Profesorul universitar și climatologul Mircea Duțu a vorbit la România TV despre factorii care ar putea influența vremea din Europa și România în sezonul rece 2026–2027. Potrivit acestuia, interacțiunile dintre fenomenul El Nino, vortexul polar și circulația atmosferică din Atlanticul de Nord ar putea favoriza, în anumite condiții, pătrunderea maselor de aer rece pe continent.

„Indiscutabil, iarna meteorologică 2026–2027 va sta sub semnul impactului lui El Niño și al vortexului polar. Influența fenomenului climatic asupra circulației atmosferice europene poate evolua în cursul iernii. Așa că, chiar dacă primele semnale duc spre o perioadă mai blândă din punctul de vedere al temperaturilor și mai umedă, se poate schimba.

Mai multe studii arată că interacțiunile dintre Pacific și Atlanticul de Nord diferă între începutul și a doua parte a anotimpului. Între ianuarie și februarie, El Niño poate să favorizeze o slăbire a vortexului polar stratosferic și o circulație nord-atlantică mai puțin zonală.

Dacă presiuni înalte se poziționează spre nord, pot facilita coborâri de aer rece spre Europa și România. Ar putea antrena o perioadă mai rece pe mare parte din continent. O posibilitate. Poziționarea centrelor de acțiune atmosferică și alți factori vor determina”, a declarat climatologul Mircea Duțu la România TV.

Vezi și Prognoza lunară ANM. Toamnă frumoasă în România, cod roşu de intemperii în Europa

Prognoza meteo lunară

România va avea parte de temperaturi ușor peste cele normale și de precipitații mai abundente decât de obicei în perioada 19 octombrie-16 noiembrie, potrivit estimărilor publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).

Până pe 26 octombrie, temperaturile se vor situa ușor peste cele specifice perioadei în toată țara, în special în regiunile nord-estice, transmite ANM. În același timp, regimul pluviometric va fi excedentar la nivel național, cu abateri mai mari în nord-est.

În săptămâna 26 octombrie-2 noiembrie 2026, temperaturile medii vor rămâne ușor peste cele normale în cea mai mare parte a țării, în special în nord-est. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Pentru perioada 2-9 noiembrie, meteorologii estimează temperaturi medii și cantități de precipitații apropiate de valorile normale în cea mai mare parte a țării. Aceeași tendință este anticipată de ANM și pentru săptămâna 9-16 noiembrie, când temperaturile și precipitațiile ar urma să se situeze în jurul mediilor specifice perioadei.

Citește și Alerte de fenomene severe. ANM anunță ploi, lapoviță și ninsori

Șoșoacă a afirmat că în manifestațiile din Franța ar fi infiltrate persoane din structurile de ordine, care ar provoca intenționat violențe pentru a justifica intervenția forțelor de securitate. Eurodeputata a comparat situația actuală cu revoluțiile europene din secolul al XIX-lea, a acuzat conducerea Uniunii Europene de instaurarea unei forme de tiranie și a avertizat că protestele s-ar putea extinde pe întregul continent.

Șoșoacă acuză autoritățile franceze că provoacă violențele de la proteste

Întrebată despre imaginile cu manifestațiile violente din Franța, Diana Șoșoacă a respins ideea că protestatarii ar fi responsabili pentru incidente și a susținut că autoritățile ar folosi persoane infiltrate pentru a provoca tulburări.

„Protestatarii nu sunt violenți. Printre protestatari sunt persoane din cadrul jandarmeriei și poliției care s-au infiltrat în rândurile lor, pentru a provoca violențe. Cunoaștem acest tip de comportament din România. L-am văzut și la Strasbourg, în ianuarie și februarie, când am avut dezbaterile privind Mercosur în sesiunea plenară și am participat la protestul fermierilor. Printre aceștia se aflau și fermieri din România.

La finalul protestului, jandarmii ne-au gazat, inclusiv pe mine, deși sunt eurodeputată. Nu ar trebui să fie permis un asemenea comportament și atâta violență împotriva protestatarilor pașnici.

Aceasta este o formă de dictatură: dictatura lui Macron și a Ursulei von der Leyen. Nu este democrație. În versiunea lor de democrație există violență, gaze lacrimogene și uciderea celor care îndrăznesc să protesteze atunci când nu le place ceea ce se întâmplă în Europa.

Cred că situația seamănă cu cea din 1848, dacă vă amintiți revoluțiile din întreaga Europă, inclusiv din România. Poate că putem face o comparație și cu anul 1879. Cred că aceste proteste se vor extinde în toată Europa, inclusiv în România.

Avem parte de aceeași violență și de numeroși jandarmi francezi violenți, în timp ce mulți ciobani protestează la București, în fața Guvernului. Este același lucru ca în Franța. Am văzut și protestatari belgieni ieșind în stradă, iar acolo violențele sunt de alt tip. Întreaga Europă este în flăcări, iar acest tip de „democrație”, care este de fapt o tiranie, va avea un sfârșit foarte rău”, a declarat Diana Șoșoacă.

Acuzații la adresa Uniunii Europene privind protestele și sprijinul pentru Ucraina

Europarlamentara a extins criticile și asupra situației din Albania, susținând că protestele din această țară ar fi fost provocate de Uniunea Europeană. Șoșoacă a făcut o paralelă cu evenimentele din Ucraina din 2014 și a acuzat instituțiile europene că ar finanța războiul în detrimentul economiilor statelor membre.

„În Albania, cred că situația seamănă cu cea din Ucraina, din 2014, cu așa-numita revoluție portocalie. Este ceva creat de Uniunea Europeană. Nu am suficient timp să vă explic ce se întâmplă acolo. Dar am văzut că un vicepreședinte al Parlamentului European a mers în Albania pentru a-i felicita pe protestatari. Asta înseamnă că Uniunea Europeană a provocat o revoluție în Albania.

În Franța și Belgia, însă, protestele se vor extinde în întreaga Uniune Europeană, pentru că toți banii Uniunii merg către Ucraina, pentru război. Dacă vrem pace, de ce nu încetăm să-i mai dăm lui Zelenski arme și bani pentru a-l ajuta să distrugă Rusia?

Nu mai există bani pentru muncitori, pentru industrie sau pentru educație. Vedem acum pe străzile Franței mulți elevi și studenți.

Sunt tineri nevinovați, care nu sunt implicați în politică. Ei ies în stradă, iar regimul Macron încearcă să-i ucidă și să oprească prin violență această mișcare de protest pașnic. Asta nu este democrație, scuzați-mă! Într-o democrație respectăm opiniile celorlalți. Respectăm dreptul de a avea o altă opinie, de a vorbi și de a ne cere drepturile”, a transmis lidera SOS România.

Declarațiile potrivit cărora toate resursele financiare ale Uniunii Europene ar fi direcționate către Ucraina sunt false. Bugetul comunitar finanțează în continuare programe pentru agricultură, dezvoltare regională, cercetare, educație și alte domenii, în timp ce sprijinul acordat Ucrainei reprezintă o componentă distinctă a politicilor europene.

Șoșoacă laudă Rusia și acuză UE că ar fi responsabilă pentru sărăcia din România

În continuarea intervenției, Diana Șoșoacă a susținut că dificultățile economice ale României și ale altor state europene ar fi provocate de finanțarea Ucrainei. Aceasta a elogiat condițiile de trai și calitatea alimentelor din Rusia, criticând în același timp acordul comercial Mercosur.

„În România, mulți oameni suferă de foame. Vă puteți imagina că, în secolul XXI, când încercăm să ajungem pe Lună sau pe Marte, nu avem bani pentru oameni, pentru pensii și pentru salarii? Este inacceptabil.

Toți banii Uniunii Europene merg în Ucraina. În România și în alte țări ne întrebăm de ce am împrumutat atât de mulți bani de la băncile lor, dacă aici este vorba despre o afacere atât de mare.

Am luat banii, dar în România și în celelalte țări nu a mai rămas nimic pentru dezvoltare. Toți banii merg în Ucraina, la Zelenski, la acea dictatură care a ucis și continuă să ucidă oameni. Acestea sunt crime împotriva umanității.

Uniunea Europeană, prin intermediul Comisiei Europene, a participat și participă la acest masacru din Ucraina împotriva Rusiei. Este o nebunie. Din această cauză nu mai avem bani și nici alimente de calitate.

În Rusia, unde merg frecvent, avem alimente foarte bune și se respectă oamenii și dreptul lor la o viață sănătoasă. În Uniunea Europeană avem Mercosur, cu alimente de proastă calitate, multă carne artificială, legume artificiale și așa mai departe”, a spus Șoșoacă.

Afirmațiile eurodeputatei despre războiul din Ucraina inversează responsabilitatea pentru conflict, declanșat prin invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022. Totodată, asocierea acordului Mercosur cu comercializarea generalizată a unor alimente artificiale nu este demonstrată de informațiile prezentate.

Diana Șoșoacă cere intervenția comunității internaționale

În ultima parte a intervenției, lidera SOS România a solicitat politicienilor din întreaga lume să reacționeze la presupusele abuzuri împotriva manifestanților francezi. Aceasta a comparat situația protestatarilor cu cea a palestinienilor din Gaza și a reiterat acuzațiile privind infiltrarea forțelor de ordine în manifestații.

„Cred că toți politicienii, nu doar cei din Franța și Belgia, ci din întreaga Uniune Europeană și din toată lumea, inclusiv din SUA, China și Federația Rusă, ar trebui să reacționeze și să apere dreptul populației de a spune adevărul și de a-și cere respectarea drepturilor.

În caz contrar, oamenii vor fi uciși în Franța, iar nimeni nu va reacționa. Exact ca în Gaza. Nimeni nu a reacționat în primul și al doilea an, iar apoi au fost uciși mulți palestinieni.

Se întâmplă același lucru și aici. Dacă nu vom vorbi și nu vom face apel la democrația adevărată și la respectarea legii, care le garantează oamenilor dreptul de a protesta, situația se va agrava.

Nu trebuie să credeți tot ceea ce spun oficialii și declarațiile lor oficiale, pentru că ei afirmă că protestatarii sunt violenți. Nu este adevărat, în opinia mea. Există multe persoane infiltrate din jandarmerie și poliție. Rolul lor este să se infiltreze printre protestatari și să provoace violențe. Nu protestatarii sunt cei violenți.

Haideți, sunt copii, sunt foarte tineri! Vă dați seama că am ajuns în punctul în care copiii noștri ies în stradă pentru a-și cere drepturile!? Vă puteți imagina așa ceva!?”, a mai declarat Diana Șoșoacă.

Citește și: Dan Dungaciu nu dă nicio șansă executivului Luca Niculescu: ”Guvernul ăsta este sortit eșecului. S-au schimbat doar între ei”

Premierul Luca Niculescu se va întâlni joi, de la ora 11.00, cu ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg, în prima sa întrevedere cu un ambasador de la preluarea mandatului.

Întâlnirea are loc la numai două zile după ce Parlamentul a acordat votul de încredere noului guvern. Niculescu a obținut 280 de voturi favorabile, peste cele 233 necesare, după o perioadă de aproape șase luni de blocaj politic.

În aceeași zi, de la ora 18.00, șeful Guvernului va participa la ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Pe agenda CSAT se află implicațiile de securitate generate de incidentele recente din Marea Neagră, precum și măsurile necesare pentru consolidarea capacității de reacție a României și protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii critice maritime.

Citește și : Luca Niculescu va efectua prima sa vizită externă la Chișinău. Ce i-a spus premierul moldovean: „Avem mult de lucru împreună și un obiectiv care ne unește”

Potrivit Administrației Prezidențiale, în cadrul ședinței vor fi analizate și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.

Reuniunea are loc în contextul intensificării preocupărilor privind securitatea în regiunea Mării Negre, după o serie de incidente provocate de drone, inclusiv atacuri care au vizat nave comerciale.

Președintele Nicușor Dna a anunțat miercuri că a avut loc o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic pentru evaluarea ultimelor evoluții din regiune, precizând că România a cerut sprijin suplimentar din partea aliaților pentru contracararea amenințărilor.

„România a transmis mesajul direct că aşteptăm un sprijin mai puternic prin capacităţi suplimentare de combatere a dronelor, de supraveghere, recunoaştere şi expertiză, precum şi o postură NATO adaptată şi consolidată în regiune”, a declarat Nicușor Dan, subliniind că solidaritatea aliaților rămâne fermă.

Citește și : Apare un nou partid în România, după instalarea Guvernului Luca Niculescu. Cine sunt liderii formațiunii

Întrevederea de joi cu Darryl Nirenberg este prima întâlnire a premierului Luca Niculescu cu un ambasador de la preluarea funcției. În programul anunțat până în prezent nu figurează întrevederi cu ambasadori ai statelor membre ale Uniunii Europene.

Apariția Oanei Roman a atras toate privirile, iar silueta pe care o are în prezent amintește de anii tinereții. Întrebată despre schimbarea fizică, vedeta a recunoscut că arată din nou ca în perioada în care avea vârsta de 30 de ani.

Citește și: Cum își gestionează Oana Roman banii. Vedeta, mai atentă la finanțe de când este mamă singură: „Nu sunt zgârcită”

Comparati cu soluțiile rapide sau dietele drastice promovate în mediul online, Oana Roman a urmat un parcurs riguros și responsabil pentru a topi kilogramele în plus. Vedeta nu a fost singura din familie care a luat această decizie, ci a parcurs tot procesul alături de fiica ei, care a reușit să slăbească aproximativ 14 kilograme. Vedeta a explicat că succesul se datorează unui plan alimentar configurat de specialiști în urma analizelor de laborator.

„Am fost la doctor, am făcut analizele și ne-a recomandat un plan întreg care trebuie urmat. Am explicat în mai multe rânduri că nu este, așa, peste noapte, totul. Și apoi, în primul rând, e important mersul la medic și să respecți toate indicațiile pe care ți le dă”, a spus aceasta, într-un interviu pentru Viva.

Citește și: Oana Roman, oripilată de struțocămila arhitecturală din Aeroportul Otopeni: „Observați gresia. Pare că au luat niște resturi și le-au pus așa alandala”

Procesul de slăbire nu a fost unul deloc ușor, dar determinarea a dat rezultate atât pentru Oana, cât și pentru fiica sa: „Am dat jos aproape 20 de kilograme, iar fiica mea vreo 14. Ne ținem în continuare. Nu ne lăsăm. E complicat. Nu e simplu deloc, dar uite că am reușit să o facem și pe asta.”

Transformarea vedetei nu a rămas neobservată nici în familie, stârnind reacții inclusiv din partea tatălui vedetei, Petre Roman. Cunoscut pentru stilul său de viață activ și pentru atenția pe care o acordă condiției fizice, fostul premier al României a fost surprins să vadă cât de mult a slăbit fiica sa. Aflat în vizită la ea, acesta i-a făcut o remarcă directă: „Ieri a venit la mine să mai vorbim… Tata, care știi că e obsedat cu silueta, că el e perfect așa… Și cum a intrat pe ușă mi-a spus: ‘Ești foarte slabă!’ Și zic: ‘Asta e ceva rău sau e de bine? Că nu înțeleg’. ‘Nu, nu, nu. Ești foarte slabă. Este de bine’, a spus el. ‘Sunt prea slabă?’, l-am întrebat eu. ‘Încă nu, dar ai grijă’, mi-a spus tata. Și i-am spus că vreau să mai slăbesc cinci kilograme și mă opresc.”, a mărturisit Oana Roman.

Traian Băsescu a glumit la B1TV pe seama tensiunilor din PNL, dintre echipa liderului Ilie Bolojan și „puciști”. Fostul președinte a spus că nu este un capăt de țară dacă „rebelii” pleacă din partid, întrucât sunt niște anonimi și nici nu-i recunoaște lumea pe stradă.

Întrebat cum vede această alianță de dreapta, polul reformist care s-ar forma cu PNL-USR-Forța Dreptei, eventual, fostul președinte Traian Băsescu a răspuns: „Să dea Dumnezeu să-l formeze și să se pună sub un singur baston de mareșal, că de regulă dreapta are probleme, că toți vor să fie mareșali, și cel care are un partiduleț cu două procente, și ăla care are 30, toți vor să fie șefi. Să fie doar unul, cel care are cele mai multe procente la ultimele alegeri și asta e!”.

Vezi și Traian Băsescu știe de unde ar putea economisi noul Guvern: ”La ei este problema, în mod deosebit problema sporurilor”

Potrivit lui Băsescu, o nouă alianță cu Ilie Bolojan în frunte nu i-ar putea pune probleme lui Nicușor Dan mai ales la alegerile prezidențiale din 2030: „Nu știu dacă ar fi o problemă, e greu să vă spun, dar cel puțin deocamdată n-au altă personalitate pe dreapta, în afară de Bolojan. Bun, nebun, cum e… altul n-au”.

În ceea ce privește puciștii din PNL și tensiunile din partid, fostul președinte a spus: „Eu am văzut întotdeauna la televiziuni toți analiștii: ”Vai, s-a rupt PNL-ul!”, ”Vai, s-a rupt PSD-ul!”. Ăștia-s niște neica-nimeni care pleacă și care nu au un bagaj de voturi cu ei. Ei pleacă pe persoană fizică. Li se spune lor că ”eu sunt senator”, ”eu sunt deputat”, dar bietul de el nu trece testul stâlpului, adică nu prea-l cunoaște lumea. Deci nu produc pagube prin plecare, dimpotrivă, se curăță partidul de oameni cu pretenții, dar fără valoare politică. Deci nu-i bai că pleacă 10 din ăștia care au intrat pe listă”.

Citește și PSD sare în apărarea ministrului Marian Neacșu: „Este astăzi ţinta atacurilor USR pentru o condamnare din 2016, pentru care a intervenit reabilitarea. Are cazierul judiciar curat / Au colaborat cu el în timpul guvernării, însuşi Ilie Bolojan i-a adresat mulţumiri speciale”

Daniel Horodniceanu, fost șef al DIICOT, a criticat, în exclusivitate la România TV, în emisiunea „Puterile statului”, limbajul folosit de politicieni la adresa magistraților, și a vorbit despre efectele atacurilor publice asupra încrederii în justiție.

Daniel Horodniceanu, fost șef DIICOT, despre atacurile la adresa Justiției

Daniel Horodniceanu a atras atenția că există o asimetrie între modul în care ar fi sancționat un procuror pentru afirmații similare și consecințele pe care le suportă un politician atunci când atacă un magistrat.

„Da, este într-adevăr foarte grav, mai ales că modul, sintagmele pe care le folosesc — și nu e vorba doar de politicienii pe care îi referiți, sunt mai mulți — sunt foarte grave, pentru că, știți, nu există o simetrie.

Dacă un procuror ar spune același lucru despre anumiți politicieni, ar fi sancționat disciplinar, probabil chiar exclus din magistratură pentru chestiunea asta. Dacă un politician afirmă lucrurile astea, ceea ce se poate întâmpla cel mai rău este ca CSM-ul să vină să apere reputația sau independența profesională a magistratului atacat.

În cazul de față însă, nivelul discuției a fost dus extraordinar de jos. Adică inclusiv cu acronime după anumite invective”, a declarat Daniel Horodniceanu, la România TV.

Fostul șef al DIICOT a criticat și limbajul folosit în spațiul public de persoane care ocupă funcții importante în stat, susținând că astfel de ieșiri nu sunt compatibile cu responsabilitatea pe care o presupune poziția acestora.

„Nu cred că e nici locul, nici modul în care autoritățile statului, care pretind o anumită elită profesională, să pună problema în acest mod. Abject, pentru că nu poți să-i spui altfel decât în…

Citește și : EXCLUSIV PUTERILE STATULUI. Subcomisarul Robert Iacob face topul greşelilor comise de şoferi în trafic: „90% dintre accidentele rutiere pot fi evitate”

Adică, dacă folosim expresii de autobază, cum spunea un coleg de la noi, sau de băieți de cartier, ce răspuns ai putea să dai ca să poți să nu duci discuția la nivelul pe care l-a creat personajul respectiv?

Și atunci noi trebuie să mergem după cum ne spune legea”, a afirmat Horodniceanu.

Acesta a explicat că au fost făcute demersuri instituționale după atacurile la adresa magistraților.

„Deci am făcut un comunicat de presă în care am reacționat, pentru că, v-am spus, atacul era absolut la un nivel josnic. Am sesizat Inspecția Judiciară. Procurorii DIICOT au făcut și ei un apel către Inspecția de Procurori., a spus fostul șef al DIICOT.

Întrebat despre consecințele pe care le-ar putea suporta politicienii, Horodniceanu a declarat că aceștia știu că răspunderea lor este limitată în astfel de situații.

„Politicienilor nu li se poate întâmpla nimic, iar ei știu că nu li se poate întâmpla nimic. Pentru că ei spun că au doar răspundere în fața alegătorului, ceea ce nu-i chiar așa.

Cu siguranță, dacă o persoană sau alta se simte jignită sau amenințată, amenințarea e cu totul altă discuție, dar dacă se simte jignită, se poate adresa inclusiv instanței civile pentru compensație”, a explicat Daniel Horodniceanu.

„Atacurile publice au dus la scăderea încrederii în justiție”

În cadrul emisiunii „Puterile statului”, fostul șef al DIICOT a vorbit și despre campania de imagine îndreptată împotriva unei părți a sistemului judiciar. În opinia sa, efectele au fost mai grave decât cele anticipate, în condițiile în care încrederea populației în justiție a scăzut semnificativ.

„E clar că scopul a fost, pe de-o parte, decredibilizarea, mânjirea unei părți a justiției, dar rezultatele au fost mult mai grave, cred că, decât le preconizau, pentru că încrederea populației în justiție a scăzut în perioada respectivă foarte mult”, a declarat Horodniceanu.

Acesta a recunoscut că există probleme reale în sistemul judiciar, însă a avertizat că unele situații punctuale sunt prezentate în spațiul public drept reprezentative pentru întreaga magistratură.

„Acum trebuie să fim sinceri și să mai spunem câteva chestiuni. Din anumite considerente interne, dar cele mai multe externe justiției, se întâmplă și lucruri care sunt de nedorit și anume, câteodată se judecă mult prea mult câte un dosar sau se stă foarte mult în cursul urmăririi penale cu acesta.

Câteodată se judecă cu dublă măsură, adică nu există o practică unitară. Există o lipsă de predictibilitate. Modul în care sunt făcute, la trei ani, unele dintre numiri sunt discutabile în parchete și așa mai departe.

Lucrurile astea sunt exacerbate pe tot felul de canale media sau sociale și se pleacă de la excepții și se generalizează”, a explicat fostul șef al DIICOT.

Daniel Horodniceanu a dat ca exemplu dezbaterea despre salariile magistraților, susținând că în spațiul public sunt prezentate în special veniturile cele mai mari, fără a se face distincția între diferitele funcții și niveluri de experiență.

„Uitați-vă, de exemplu, cum a fost cu salariile. S-au luat două, trei, cinci salarii care sunt cele mai mari din sistemul judiciar și s-a spus că astea sunt.

Păi vă spun că un procuror de la local pleacă de la 6.500 de lei pe lună. La momentul ăsta ajunge la maximum 11.500 de lei, prin urmă, cu toată vechimea.

Da, deci nu poți să vii cu un salariu de judecător de Înalta Curte, care oricum nu este printre cele mai mari din Europa”, a spus el.

Referindu-se la veniturile de la nivelul instituțiilor centrale, acesta a precizat: „La Parchetul General este undeva între 18.000 și 20.000, la Înalta Curte cred că se ajunge undeva în jur de 25.000. Dar acolo sunt 100 de judecători”.

Fostul șef al DIICOT a susținut că veniturile trebuie analizate și în raport cu incompatibilitățile și interdicțiile specifice profesiei.

„Sunt o grămadă de interdicții și incompatibilități pe care nu le mai are nicio altă categorie socială. Iar lucrurile astea, pentru că magistrații, în momentul în care au zis «Bun, umblăm la statut», inclusiv cu noua lege de salarizare, foarte mult discutată, dar discutată în alte zone și nu în zona magistraturii, se umbla în continuare în minus la salariile magistraților.

Și trebuie să plecăm și de la o idee, pentru că, iarăși, magistrații sunt oameni cărora le intră în buzunare doar ceea ce scrie pe fluturașul de salariu. Nu au o posibilitate să câștige alți bani, cu excepția eventualelor sume obținute din învățământul superior”, a declarat Daniel Horodniceanu.

Citește și : EXCLUSIV Puterile statului. Chestorul Nicolae-Adrian Dinu, despre regulile de deținere și folosire legală a armelor: „Faptul că România este ferită de incidente grave în care să fie folosite arme de foc este și un merit al instituțiilor statului român care se implică în prevenirea și gestionarea fenomenului”

Acesta a mai afirmat că statutul financiar al magistraților este legat de independența justiției și a făcut referire la pozițiile exprimate de instanțele europene.

„Și atunci e important și face parte din independența judecătorilor, și asta nu o spun eu, au spus-o și Curtea de Justiție a Uniunii Europene și CEDO. Din statutul mai sus face parte inclusiv modalitatea, modul, cuantumul salariului și al pensiei ulterioare.

Iar asta, ca să nu amestecăm lucrurile, nu înseamnă că alte categorii sociale n-ar trebui să aibă salarii foarte bune. Poate, dar n-ar trebui să amestecăm”, a mai spus fostul șef al DIICOT.