Primele sesizări despre pronleme cu care se confruntă Revolut au apărut pe platforma Downdetector, unde utilizatorii au semnalat erori în funcționarea serviciilor. În timp ce unii clienți nu se pot autentifica în aplicație și primesc mesajul „Ne pare rău, ceva nu a mers. Vă rugăm să încercați mai târziu”, alții reușesc să intre în conturi, dar întâmpină dificultăți atunci când încearcă să efectueze operațiuni bancare. Problemele au fost raportate în România, Marea Britanie, Irlanda, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Franța, Țările de Jos, Estonia și în alte state, transmite Mediafax.

Revolut recunoaște întreruperile. Plățile cu cardul, printre serviciile afectate

Compania a confirmat existența unor probleme tehnice prin intermediul contului oficial de asistență de pe platforma X. Reprezentanții Revolut au precizat că întreruperea afectează mai multe funcționalități ale platformei, ceea ce poate împiedica accesul utilizatorilor la anumite servicii.

„În prezent, ne confruntăm cu o întrerupere a serviciului care afectează mai multe funcționalități, ceea ce poate duce la imposibilitatea accesării anumitor servicii”, a transmis compania prin intermediul contului oficial de asistență de pe platforma X.

Totodată, compania a anunțat că echipa tehnică lucrează pentru remedierea situației și restabilirea funcționării normale în cel mai scurt timp, cerându-și scuze pentru neplăcerile provocate clienților: „Echipa noastră de ingineri lucrează intens pentru a restabili funcționarea completă a serviciului cât mai repede posibil. Vă mulțumim pentru răbdare și ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri cauzate”.

Citeşte şi: Cum îți poți deconta concediul prin angajator fără să plătești taxe la stat. Ce condiții trebuie să îndeplinești

Mai mulți clienți au relatat că plățile cu cardul le-au fost refuzate la comercianți, inclusiv în supermarketuri. Alții au reclamat imposibilitatea de a transfera bani sau de a-și alimenta conturile. Sesizările au apărut și pe Reddit, unde clienți din mai multe țări au descris dificultăți atât în utilizarea aplicației Revolut pentru persoane fizice, cât și în accesarea serviciilor dedicate companiilor, prin Revolut Business.

Cu toate acestea, impactul incidentului nu pare să fie uniform. În timp ce unii clienți susțin că nu pot efectua nicio operațiune, alții afirmă că aplicația și plățile cu cardul funcționează fără probleme.

Citeşte şi: Conduci o mașină de 30.000 de euro, dar ai un salariu de 4.000 de lei? Ce poate verifica ANAF și cum îți justifici banii

Revolut a depășit pragul de 5 milioane de clienți în România

Incidentul tehnic are loc la câteva săptămâni după ce Revolut a anunțat că a depășit 5 milioane de clienți persoane fizice în România, consolidându-și poziția pe piața locală. Conform datelor publicate de companie la sfârșitul lunii septembrie, platforma a atras peste 500.000 de clienți români noi în mai puțin de un an. În aceeași perioadă, utilizarea Revolut ca principal cont bancar a înregistrat o creștere semnificativă. Numărul clienților care folosesc serviciul în acest scop a crescut cu 40% între septembrie 2025 și august 2026.

Importanța platformei pentru utilizatorii din România este evidențiată și de volumul tranzacțiilor efectuate. Potrivit datelor companiei, românii au realizat, în medie, peste 56 de milioane de plăți cu cardul lunar, în ultimele 12 luni. Aproximativ 77% dintre aceste tranzacții au fost efectuate la comercianți locali.

Călătoriile la metrou s-ar putea scumpi. Ministrul propus al Transporturilor spune că prețul unei călătorii cu metroul ar putea crește de la 5 la 7 lei, deși a precizat faptul că nu-și dorește acest lucru.

Călătoriile la metroul s-ar putea scupi. Anunțul făcut de ministrul propus la Transporturi

Ștefan-Ovidiu Popa, noul ministru propus la Transporturi, avertiează că prețul unei călătoriei cu metroul s-ar putea scumpi din cauza prețului mare la energia electrică.

”După cum bine știm cu toții, prețurile la energie au crescut, trenurile din subteran sunt electrificate. Va trebui să avem o discuție și să vedem. Nu am spus că voi crește prețul, doar am spus că va trebui să fie o discuție și vedem dacă putem păstra acest preț. Eu sunt pentru a nu crește prețurile.

Citește și Culmea nepotismului, e mai rău ca la TVR! Metrorex a căutat o lună 13 angajați fără rude în companie

Dacă ne uităm pe o statistică, la nivelul capitalelor europene suntem undeva pe penultimul loc. După noi mai este Bulgaria. Dar toate aceste lucruri evident că vi le voi spune după ce mă voi întâlni cu toți colegii din minister. V-am spus că nu voi merge pe ideea de a mări prețul. Vom vedea, vom lua deciziile necesare”, a transmis ministrul propus la Transporturi și Infrastructură, potrivit Club Feroviar. 

Ștefan-Ovidiu Popa a menționat în cadrul audierilor din comisiile de specialitate reunite că Ministerul Transporturilor și Infrastructurii are nevoie de aproximativ 7,2 miliarde de lei la rectificarea bugetară pentru a închide anul.

”Evident că din prima zi mi-am stabilit și anumite priorități. Vine iarna și va trebui să ne pregătim pentru iarnă, trebuie să ne gândim la rectificarea bugetară și (…) avem nevoie undeva de 7,2 miliarde de lei pentru a închide anul, trebuie să ne canalizăm pe formarea bugetului pe anul viitor, va trebui să asigurăm subvențiile pentru companiile aflate în subordinea ministerului. Sunt destul de multe lucruri de făcut, de aceea, din prima zi când voi merge la minister, mă voi întâlni cu toți colegii din minister, voi analiza toate situațiile și, evident, vom face lucrurile în consecință”, a transmis oficialul.

Ștefan-Ovidiu Popa a obținut avizul pozitiv al comisiilor parlamentare. Acesta a primit 20 de voturi „pentru”, 8 „împotrivă” și 4 abțineri.

Citește și Radu Miruță anunță că au fost plătite salariile angajaților de la metrou: ”Au intrat banii fără să cedez șantajului emoțional”

„Food noise” este alimentat de dietele restrictive și de dezechilibrele din mecanismele biologice care reglează foamea și sațietatea „Termenul ‘food noise’, preluat din limba engleză și tradus prin ‘zgomot alimentar’, descrie un flux persistent de gânduri despre mâncare, care poate acapara atenția, interfera cu activitățile cotidiene și îngreuna concentrarea asupra altor aspecte ale vieții de zi cu zi.

Fenomenul se manifestă prin preocupări recurente legate de următoarea masă, de alimentele pe care persoana și-ar dori să le consume sau de momentul în care va mânca din nou. Aceste gânduri pot persista chiar și la scurt timp după masă, fără să fie însoțite neapărat de senzația fiziologică de foame.”, a explicat Dr. Nicoleta Lupașcu.

Spre deosebire de foamea reală și de pofte, „food noise” se manifestă prin gânduri obsesive despre mâncare. În timp ce foamea este semnalul biologic prin care corpul cere energie, iar pofta este o dorință de moment declanșată de mirosuri sau imagini, „food noise” reprezintă o preocupare mentală persistentă. Aceasta poate apărea în orice moment al zilei sau al nopții, independent de nevoile reale ale organismului.

„Food noise poate fi însoțit de manifestări precum pofte intense, în special pentru dulciuri, dificultatea de a controla senzația de foame și nevoia de a mânca din nou la scurt timp după masă, chiar și în absența unei nevoi fiziologice. Aceste manifestări pot semnala perturbări ale mecanismelor de reglare a apetitului, inclusiv ale modului în care creierul integrează informațiile despre sațietate.

La acest proces contribuie hormonii intestinali secretați după masă, care participă la comunicarea dintre sistemul digestiv și creier. Asemenea dificultăți sunt întâlnite și la persoanele supraponderale sau cu obezitate, mai ales în prezența unor dezechilibre metabolice. Un exemplu este rezistența la insulină, asociată cu un risc crescut de prediabet”, a adăugat specialistul.

Citește și: Nutriționiștii au votat cel mai sănătos pește la conservă. Unanimitate pentru specia preferată de mulți români!

Specialiștii explică fenomenul „food noise”

„Food noise” nu este o boală în sine, ci un comportament alimentat de obiceiurile noastre zilnice. Deși nu ne naștem cu această obsesie, stilul de viață și dietele greșite o pot transforma într-un zgomot de fundal permanent.

„Deși „food noise” nu reprezintă o afecțiune în sine, intensitatea acestui fenomen poate fi influențată de anumite obiceiuri cotidiene. Preocuparea constantă pentru mâncare nu este neapărat prezentă încă de la naștere, ci se poate contura sau accentua în timp, inclusiv sub influența stilului alimentar și a comportamentelor repetitive.

Unul dintre obiceiurile care pot întreține preocuparea constantă pentru mâncare este consumul frecvent de gustări între mesele principale. Fie că este vorba despre biscuiți, fursecuri, nuci, semințe sau fructe, tendința de a mânca în mod repetat, chiar și în absența foamei, poate menține atenția concentrată asupra alimentelor. Acest comportament se poate prelungi pe tot parcursul zilei, uneori până târziu în noapte.

Expunerea frecventă la alimente și obiceiul de a consuma câte ceva la intervale scurte pot amplifica preocuparea pentru mâncare, chiar și atunci când organismul nu are nevoie de un aport suplimentar de energie.

Dietele drastice nu oferă o soluție durabilă pentru controlul greutății. Deși pot avea rezultate inițiale, restricțiile severe sunt greu de menținut, iar revenirea la vechile obiceiuri alimentare poate duce la recâștigarea kilogramelor pierdute. În plus, un aport alimentar insuficient pe perioade îndelungate poate accentua preocuparea pentru mâncare și poate favoriza episoadele de consum compensatoriu.

Astfel, după o perioadă de privare, poate apărea tendința de a mânca mai mult pentru a compensa deficitul acumulat. Alternanța dintre înfometare și consum excesiv poate deveni dificil de gestionat și poate afecta relația cu alimentația. De aceea, este important să asigurăm organismului energia și nutrienții de care are nevoie, fără a recurge la restricții severe.”, a mai precizat Nicoleta Lupașcu, pentru Digi24.ro.

Un tânăr de 20 de ani s-a aruncat pe șine în fața metroului în stația Constantin Brâncoveanu. Traficul este perturbat.

”Astăzi, 20 octombrie 2026, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Brigada de Poliție pentru Transportul Public a fost sesizată, în jurul orei 10.35 cu privire la faptul că, în stația de metrou Constantin Brâncoveanu, o persoană ar fi fost surprinsă și accidentată de către tren.

La fața locului s-au deplasat cu operativitate polițiști din cadrul structurii, iar din primele verificări, s-a stabilit că, în timp ce se afla în incinta stației Constantin Brâncoveanu, un tânăr, în vârstă 20 de ani, ar fi coborât pe calea de rulare a trenului, moment în care ar fi fost surprins și accidentat de către acesta.

Citește și: Proteste în Valea Jiului. Minerii s-au blocat în subteran la Mina Vulcan din cauza nemulțumirilor salariale

De asemenea, la adresă s-au deplasat și echipaje de prim-ajutor, acestea intervenind pentru extragerea persoanei în cauză.

La acest moment, echipajele de ajutor acționează pentru salvarea acestuia”, a transmis Poliția Capitalei.

Citește și: Accident grav lângă București. Două persoane au murit în urma impactului dintre un microbuz și o autobasculantă

Verificările sunt continuate de Brigada de Poliție pentru Transportul Public – Serviciul Poliție Metrou, pentru a stabili cu exactitate condițiile în care s-a produs incidentul.

Aproape 7 din 10 angajați ai statului nu văd rezultate clare sau consideră că îmbunătățirile sunt sub așteptări în urma fondurilor publice cheltuite sau atrase de România în ultimii ani. Doar 30,1% dintre bugetari spun că investițiile au produs schimbări concrete în instituțiile în care lucrează, în timp ce peste jumătate consideră că în sectorul public sunt realizate proiecte și achiziții inutile pentru justificarea cheltuirii banilor alocați. Contractele de consultanță, posturile fără utilitate clară și platformele informatice slab concepute se numără printre principalele surse de risipă identificate într-un sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP în rândul a 2.169 de angajați din sectorul public.

Banii publici sunt cheltuiți, dar rezultatele nu sunt întotdeauna vizibile nici măcar pentru angajații instituțiilor statului. Angajații semnalează existența unor cheltuieli discutabile, de la servicii de consultanță și achiziții de echipamente cu utilitate redusă până la proiecte de modernizare care schimbă imaginea instituțiilor, dar nu rezolvă problemele reale.

Proteste în Valea Jiului. Minerii s-au blocat în subteran la Mina Vulcan din cauza nemulțumirilor salariale

Bani publici cheltuiți, rezultate sub așteptări. Ce spun angajații statului

Potrivit sondajului APSAP, doar 30,1% dintre respondenți spun că fondurile cheltuite sau atrase de România în ultimii ani s-au transformat în rezultate concrete în instituțiile în care lucrează, precum sedii modernizate, dotări noi sau procese administrative îmbunătățite.

În schimb, 42,7% afirmă că au observat doar schimbări parțiale, sub nivelul așteptărilor, iar 23,3% nu văd niciun rezultat vizibil al acestor investiții.

Astfel, 66% dintre angajații consultați fie nu identifică rezultate, fie consideră că acestea sunt insuficiente.

„Este îngrijorător că o parte importantă dintre angajații statului nu văd rezultate concrete ale investițiilor publice, chiar în instituțiile în care lucrează. Diferențele dintre categoriile de angajați arată că impactul acestor investiții este perceput diferit, însă problema de fond rămâne aceeași: cheltuirea banilor nu trebuie confundată cu obținerea unor rezultate. Nu este suficient ca o instituție să atragă fonduri, să cumpere echipamente sau să finalizeze proiecte. Aceste investiții trebuie să producă schimbări reale, să simplifice activitatea angajaților și să îmbunătățească serviciile oferite cetățenilor. Altfel, riscăm să cheltuim bani publici fără să rezolvăm problemele pentru care au fost alocați”, explică Bogdan-Costin FÂRŞIROTU, preşedintele Centrului de Formare APSAP.

Unde se risipesc banii publici: consultanță, posturi inutile și softuri prost concepute

Angajații statului indică mai multe categorii de cheltuieli pe care le consideră surse importante de risipă.

Potrivit sondajului APSAP, principalele probleme semnalate sunt:

●       30,6% – contractele de consultanță sau serviciile externe cu valoare discutabilă

●       29,3% – menținerea unor structuri sau posturi fără utilitate clară

●       28,8% – softurile și platformele informatice slab concepute

●       22,7% – achizițiile de echipamente sau dotări cu utilitate redusă

●       21,8% – cheltuielile administrative disproporționate

●       18,6% – proiectele de modernizare cu impact predominant de imagine

Respondenții au putut selecta maximum două variante.

În funcție de nivelul studiilor, aceștia au răspuns diferit. Contractele de consultanță sunt indicate de 31,6% dintre angajații cu studii superioare, față de 12,1% dintre cei cu studii medii sau postliceale, mai arată sondajul realizat de Centrul de Formare APSAP.

În schimb, achizițiile de echipamente cu utilitate redusă sunt reclamate de 39,3% dintre respondenții cu studii medii sau postliceale, comparativ cu 21,8% dintre cei cu studii superioare.

Peste jumătate dintre bugetari reclamă achizițiile făcute pentru a justifica cheltuirea fondurilor
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale sondajului privește proiectele care generează achiziții inutile, realizate în principal pentru a justifica utilizarea unor sume deja alocate.

50,3% dintre respondenți consideră că fenomenul este prezent în mare sau în mare măsură în sectorul public.

Mai exact, 37,4% spun că astfel de proiecte apar în mare măsură, iar 12,9% consideră că apar în foarte mare măsură. Numai 11,6% apreciază că fenomenul nu există deloc.

Cum îți poți deconta concediul prin angajator fără să plătești taxe la stat. Ce condiții trebuie să îndeplinești

Rezultatele sugerează o problemă în modul în care sunt planificate și utilizate bugetele instituțiilor: în loc ca o nevoie concretă să determine o achiziție, există situații în care cheltuiala este percepută ca fiind realizată pentru consumarea fondurilor disponibile.

Totuși, când sunt întrebați despre propria instituție, respondenții descriu o situație mai puțin gravă.

Astfel, 54,4% afirmă că nu au observat achiziții făcute doar pentru bifarea indicatorilor de proiect, iar 22,2% spun că au întâlnit asemenea situații rar. În schimb, 17,5% declară că le-au observat ocazional, iar 5,9% frecvent.

Diferența arată că percepția asupra problemelor din întregul sector public este mai negativă decât experiența raportată la nivelul propriei instituții.

Proiecte de fațadă: 6 din 10 bugetari spun că există modernizări fără rezultate reale
Modernizările care arată bine în prezentări, dar nu produc efecte concrete, reprezintă o altă problemă semnalată de angajații statului.

60,8% dintre respondenți afirmă că astfel de proiecte apar cel puțin ocazional în instituțiile în care lucrează. Dintre aceștia, 39,2% spun că situațiile apar ocazional, 16,1% declară că apar des, iar 5,5% foarte des.

O altă întrebare din sondaj arată că 30,5% dintre angajați consideră că instituțiile cheltuiesc ocazional bani pentru imagine și aparența de modernizare, în detrimentul nevoilor reale.

Alți 23,5% spun că acest lucru se întâmplă des, iar 8,7% foarte des.

Prin urmare, aproape o treime dintre respondenți consideră că instituțiile acordă frecvent prioritate imaginii în locul rezolvării problemelor concrete.

Datele ridică întrebări despre eficiența proiectelor publice și despre modul în care este evaluat succesul investițiilor: prin sumele cheltuite și proiectele finalizate sau prin beneficiile reale pentru angajați și cetățeni.

Aproape jumătate dintre bugetari nu au simțit niciun beneficiu profesional din fondurile europene
Nici fondurile europene nu sunt percepute ca producând beneficii directe pentru o parte importantă dintre angajații sectorului public.

Potrivit sondajului APSAP, principalele rezultate arată că:

●       46,9% dintre respondenți nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct din utilizarea fondurilor europene.

●       42% dintre angajați nu au observat beneficii personale concrete din fondurile europene.

●       21,7% dintre respondenți au identificat doar beneficii personale parțiale, fără să le resimtă direct sau constant.

●       Doar 11,8% declară că au beneficiat personal și direct de fonduri europene, prin proiecte, burse sau finanțări.

Lipsa beneficiilor profesionale este resimțită mai puternic de angajații cu venituri mici. În rândul celor care câștigă sub 5.000 de lei, 52,4% spun că nu au beneficiat profesional de fondurile europene, comparativ cu 36,5% dintre cei cu venituri de peste 9.000 de lei.

„Fondurile europene sunt prezentate drept unul dintre principalele motoare de modernizare a administrației publice, însă aproape jumătate dintre angajații statului spun că nu au resimțit niciun beneficiu profesional direct. Este un semnal de alarmă care ridică întrebări despre eficiența investițiilor și despre modul în care sunt folosiți acești bani. Nu este suficient să atragem fonduri europene și să raportăm proiecte finalizate, dacă rezultatele nu se reflectă și în activitatea de zi cu zi a instituțiilor. Desigur, nu toate investițiile trebuie să aducă beneficii directe angajaților, însă este esențial să putem demonstra ce s-a schimbat concret, cine beneficiază de aceste investiții și în ce măsură banii cheltuiți au contribuit la îmbunătățirea serviciilor publice”, explică Bogdan Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.

Bani cheltuiți, dar fără rezultate suficiente. Ce arată nemulțumirile angajaților statului
Sondajul APSAP conturează o imagine critică asupra modului în care sunt percepute cheltuielile publice chiar din interiorul instituțiilor.

De la contractele de consultanță și achizițiile de echipamente până la platformele informatice și proiectele de modernizare, angajații identifică numeroase domenii în care consideră că banii ar putea fi folosiți mai eficient.

Problema nu este doar cât cheltuiește statul, ci și ce obține în schimbul acestor sume. O investiție în digitalizare, de exemplu, ar trebui să reducă birocrația și timpul pierdut, nu doar să adauge încă o platformă informatică. La fel, modernizarea unui sediu ar trebui să îmbunătățească efectiv activitatea instituției și serviciile oferite cetățenilor.

Meteorologii ANM au emis ATENȚIONARE METEO COD GALBEN pentru intervalul 21 octombrie, ora 08 – 22 octombrie, ora 08 de intensificări ale vântului în județele Caraș-Severin și Timiș.

”În intervalul menționat, în județele Caraș-Severin și Timiș, local și temporar vântul va avea intensificări cu viteze de 50…70 km/h și izolat de peste 80 km/h.”, a transmis ANM.

PROGNOZĂ SPECIALĂ PENTRU BUCUREȘTI
Vremea se va menține caldă. Cerul va fi variabil, dar în primele ore ale zilei și cu probabilitate ridicată și noaptea se va semnala nebulozitate stratiformă și ceață. Vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 20…22 de grade, iar cea minimă de 9…10 grade.