dezvoltarea României”, a subliniat Pîslaru.

&n

Cupa Mondială 2026 nu adună doar elita fotbalistică a lumii, ci și antrenori cu cărți de vizită impresionante și salarii pe măsură.

A fost alcătuit deja clasamentul selecționerilor cel mai bine plătiți, dominat de nume mari din branșă, cu performanțe remarcabile în palmares inclusiv la nivelul echipelor de club.

Top 10 cel mai bine plătiți antrenori de la Cupa Mondială de anul acesta îl are lider autoritar pe italianul Carlo Ancelotti (67 de ani), antrenorul Braziliei, plătit cu 10 milioane de euro pe an.

Urmează tânărul selecționer al Germaniei, Julian Nagelsmann (38 de ani), cu 7 milioane de euro, iar al treilea este argentinianul Mauricio Pochettino (54 de ani), selecționerul Statelor Unite, plătit cu 6 milioane de euro, potrivit financefootball.com.

Marea surpriză este faptul că Lionel Scaloni, antrenorul Argentinei, care are în palmares un titlu mondial și două trofee Copa America în calitate de selecționer al ”pumelor”, încasează mai puțin decât selecționerii unor naționale mult mai slab cotate – Paraguay, Mexic, Canada, Uzekistan.

Citește și Cupa Mondială FIFA 2026. Regula care ar putea da peste cam programul televizărilor. Anunţul lui Trump înaintea ceremoniei de deschidere

Iată, mai jos, cum arată Top 10 cel mai bine plătiți antrenori de la Cupa Mondială 2026.

Top 10 cele mai mari salarii ale antrenorilor de la Cupa Mondială 2026

1.Carlo Ancelotti, Brazilia – 10 milioane de euro

2.Julian Nagelsmann, Germania – 7 milioane de euro

3.Mauricio Pochettino, SUA – 6 milioane de euro

4.Thomas Tuchel, Anglia – 5,8 milioane de euro

5.Roberto Martínez, Portugalia – 4 milioane de euro

Fabio Cannavaro, Uzbekistan – 4 milioane de euro

6.Didier Deschamps, Franța – 3,8 milioane de euro

7.Ronald Koeman, Olanda – 3 milioane de euro

Marcelo Bielsa, Uruguay – 3 milioane de euro

8.Jesse Marsch, Canada – 2,5 milioane de euro

Javier Aguirre, Mexic – 2,5 milioane de euro

Gustavo Alfaro, Paraguay – 2,5 milioane de euro

9.Julen Lopetegui, Qatar – 2,4 milioane de euro

10.Lionel Scaloni, Argentina – 2,3 milioane de euro

Prin comparație, antrenorul României, Gică Hagi, încasează doar 324.000 de euro pe an, la care se pot adăuga bonusuri de performanță, potrivit Fanatik.

Citește și CM 2026. Ce echipe susţin românii la turneul final din SUA, Canada şi Mexic SONDAJ