Potrivit ministrului, piețele se uită în principal la două aspecte: cât de credibil este planul fiscal-bugetar al României pentru 2026 și anii următori și cât de eficient reușește țara să absoarbă fondurile europene, în special prin PNRR.

„Investitorii, finanțatorii și agențiile de rating se uită la două elemente esențiale: dacă traiectoria fiscal-bugetară este credibilă și dacă rămâne respectată și la capacitatea de absorbție a banilor europeni”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.

Ministrul a avertizat că mesajele publice transmise recent nu au consolidat încrederea în economie, ci, dimpotrivă, au accentuat percepția de instabilitate. El a subliniat că tensiunile politice sunt văzute de piețe drept un risc direct pentru atingerea obiectivelor fiscale ale României, lucru care se reflectă atât în presiunea asupra cursului de schimb, cât și în nivelul dobânzilor.

Citește și: Bolojan aruncă în aer austeritatea. Suma uriașă plătită de premier pentru a rămâne în fruntea Guvernului, Ilie „Sărăcie” a deschis robinetul banilor înainte de moțiune

„Turbulențele politice sunt văzute ca un principal factor de risc. Mesajele publice din ultimele săptămâni nu au încurajat stabilitatea și predictibilitatea”, a precizat ministrul Finanțelor, conform Adevărul.

Nazare a mai afirmat că o eventuală stabilizare a climatului politic ar putea contribui la temperarea presiunilor asupra cursului leu-euro și la reducerea costurilor de finanțare pentru stat. „În momentul în care situația politică se stabilizează, aceste presiuni asupra cursului și creșterea dobânzilor se temperează”, a adăugat acesta.

Leul s-a depreciat semnificativ luni, cu o zi înaintea moțiunii de cenzură împotriva premierului Ilie Bolojan, reflectând îngrijorările investitorilor privind evoluția economiei și a finanțelor publice. BNR a cotat euro la aproape 5,20 lei, cu șase bani peste nivelul din 30 aprilie.

Potrivit datelor publicate de BNR, cursul a atins un nou record istoric, de 5,1998 lei pentru un euro, în creștere de la 5,1417 lei cât era joi, 30 aprilie.

Citește și: PNL recunoaște că nu mai poate salva guvernul Ilie Bolojan. Negocierile cu parlamentarii din opoziție ar fi eșuat (surse)

Gala Premiilor Gopo 2026. Peste 900 de invitați s-au reunit luni seară la Gala Premiilor Gopo, o ediție aniversară marcată de eleganță. În timp ce Monica Bîrlădeanu, Maria Marinescu și Olimpia Melinte au făcut furori cu ținutele lor pe covorul roșu, actorul Teo a preluat rolul de gazdă pentru a treia oară, pregătind scena pentru recompensarea performanțelor de vârf ale filmului românesc. Atmosfera este întreținută de Amalia Enache (PRO TV), care le urează bun venit invitaților de onoare prezenți la această ediție aniversară.

Topul nominalizărilor la Gala Premiilor Gopo 2026

Câteva pelicule s-au evidențiat prin numărul impresionant de categorii la care sunt propuse:

• Dinți de lapte (r. Mihai Mincan) – liderul ediției, cu 12 nominalizări.
• Nu mă lăsa să mor (r. Andrei Epure) – 9 nominalizări.
• Cravata galbenă – 8 nominalizări.
• Comatogen și Kontinental ’25 – câte 7 nominalizări fiecare.

Cel mai bun film de lungmetraj

• Cinci producții se luptă pentru cel mai râvnit trofeu al serii:
• Comatogen (regia Igor Cobileanski)
• Dinți de lapte (regia Mihai Mincan)
• Kontinental ’25 (regia Radu Jude)
• Nu mă lăsa să mor (regia Andrei Epure)
• Tata (documentar, regia Lina Vdovîi și Radu Ciorniciuc)

Cea mai bună regie

• La această categorie, nominalizații sunt aceiași regizori ai filmelor de lungmetraj, cu o mică variație:
• Igor Cobileanski (Comatogen)
• Mihai Mincan (Dinți de lapte)
• Radu Jude (Kontinental ’25)
• Andrei Epure (Nu mă lăsa să mor)
• Tudor Giurgiu (Pădurea de molizi)

Cel mai bun film de debut: În cursă sunt producții precum Catane (r. Ioana Mischie), Clasat (r. Horia Cucută & George ve Gänæaard) și Ink Wash.

Cel mai bun film european: Nominalizările includ Flow / O pisică fără frică și It Was Just an Accident / Un simplu accident.

Potrivit surselor politice, PNL s-a resemnat și acceptă că nu mai poate salva guvernul Ilie Bolojan. Europarlamentarul Dan Motreanu, secretar general al PNL, ar fi recunoscut în ședința cu grupurile parlamentare ale PNL că negocierile pe care le-a purtat cu peste 50 de semnatari ai moțiunii de cenzură nu au dus la un rezultat favorabil.

PNL recunoaște că nu mai poate salva guvernul Ilie Bolojan

În aceeași ședință, Iie Bolojan a spus că, dacă moțiunea de cenzură va trece, PNL trebuie să iasă de la guvernare și să treacă în opoziție, potrivit surselor politice.

Citește și : Peste 270 de parlamentari vor vota pentru moțiunea de cenzură, „și asta fără voturile din PNL”, susține PSD. Sorin Grindeanu îl acuză pe Ilie Bolojan de „șobolăneli”: „Emisarii lui au eșuat azi lamentabil” (surse)

Liberalii ar fi mobilizat trei echipe de negociere care ar fi discutat cu parlamentari din toate partidele, inclusiv cu unii care au semnat moțiunea de cenzură, pentru a-i convinge să nu mai voteze pentru demiterea executivului.

Dan Motreanu, cel care ar fi fost desemnat de premierul Ilie Bolojan pentru a duce aceste negocieri, nu a mai fost în Parlamentul European, ci a rămas la București pentru a negocia cu parlamentarii să nu voteze moțiunea de cenzură.

Semnată de 254 de parlamentari, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR va fi dezbătută și votată în plenul Parlamentului. Este nevoie de doar 233 de voturi pentru ca aceasta să fie adoptată iar guvernul Ilie Bolojan demis.

Potrivit surselor politice, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, ar fi transmis liderilor partidului că peste 270 de parlamentari vor vota pentru căderea guvernului Ilie Bolojan în cadrul ședinței online de luni seara a Biroului Permanent Național.

Citește și : Ultima ședință de guvern înainte de moțiune. Măsurile lui Bolojan înainte de votul decisiv de marți, 5 mai

Mai mult, Sorin Grindeanu ar fi afirmat că „emisarii lui Ilie Bolojan, dirijați de Motreanu, care au ieșit la cumpărat de voturi, au eșuat azi lamentabil”.

Alexandru Nazare a transmis că Guvernul a aprobat, în şedinţa de luni, două ordonanţe de urgenţă care accelerează absorbţia fondurilor europene.

Potrivit calculelor pe baza proiectelor introduse în ședință, Guvernul pune în mișcare, în ultima reuniune înainte de moțiune, măsuri de aproape 4 miliarde de lei. Cea mai mare sumă vizează autoritățile locale: aproximativ 2 miliarde de lei pentru primari, prin mecanisme de împrumuturi destinate accelerării proiectelor finanțate din fonduri europene și PNRR.

Vezi și Parlamentarii PSD vor vota moțiunea de cenzură la vedere, pentru a elimina orice dubiu. Sorin Grindeanu este încrezător că aceasta „va trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături”

Pe agenda ședinței se află două ordonanțe de urgență cu impact direct asupra administrațiilor locale. Prima privește „măsuri în vederea accelerării implementării investițiilor finanțate prin Planul național de redresare și reziliență la nivelul autorităților administrației publice locale”, prin asigurarea lichidității temporare cu împrumuturi pe termen scurt acordate de Ministerul Finanțelor. A doua ordonanță vizează acordarea unor împrumuturi din Trezoreria Statului pentru accelerarea absorbției fondurilor nerambursabile de la Uniunea Europeană de către unitățile administrativ-teritoriale.

”Prima astfel de ordonanţă practic creează cadrul legislativ în care Trezoreria să poată oferi credite în valoare de 10 miliarde de lei pentru UAT-uri, pentru accelerarea proiectelor din PNRR, fie că e vorba de granturi sau de loan-uri. Practic, până în noiembrie 2026, Trezoreria va oferi proiecte cu dobândă zero pentru UAT-uri, astfel încât să suplinească practic procedurile în care facturile sunt pe drum, dar plăţile nu se fac la timp”, a explicat Nazare. Acesta a precizat că prin acest procedeu sunt accelerate pe ultima sută de metri plăţile din PNRR.

”Şi pentru că mai avem foarte puţin timp, până la 31 august, am creat acest procedeu în care să putem suplini plăţile şi să accelerăm pe ultima sută de metri plăţile din PNRR, astfel încât să maximizăm absorbţia acestor bani. Este un mecanism creat în premieră şi sperăm că acest mecanism să dea rezultate, astfel încât atât pe componenta de împrumuturi, cât şi pe componenta din granturi, aceşti bani să ajungă în economie şi PNRR-ul să aibă o rată de absorbţie cât mai mare”, a declarat ministrul Finanţelor.

Potrivit lui Nazare, a doua ordonanţă de urgenţă aprobată de Guvern se referă la credite din Trezorerie.

”De această dată sunt credite cu dobândă pentru autorităţi locale, pentru cheltuieli neeligibile sau pentru cofinanţarea unor proiecte pe funduri europene. Aceşti bani sunt prinşi în buget. E vorba de două miliarde de lei care, practic, pot fi operaţi şi, din acest moment, UAT-uri pot transmite solicitări pentru utilizarea acestor bani. În total e vorba de 12 miliarde de lei care nu afectează deficitul în acest an, dar care accelerează absorbţia şi accelerează, practic, infuzia de bani în economie de care economia României în 2026 are nevoie”, a punctat Alexandru Nazare.

Citește și Bolojan a ajuns să fie susținut de extremiști. Cine sunt parlamentarii care au anunțat că nu mai votează moțiunea, deși au semnat inițial documentul inițiat de PSD și AUR

Conducerea PSD s-a reunit luni seara de la ora 19.30 într-o ședință online a Biroului Permanent Național, ultima ședință înainte de votul decisiv de marți de la moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ilie Bolojan.

Peste 270 de parlamentari vor vota pentru moțiunea de cenzură, susține PSD

Liderii social-democrați au transmis în cadrul ședinței, potrivit surselor politice, că moțiunea de cenzură va trece și chiar i-au acuzat pe cei de la PNL că au încercat să convingă mai mulți parlamentari PSD să nu voteze pentru demiterea guvernului.

Sorin Grindeanu, președintele PSD, le-ar fi spus colegilor că „emisarii” lui Ilie Bolojan au eșuat în încercarea de a cumpăra voturi de la social-democrați.

Citește și : Parlamentarii PSD vor vota moțiunea de cenzură la vedere, pentru a elimina orice dubiu. Sorin Grindeanu este încrezător că aceasta „va trece cu mai multe voturi decât numărul de semnături”

„Emisarii lui Bolojan dirijați de Motreanu, care au ieșit la cumpărat de voturi, au eșuat azi lamentabil. Toți parlamentarii PSD au rezistat asaltului”, ar fi spus Sorin Grindeanu, potrivit surselor participante la ședință.

Mai apoi, Grindeanu ar fi spus că negocierile ar fi vizat funcții, nu principii politice.

„Este totuși un semn de mare disperare să ajungi să vinzi adeziuni la Brătieni, în schimbul unor posturi la Administrația Cimitirelor. Să nu credeți că în birourile alea obscure au negociat principii și valori. Au șobolănit funcții și bani. Atât a ținut reforma domnului Bolojan”, ar fi afirmat Grindeanu, potrivit acelorași surse.

În cadrul aceleiași ședințe, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, le-ar fi transmis liderilor partidului că peste 270 de parlamentari vor vota pentru căderea guvernului Ilie Bolojan, număr mult mai mare decât cele 233 de voturi necesare.

Citește și : Mesajul lui Ilie Bolojan înainte de moţiunea de cenzură. Un anunţ similar pe Facebook a transmis şi preşedintele Nicuşor Dan

„Avem 270 de voturi plus, și asta fără voturile din PNL”, ar fi spus Claudiu Manda, potrivit surselor politice.

Guvernul Ilie Bolojan s-a reunit luni, 4 mai, de la 18.30, în ultima ședință dinaintea votului privind moțiunea de cenzură. Pe ordinea de zi se află mai multe proiecte de ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern sau memorandumuri, printre care și cel privind acordarea primelor de 1.500 de lei pentru profesori din luna mai.

Guvernul Ilie Bolojan acordă prime de 1.500 de lei profesorilor din România

Măsura a fost propusă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și creează cadrul legal pentru acordarea unei prime de 1.500 de lei net începând cu luna mai.

Citește și : Vești bune pentru elevi. Pe lângă manuale, aceștia vor primi GRATUIT și alte materiale didactice, inclusiv jocuri

Prima va fi acordată personalului din învățământul preuniversitar de stat, cadre didactice și didactice auxiliare, dar și personalului didactic din învățământul universitar de stat, inclusiv conferențiari, lectori, șefi de lucrări, asistenți universitari și personal didactic auxiliar aflat în activitate.

Personalul nedidcatic, care anterior beneficia de o primă de 500 de lei, nu va mai primi nimic. Comisia Europeană a respins finanțarea acestora prin Programul Educație și Ocupare (PEO), invocând condiții de eligibilitate.

Mai mult, profesorii nu mai pot dispune de bani cu flexibilitatea din anii anteriori. Cel puțin 65% din valoarea primei, adică minimum 975 de lei, trebuie cheltuiți exclusiv pentru cursuri de pregătire și formare profesională.

Diferența rămasă poate fi alocată achiziționării de cărți de specialitate și echipamente strict necesare procesului educațional, astfel că profesorii nu vor mai putea să cumpere la liber electronice care nu au o justificare clară și directă pentru dezvoltarea profesională.

Citește și : Schimbări la Titularizare. Proiectul de lege, trimis spre dezbatere în Senat

Prima de carieră didactică urmează să fie acordată începând cu luna aprilie 2026 și poate fi utilizată până la sfârșitul anului școlar, respectiv 31 august 2026. Plata se face în format electronic, iar suma nu poate fi retrasă în numerar. Cardurile sunt livrate de Poșta Română la domiciliu sau direct la școală.