Euro, lira turcească şi lekul albanez se află în topul preferinţelor românilor atunci când vine vorba despre schimburi valutare în timpul vacanţelor și concediilor în 2026.

Conform datelor Tavex, cererea pentru valută în sezonul estival urmează principalele destinaţii de vacanţă ale românilor: de la Grecia şi Bulgaria până la Turcia şi Albania. În acest context, cele mai cumpărate valute în lunile de vară sunt euro, lira turcească şi lekul albanez, dar, în acelaşi timp, există o cerere mai redusă, dar constantă, şi pentru valutele asociate destinaţiilor îndepărtate, precum yenul japonez, wonul sud-coreean, rupia indoneziană şi dongul vietnamez.

Cea mai mare cerere rămâne pentru euro, întrucât multe dintre destinaţiile preferate de vacanţă ale românilor se află în zona euro sau utilizează pe scară largă moneda europeană pentru plăţile turistice, cum este cazul unor state ca Grecia, Italia, Spania, Muntenegru şi Bulgaria.

„Lira turcească se numără, de asemenea, printre cele mai solicitate valute în sezonul estival. Lunile iulie şi august sunt, în mod tradiţional, cele mai active, în condiţiile în care Turcia rămâne una dintre destinaţiile de vacanţă preferate de turiştii români. Potrivit observaţiilor Tavex, cererea pentru lira turcească în ultimele sezoane de vară s-a menţinut semnificativ mai ridicată decât în urmă cu câţiva ani, confirmând statutul Turciei ca una dintre principalele destinaţii din afara zonei euro, unde turiştii preferă să aibă la dispoziţie moneda locală. O tendinţă similară se observă şi în cazul lekului albanez. Albania continuă să se consolideze ca o destinaţie accesibilă şi tot mai populară pentru vacanţele de vară. Cererea pentru această valută a atins un vârf în vara anului 2024, iar în sezonul următor a fost cu aproximativ 20% mai redusă. Chiar şi în aceste condiţii, interesul pentru lekul albanez rămâne un indicator important al dezvoltării Albaniei ca alternativă de vacanţă pentru turiştii români”, notează analiza citată.

Potrivit specialiştilor, principalele motive pentru care românii cumpără numerar în valută înainte de plecare sunt de ordin practic.

„În timpul vacanţelor de vară, turiştii tranzitează adesea mai multe ţări şi au nevoie de bani lichizi pentru a achita taxele de drum, a plăti parcarea, transportul local, cumpărăturile de mici dimensiuni, sau a face alte cheltuieli pentru suveniruri, restaurante sau servicii unde plata cu cardul nu este întotdeauna disponibilă ori convenabilă. Din acest motiv, mulţi aleg să îşi pregătească din timp cel puţin o parte din buget în moneda locală a destinaţiei. Deşi plăţile cu cardul sunt tot mai răspândite, numerarul nu îşi pierde relevanţa. În destinaţiile turistice populare, acesta rămâne util pentru cheltuielile de zi cu zi şi pentru plăţile neplanificate, în special în afara marilor hoteluri, centrelor comerciale şi lanţurilor internaţionale. Acest lucru este valabil mai ales în pieţe, magazine mici, popasuri de pe traseu, pentru a achita taxiuri sau servicii de pe plajă ori în localităţile mai mici”, se menţionează în cercetare.

Citește și: Ce se va întâmpla cu cursul leu-euro după încheierea perioadei de absorbție a fondurilor europene prin PNRR. Specialist CFA: Fără banii de la UE, leul ar trebui să se deprecieze

În opinia companiei de specialitate, una dintre cele mai frecvente greşeli înainte de plecarea în vacanţă este amânarea schimbului valutar până în ultimul moment.

„Atunci când schimbă bani sub presiunea timpului – în aeroport, într-o zonă turistică sau abia după sosirea la destinaţie – turiştii au, de regulă, mai puţine opţiuni şi un control mai redus asupra condiţiilor de schimb. O abordare mai eficientă este schimbarea din timp a cel puţin unei părţi din suma necesară, în special atunci când destinaţia nu utilizează moneda euro (…) piaţa numerarului în valută devine tot mai sezonieră şi este strâns legată de fluxurile reale de călătorie. Vara, această tendinţă este evidentă: Grecia, Bulgaria, Turcia, Italia, Spania şi Albania se menţin printre cele mai populare destinaţii pentru români, iar cererea pentru valutele acestor ţări urmează fidel aceste trasee de vacanţă”, conform sursei citate.

Slujba de înmormântare va avea avea loc joi, 9 iulie 2026, orele 12, la Catedrala greco-catolică „Sfântul Vasile cel Mare” din București, strada Polonă nr. 50. La sfârșitul slujbei, sicriul va fi condus la cimitirul Bellu, unde va fi așezat în cavoul familiei.

Fiică a lui Ioan și Elsei Bărbuș, Anca Cernea a fost luptătoare anticomunistă din fragedă tinerețe și a participat la ședințe ale PNȚ în clandestinitate. A fost preşedintele Fundaţiei Ioan Bărbuş, fiica fostului lider si senator naţional-ţărănist. De asemenea, Anca Cernea a fost vicepreşedinte al Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc şi al Organizaţiei de Tineret a PNŢCD la începutul anilor ’90.

În timpul guvernării CDR, medicul a fost director al Direcţiei Relaţii Internationale în cadrul Departamentului pentru Administraţie Publică Locală al Guvernului României.

„În anii plini de speranță și de sacrificii ai renașterii PNȚ, după căderea comunismului, Anca a fost prezentă acolo unde era nevoie: cu credință, cu energie, cu modestie și cu o loialitate neclintită față de valorile pentru care au pătimit generații întregi de național-țărăniști. Nu a căutat mărire și nici recunoaștere. A ales să slujească o idee și o comunitate de oameni uniți prin credința în libertate, demnitate și adevăr.

Pentru cei care au cunoscut-o, va rămâne chipul unei generații care a crezut că România poate fi reclădită pe temelia lăsată de Iuliu Maniu, Ion Mihalache și Corneliu Coposu. O generație care a înțeles că politica este, înainte de toate, o datorie morală și o formă de slujire.
Astăzi, familia național-țărănistă este mai săracă. Se stinge un om, dar rămâne vie amintirea unei vieți trăite cu discreție, credință și demnitate, în slujba unor idealuri care nu mor odată cu oamenii„, se arată pe contul de Facebook PNT Maniu-Mihalache.

Printre cei care i-au adus un ultim omagiu s-au numărat politologul Vladimir Tismăneanu și jurnalistul Silviu Sergiu.

„Putine persoane mi-a fost dat sa cunosc care sa deteste bulshitul precum doctorita Anca Cernea. Era catolica, precum sotia mea. Anca era greco-catolica dintr-o familie taranista. De doua ori prigonita sub comunisti. Au fost prietene. Cand Mary a suferit un accident la Bucuresti, Anca a facut supraomenescul sa o ajute.

Cartea doamnei Miorita Got despre mama Ancai, doamna Elza Barbus, nascuta Elza Anca, vorbeste despre ceea numesc un neam al onoarei. Nu al spoielii, ci al staruintei intru principii. Intru idealuri. Intru normalitate democratica. Acum cand Romania are un presedinte care simte nevoia sa omagieze pe cine vrei si, mai ales, pe cine nu vrei, stiu exact ce-ar fi spus Anca.

Nu suporta ambiguitatea morala. Dincolo de accente, eram, moral vorbind, pe aceeasi lungime de unda. Domnul sa o odihneasca. A fost o Dreapta„, a scris Vladimir Tismăneanu pe Facebook.

La rândul său, jurnalistul Silviu Sergiu a descris-o pe Anca Cernea ca fiind „o persoană de o moralitate fără cusur și o luptătoare neînfricată pentru valorile solide în care credea„.

„Lumea va fi mai săracă începând de astăzi.

A trecut la Domnul Anca Cernea, un om de o rară noblețe sufletească și erudiție, pe care am avut șansa să-l cunosc în această viață. Anca Cernea a fost o persoană de o moralitate fără cusur și o luptătoare neînfricată pentru valorile solide în care credea. Fiică a lui Ioan și Elsei Bărbuș, a fost luptătoare anticomunistă din fragedă tinerețe și a participat la ședințe ale PNȚ în clandestinitate.

La 16 octombrie 2015, Anca Cernea a vorbit la Sinodul Episcopilor de la Roma, în fața Papei Francisc I.

Am avut șansa să o cunosc pentru că a avut gentilețea să mă invite la o conferință dedicată combaterii dezinformării și fake news, ce a avut loc în Polonia în urmă cu 10 ani. Am petrecut două zile la Varșovia, împreună cu ea și soțul său Vicențiu Cernea, în care am descoperit un om de un rafinament desăvârșit.

Medic de profesie, mare iubitoare de oameni, Anca purta cu ea o lumină interioară puternică, ce izvora din credința ei puternică în Dumnezeu și permanenta ei nevoie de cunoaștere.

Îi voi purta mereu în suflet o amintire aleasă. Dumnezeu să o odihnească cu Drepții Lui!„, a scris Silviu Sergiu pe rețelele sociale.

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat marți, pe Facebook, că în restul lunilor de vară este foarte important ca România să absoarbă fondurile europene rămase din PNRR, arătând că, până la finalul acestei săptămâni, vor fi încheiate consultările cu Comisia Europeană.

Ulterior, Guvernul va transmite Parlamentului cele șase proiecte legislative importante, astfel încât în a doua jumătate a lunii iulie acestea să poată fi discutate și adoptate.

„În lunile iulie şi august, cel mai important proiect pentru România este absorbţia fondurilor europene din PNRR. Mai avem de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi. Din aceste fonduri sunt finanţate lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcţie, şcolile şi creşele, anveloparea blocurilor, precum şi o bună parte dintre investiţiile din oraşele şi comunele din întreaga ţară.

Citește și : Scandalul ROBOR revine! BNR: Litigiile generate de amenzile pot depăși valoarea sancțiunilor aplicate băncilor

PNRR este cel mai mare program de investiţii al Uniunii Europene. Statele membre primesc fondurile în funcţie de îndeplinirea reformelor şi de atingerea obiectivelor pe care şi le-au asumat. Banii sunt acordaţi în tranşe: dacă nu îţi îndeplineşti obiectivele, nu primeşti fondurile aferente, iar dacă le îndeplineşti parţial, primeşti doar o parte din bani”, a scris Bolojan pe Facebook.

Ilie Bolojan arată că țintele și reformele României au fost stabilite în 2021 și că Parlamentul va trebui convocat în sesiuni extraordinare în următoarele luni, având în vedere că parlamentarii se află în vacanță.

„Unele au fost realiste şi le-am îndeplinit, iar pentru altele mai avem câţiva paşi de făcut. Altele s-au dovedit a fi prea optimiste. Le-am renegociat acolo unde a fost posibil. Din păcate, unele obiective au rămas neîndeplinite. Mai avem de îndeplinit câteva reforme care presupun, în fapt, adoptarea unor legi.

Întrucât Guvernul nu mai poate recurge la procedura angajării răspunderii şi nici la ordonanţe de urgenţă pentru adoptarea acestora, este necesară convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare, în perioada următoare, pentru dezbaterea şi adoptarea acestor acte normative”, a afirmat premierul interimar.

Citește și : Pod „trainic” între România şi Republica Moldova: Undă verde pentru a construi autostrada și podul dintre cele două ţări

Bolojan a menţionat că dintre reformele rămase, şase proiecte legislative sunt cele mai importante: legea privind salarizarea unitară, legea privind incompatibilităţile, legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanţelor pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor la bugetul de stat, legea privind funcţia publică – fiecare din cele patru cu o valoare de 770 milioane de euro, iar legea privind Codul urbanismului şi legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire şi răcire – câte 972 milioane de euro.

„Până la sfârşitul acestei săptămâni vom încheia toate consultările cu Comisia Europeană şi vom transmite grupurilor parlamentare, liderilor de partide şi conducerilor celor două Camere propunerile de lege, astfel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, acestea să poată fi discutate şi adoptate”, a conchis premierul interimar.

Marius Budăi spune că românii sunt tot mai săraci în epoca austerităţii impusă cu multă rigurozitate de premierul Ilie Bolojan.

„În timp ce unii se agaţă de scaune la Bucureşti, viaţa reală a românilor se prăbuşeşte sub greutatea unor decizii economice primitive. Datele oficiale nu mint. În spatele procentelor reci se ascund realităţi dureroase pentru milioane de familii. Din păcate, cetăţenii români sunt tot mai săraci în ‘epoca austerităţii’ – era să spun ‘epoca reformelor’ – impusă cu atât de multă rigurozitate de domnul Bolojan. Prăbuşirea consumului este deja o realitate dureroasă pentru multe familii. În luna mai, cetăţenii români au consumat cu 4,7% mai puţin faţă de anul trecut. Pe primele cinci luni din 2026, scăderea este de 5,5%. Ce înseamnă asta în viaţa de zi cu zi? Înseamnă că oamenii o duc mult mai rău. Că mănâncă mai puţin, îşi cumpără mai puţine haine, renunţă la deplasări, la concedii, la cultură şi fac economii până şi la produsele de igienă de bază. Aceasta este ‘opera’ de austeritate – iar era să spun de ‘reforme’, oare de ce?! – a domnului Ilie Bolojan”, a scris Marius Budăi pe Facebook.

Citește și: EXCLUSIV Mihai Tudose, despre efectele lipsei unui Guvern cu puteri depline. Ce spune europarlamentarul despre Bolojan: „Minte încontinuu”

El a adăugat că „cercul vicios” al recesiunii pune stăpânire pe ţara noastră.

„Când oamenii nu mai cumpără, firmele nu mai vând. Ca să nu intre în faliment, companiile româneşti îşi reduc producţia şi îşi trimit angajaţii acasă. Explozia şomajului este o realitate dură de necontestat. Sub acest imperiu al austerităţii, şomajul a sărit de la 5,3% (la finalul guvernării Ciolacu) la un îngrijorător 6,4% în luna mai. Şi vorbim doar despre cifrele oficiale! Şomajul real este mult mai mare, mascat de drama celor care iau din nou calea străinătăţii pentru a-şi asigura traiul sau a celor care au renunţat să mai spere şi nu mai sunt înregistraţi nicăieri”, a afirmat acesta.

Citește și: Liberalii, reacție tranșantă la declarațiile lui Grindeanu despre Bolojan și PNL. ”Coaliția cu PSD este un capitol încheiat. PSD trebuie să învețe diferența dintre un partener loial și un vânător de zestre”

Budăi subliniază că acţiunea PSD de a opri această direcţie „distructivă” a fost pe deplin justificată şi mai ales responsabilă.

„Nu a fost o miză politică, ci o obligaţie morală de a salva economia şi cetăţenii de ‘reformele sărăciei’. Viitorul guvern are o misiune clară şi urgentă: să oprească prăbuşirea economiei, să abandoneze dogmele rigide ale austerităţii, să proiecteze speranţă şi să salveze locurile de muncă ale cetăţenilor români! ‘Fără sărăcie’ trebuie să fie obiectivul principal al următoarei perioade”, a conchis deputatul social-democrat.

Doctorul Cezar atrage atenția asupra rezistenței la insulină, un factor care poate favoriza apariția mai multor afecțiuni, și recomandă efectuarea indicelui HOMA, o investigație simplă ce poate oferi informații importante despre starea metabolismului.

Doctorul Cezar: Bolile cronice sunt rezultatul unor dezechilibre ignorate ani de zile

Doctorul Cezar atrage atenția că bolile cronice nu apar peste noapte, ci sunt efectul unor modificări metabolice care evoluează lent, uneori fără simptome evidente.

”Bolile cronice nu apar peste noapte…Ele sunt rezultatul unor dezechilibre ignorate ani de zile. Unul dintre cei mai frecvenți factori declanșatori? Rezistența la insulină.

Aceasta poate fi descoperită ușor prin analiza glicemiei a jeun + insulina a jeun, iar calculul rezultat poartă numele de indice HOMA.

Un indice HOMA crescut înseamnă că insulina nu-și mai face treaba cum trebuie: celulele nu mai răspund, iar zahărul rămâne în sânge, distrugând tăcut organe, vase, hormoni și sisteme întregi.

Vrei să previi? Începe cu o simplă analiză.

Descoperă ce spune insulina despre tine! E mai ușor să previi decât să repari”, avertizează doctorul Cezar într-o postare pe rețelele de socializare.

Citește și Ce conțin jeleurile pe care le dai copiilor? Un pachet poate avea până la 14 lingurițe de zahăr. Un studiu arată că sunt un dezastru pentru organism

Medicul atrage atenția că una dintre principalele cauze ale apariției rezistenței la insulină este sedentarismul. Atunci când mușchii și organismul nu sunt solicitați suficient, celulele ajung să fie „pline” și nu mai primesc eficient nutrienții.

”Doar că celulele n-au muncit. Cea mai mare parte a corpului nostru este alocată funcției locomotorii, mișcării, mușchi, oase, sistem cardiovascular, pulmonar. Dacă toate aceste sisteme nu muncesc suficient, celulele sunt pline și nu mai primesc, nu mai pot primi. Atunci ușa se poate deschide doar dacă există și spațiu în celulă. Dacă nu este spațiu, nutrienții rămân pe afară.”, mai spune medicul.

Dr.Cezar explică faptul că în această situație pancreasul încearcă să compenseze și produce tot mai multă insulină pentru a forța pătrunderea glucozei în celule. Astfel apare rezistența la insulină, chiar dacă glicemia poate rămâne încă în limite normale.

Citește și Riscurile la care te expui atunci când mergi la piscină. Ce boli poți lua din apă, chiar dacă este tratată cu clor

Ramona Olaru face parte din echipa „Neatza cu Răzvan și Dani” încă din anul 2019, fiind extrem de iubită atât de colegi, cât și de publicul larg. Cu ocazia zilei sale de naștere, prietenii de la Antena 1 i-au pregătit o surpriză de neuitat în platoul emisiunii.

După ce vedeta și-a pierdut recent animalul de companie, echipa i-a adus în platou mai mulți pui de pisică, oferindu-i posibilitatea să își aleagă o pisicuță sau un motan, gest care a emoționat-o până la lacrimi. „Mulțumesc! Mă lasați cu machiajul stricat! Am machiajul stricat”, a spus Ramona Olaru, în direct, la Neatza.

„Să fiu sincer, eu am vrut să îți luăm un ceas cu diamante.Au zis colegii că te încurcăm cu el, că nu știi unde să îl porți, așa că mâță e mai bine. Să îl stăpânești sau să o stăpânești fericită. Încă te poți hotărî dacă alegi băiețel sau fetiță”, a precizat Dani Oțil, în spirit de glumă.

Citește și: Ramona Olaru și Aris Eram, momente tandre la Neatza. Cum au fost filmați cei doi: „Te pupi acolo, ai treabă”

Ramona Olaru, radicală după despărțirea de grecul Steve Ant

Ramona Olaru și-a surprins fanii cu o schimbare radicală de atitudine după despărțirea fulgerătoare de Steve Ant. Chiar dacă relația cu iubitul grec părea perfectă, povestea s-a încheiat brusc, spre surprinderea tuturor.

Acum, asistenta TV anunță că nu mai acceptă compromisuri, stabilitatea financiară a partenerului este nenegociabilă și refuză categoric să fie cea care susține financiar un bărbat.

„Eu am zis că n-aș accepta să stau cu un bărbat mai sărac decât mine și să trebuiască să îl întrețin eu. O susțin în continuare și nu o să iau unul sărac, ca să știți! Sub nicio formă! Să-l întrețin eu, să îi dau eu bani de țigări… Tu mă vrei pe mine la nivelul la care sunt, vii un mucea la mine și ai pretenții, nu? După, dacă nu sunt pentru tine, vii și zici du-te băi…”, a declarat Ramona Olaru, în podcastul lui Cătălin Moroșanu.