Selly este cu siguranță unul dintre cei mai cunoscuți vloggeri din țară, care a reușit să fie apreciat de milioane de oameni de toate vârstele, iar pasiunea din copilărie și curiozitatea au fost cele care au transformat totul într-o carieră de succes.

Citește și: Ce relație are Cristian Boureanu cu fratele său după scandalul monstru din trecut: „M-am rugat mai mult să îl pot ierta decât m-am rugat să fiu liber”

Tânărul a dezvăluit recent că își dorește să devină tată și a rememorat cum a fost copilăria lui.

„Mă terifiază treaba asta. Mi-aș dori să fac un copil, mi-aș dori să se întâmple în următorii ani chestia asta, nu în viitorul îndepărtat. Sunt conștient de câtă treabă am și cât de ocupat sunt. Nu cred că aș putea acum sau peste 3, 4 ani să acord atâta grijă unui copil cât mi-au acordat mie părinții mei. Ai mei și-au luat amândoi concediu, un an cu un an.

Cred că mama a fost în primul an. Nu au fost genul de părinți să mă lase la desene, cu ochii la televizor. Au petrecut extrem de mult timp cu mine. Făceam tot felul de jocuri, mergeam în parc și ce e cel mai important, mi-au dat această curiozitate. Eram o fire curioasă, voiam să știu cum zboară avionul pe cer. Tot ceea ce fac astăzi pentru mine era fascinant când eu mă uitam la televizor și nu înțelegeam un lucru extrem de simplu, cum se întâmplă acel montaj în timp real.

Nu înțelegeam cum imaginea de la niște camere diferite să plece pe un fir, prin unde, în televizorul meu de la mine din casă, în același timp să apară pe ecran texte. Am avut această curiozitate și nimeni nu știa să-mi răspundă la treaba asta, deși ai mei sunt niște oameni foarte educați și ar fi putut să-mi răpundă la lucruri de fizică, biologie.

Citește și: Dan Negru, dezvăluiri legate de cariera în lumina reflectoarelor: „Câștigurile mele din televiziune sunt bani găsiți pe jos”

Din curiozitatea asta am ajuns să descopăr programe de editare video, camere, montaj, efecte speciale, tot ceea ce am făcut și am transformat apoi într-o carieră foarte frumoasă. Asta se întâmpla când aveam eu 6-7 ani. Am fost o fire curioasă și cred că asta mi-a inspirat părinții mei. Nu mă uitam la desene când eram mic, nu m-au atras. Nu mi-a interzis nimeni. Îl vedeam pe verișorul meu cum se uita la desene și mi se părea groaznic.

Nu m-a prins niciodată când eram mic, iar când am crescut, deja nu mai intram pe firul acesta. Nu existau tablete, telefoane. Nu vin dintr-o familie înstărită, dar în același timp nici nu am avut grija zilei de mâine. Mama, profesoară de matematică, iar tata, inginer silvic, la vremea respectivă cred că aveau până în 3000 de lei amândoi. Erau alte vremuri, alți bani. Asta știu eu. Probabil că aveau salariul mult mai mic când m-am născut.
Până m-am născut, cred că aveau caiet pe care notau, iar în ziua în care m-am născut, au rupt tot”, a spus Selly.

Iranul a lansat joi 10 rachete balistice asupra bazei militare Azraq din Iordania, a declarat Garda Revoluționară Iraniană într-un comunicat difuzat de mass-media de stat.

Iordania a declarat joi dimineață că a interceptat opt rachete lansate din Iran, fără a se înregistra victime sau pagube, potrivit agenției de știri de stat, scrie Reuters.

BREAKING: Iran has launched a simultaneous wave of ballistic missile and drone attacks on U.S. military positions across the region after fresh U.S. strikes on Bandar Abbas, Bushehr, and Shiraz.

First: The U.S. struck targets in Bandar Abbas, Bushehr, and Shiraz, with smoke seen… pic.twitter.com/3odqIPMAYN

— The Hormuz Report (@HormuzReport) July 9, 2026

>Garda Revoluționară a afirmat că bazele americane din regiune vor fi ținta unor atacuri dacă „agresiunea SUA” se va repeta.

Cel puţin 14 morţi şi 78 de răniţi în Iran, în urma atacurilor SUA de miercuri şi joi, anunţă Guvernul iranian. Legăturile feroviare, suspendate către Mashhad, unde este înhumat Khamenei, o ”umbrire” a funeraliilor, acuză Gardienii Revoluţiei

Cel puţin 14 persoane au fost ucise, iar alte 78 au fost rănite miercuri şi joi în atacuri americane în Iran, potrivit unui prim bilanţ, anunţă joi Ministerul iranian al Sănătăţii, relatează AFP.

„În timp ce armistiţiul era în vigoare, Statele Unite au atacat cinci provincii iraniene” miercuri şi joi, precizează pe X un reprezentant al serviciului de relaţii publice al Ministerului Sănătăţii, Hossein Kermanpour.

Aceste atacuri „s-au soldat până în prezent cu 14 martiri şi 78 de răniţi”, dintre care 47 au fost spitalizaţi, anunţă el.

Armata americană a anunţat miercuri că a atins 90 de „ţinte militare” în Iran, în ultima serie de atacuri, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană.

„Statele Unite au încheiat o nouă serie de atacuri împotriva Iranului, la 8 iulie, cu scopul de a degrada şi mai mult capacitatea Iranului de a ataca transportul maritim comercial şi marinari nevinovaţi civili în Strâmtoarea Ormuz”, a anunţat pe X Comandamentul Central Militar american (CENTCOM).

ESCALADARE

Iranul a anunţat după aceea, într-un comunicat difuzat de televiziune oficială, că a ripostat prin atacuri cu dronă şi rachetă împotriva unor „infrastructuri şi instalaţii” ale unor baze americane în Kuwait şi Bahrain.

Teheranul a ameninţat să extindă aceste riposte şi la alte baze din Orientul Mijlociu, în cazul unor noi atacuri ale Statelor Unite.

În urma imputării Iranului a unor atacuri asupra unor nave comerciale la Strâmtoarea Ormuz, au apărut noi tensiuni între Teheran şi Washington.

Sună sirenele de război în tot Orientul Mijlociu. Iran atacă Kuweit, Qatar și Bahrain. Teheranul spune că a vizat baze și obiective militare americane

Această escaladare pune în discuţie armistiţiul de la 17 iunie.

Această nouă serie de atacuri a suspendat legăturile feroviare între Teheran şi Mashhad (nord-est) – unde urmează să aibă loc joi înhumarea fostului ayatollah Ali Khamenei.

Ele sunt totodată o cale strategică în schimburile comerciale ale Iranului cu China, una dintre principalii săi parteneri.

„UMBRIREA” FUNERALIILOR LUI KHAMENEI

Gardienii Revoluţiei au acuzat Statele Unite de faptul că au vizat „două poduri în provinciile de est care asigură legături către Mashhad, cu scopul de a umbri” funeraliile fostului lider suprem Ali Khamenei, asasinat la 28 februarie, la vârsta de 86 de ani, într-un atac aerian în prima zi a Războiului din Iran, lansat de către Statele Unite şi Israel.

Rămăşiţele ayatollahului au sosit – după şase zile de pelerinaj în mai multe oraşe din Iran şi Irak – la Mashhad, la bordul unui avion, a anunţat agenţia oficială iraniană de presă Irna.

Reuters: Putin ar putea lovi bazelor NATO din statele baltice și România

Ele urmau să fie înhumate în Mausoleul Reza, cel mai important lăcaş de cult din Iran.

Milioane de persoane sunt aşteptate la faţa locului, potrivit autorităţilor.

Ceremoniile urmau să înceapă la ora locală 14.00 (13.30, ora României), după ce au fost amânate din cauza unei întârzieri în transferul rămăşiţelor din Irak.

Toată noaptea de miercuri spre joi şi în orele de dinaintea funeraliilor, credincioşi aşteptau cu răbdare pe străzile Mashhad. Unii agitau portrete uriaşe ale lui Ali Khamenei, iar alţii, adunaţi în grupuri, recitau în cor cânturi religioase.

O banderolă uriaşă, desfăşurată pe faţada unui imobil proclama „Îl vom ucide pe Trump”. Altă banderolă promitea o recompensă de 100 de milioane de dolari în schimbul morţii lui Donald Trump.

Guvenul Bolojan, prin așa-numita lege a austerității (141/2025), a blocat anul trecut organizarea concursului de admitere directă în magistratură, invocând prioritatea absolută a reducerii deficitului.

Regulile au fost modificate ulterior, în primăvara lui 2026, pentru a permite excepții. Cu toate astea, piedicile pentru organizarea concursului nu au dispărut, deoarece Executivul a refuzat, în mod repetat, să aprobe memorandumul de deblocare înaintat de CSM.

Joi însă, în ciuda opoziției guvernului Bolojan, membrii CSM au votat în unanimitate, în cadrul Secției de Judecători, declanșarea concursului de intrare în magistratură.

Cu acest prilej, președintele CSM, Liviu Odagiu, a criticat Executivul pentru blocarea concursurilor, deși desfășurarea acestora nu presupune niciun cost.

”Avem un punct pe ordinea de zi: organizarea concursului de admitere directă în magistratură pentru juriștii cu cinci ani vechime. Vă reamintesc că lună de lună, începând cu luna ianuarie am solicitat deblocarea acestui concurs, deblocare care s–a realizat în cele din urmă în luna aprilie prin adoptarea unei ordonanțe de urgență. În același timp, în cuprinsul acelei ordonanțe de urgență se prevedea necesitatea adoptării unui memorandum cu privire la posturile pentru care doream să organizăm concursul. Acest memorandum noi l–am înaintat imediat după adoptarea ordonanței de urgență, nici la acest moment acel memorandum nu este adoptat.

Este exemplul elocvent pentru o cooperare loială instituțională, mai exact pentru lipsa acesteia, în condițiile în care organizarea acestui concurs nu atrage absolut niciun fel de cheltuieli de la bugetul de stat. O dată, comisiile de concurs se plătesc din taxele de concurs achitate de candidați, iar în al doilea rând, fiecare dintre posturile pe care intenționam să le scoatem la concurs au fost și sunt bugetate. Mai mult, procedura de derulare a concursului se întinde pe aproximativ nouă luni de zile, ceea ce înseamnă că în acest an nu se va finaliza și nici nu se vor realiza niciun fel de cheltuieli.

Cu toate acestea, cu toate insistențele ulterioare elaborării și înaintării memorandumului, nici la acest moment memorandumul nu este aprobat de guvernul României, nu este semnat și nu avem un răspuns. Toate acestea au dus la blocajul unor instanțe, și Judecătoria Strehaia și Urziceni sunt doar două exemple, judecătorii la care astăzi, în măsura în care veți fi de acord să organizăm acest concurs, vom scoate locuri pentru cele două instanțe. Suntem într–o situație de blocaj pe care vă propun să o depășim prin votarea acestui punct de de pe ordinea de zi și prin organizarea concursului de admitere directă în magistratură”, a spus Odagiu, citată de mediafax.

Citește și Curtea Supremă de Justiție amână pentru 23 iulie decizia în procesul în care Ilie Bolojan are de plătit 5,2 miliarde de lei ca restanțe salariale pentru magistrați

Judecătorul Alin Ene, membru al CSM, a detaliat calendarul concursurilor, inclusiv posturile disponibile.

Astfel, sunt disponibile peste 400 de posturi, înscrierile se fac până la 10 august, iar prima probă va avea loc la 4 octombrie.

”CSM nu acceptă destabilizarea sistemului de justiție, indiferent cine și-ar dori-o.

În contextul lipsei vreunui răspuns din partea guvernului demis, azi, 9 iulie, plenul CSM și-a asumat, în unanimitate, să declanșeze:

Concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii pentru 240 de posturi de auditor de justiție;

Concursul de admitere în magistratură pentru:

• 110 posturi de judecător (+20 pe lista suplimentară)
• 60 posturi de procuror (+15 pe lista suplimentară)

Termenul limită pentru înscriere este 10 august 2026.

Prima probă a concursurilor, constând în testarea grilă de verificare a cunoștințelor juridice, va avea loc în data de 4 octombrie 2026.

Mai multe detalii vor fi publicate pe site-ul CSM în data de 17 iulie 2026, potrivit calendarului estimativ aprobat azi.

Mult succes tuturor!”, a scris, pe Facebooj, judecătorul Ene.

Citește și Curtea Constituțională a decis: se elimină o discriminare majoră din Legea salarizării!

Războiul din Ucraina este pe departe de a se apropia de sfârșit, Vladimir Putin nu şi-a spus ultimul cuvânt. Trei surse apropiate Kremlinului au declarat pentru agenția Reuters că atacurile recente ale Ucrainei cu drone asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești l-au determinat pe președintele rus Vladimir Putin să încline mai mult spre continuarea luptelor.

Sună sirenele de război în tot Orientul Mijlociu. Iran atacă Kuweit, Qatar și Bahrain. Teheranul spune că a vizat baze și obiective militare americane

Una dintre sursele citate de Reuters a subliniat, sub protecția anonimatului, că există o „probabilitate ridicată” de escaladare în lunile următoare.

Putin este în continuare determinat să-și atingă obiectivul de a cuceri restul regiunii Donbas, o zonă strategică și un punct de blocaj în negocierile de pace Rusia-Ucraina, care au fost mediate de SUA.

Liderul de la Kremlin se pregătește de noi acțiuni ofensive
Potrivit Reuters, un înalt oficial ucrainean a subliniat că rapoartele serviciilor de informații de la Kiev din ultimele luni indicau faptul că Putin se pregătea pentru noi acțiuni de război, inclusiv noi operațiuni în Ucraina sau un posibil atac asupra unei alte țări europene.

Cu toate acestea, pentru un asemenea pas, Rusia ar avea nevoie de o recrutare obligatorie – pe care Putin a ezitat să o anunțe de la începutul războiului – pentru a-și atinge obiectivele pe câmpul de luptă.

Pe de altă parte, experții militari ruși au menționat de mai multe ori scenariul unei escaladări a conflictului, inclusiv despre posibilitatea lovirii unor ținte europene, precum bazele NATO din țările baltice. O asemenea situație ar risca să atragă Rusia într-o confruntare directă cu NATO, testând apărarea colectivă.

Statele Unite au lovit aproape 90 de ținte militare în Iran. Teheranul răspunde cu atacuri asupra bazelor americane din Kuweit și Bahrain VIDEO

Reuters mai notează că Rusia ar putea încerca să provoace tensiuni în cadrul NATO prin atacuri izolate, comparabile cu incidentul cu drona rusească prăbușită pe un bloc din Galați, potrivit lui Jack Watling de la Royal United Services Institute (RUSI).

Dezvăluirile făcute de un fost oficial din Ministerul rus al Apărării
Într-un articol publicat la sfârșitul lunii iunie în ziarul „Kommersant”, Andrei Ilnitsky, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a declarat că escaladarea conflictului ar putea începe cu distrugerea a 30 de obiective industriale majore din Ucraina.

Următoarea fază ar putea consta în atacuri asupra bazelor NATO din statele baltice și din România, precum și asupra instalațiilor din UE care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina, mai spune acesta, notează Reuters.

De la începutul războiului și până în prezent, aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau sunt dați dispăruți, dintre care 1,4 milioane sunt ruși, potrivit unei estimări recente a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.

UPDATEViorel Paşca rămâne în libertate, a decis joi Curtea de Apel București. Viorel Paşca, soţia şi cei trei fii ai săi, precum şi coordonatoarea activităţilor de la azilele ilegale din Bihor vor afla în 13 iulie dacă rămân sub control judiciar sau vor fi arestaţi preventiv. Curtea de Apel Bucureşti era aşteptată să decidă joi cu privire la contestaţia procurorilor DIICOT la decizia Tribunalului Bucureşti de a-i plasa pe aceştia sub control judiciar, însă pronunţarea a fost amânată. Joia trecută, magistraţii TB au respins propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a lui Paşca şi a apropiaţilor săi.

UPDATE – Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 13 iulie pronunţarea în dosarul privind măsurile preventive în cazul lui Viorl Paşca şi al apropiaţilor săi.

„Nu îmi este ruşine de activitatea mea de 20 de ani, în care am încercat să ajut, în care am încercat să fiu de folos, să aduc un plus în societate, în viaţa acestor oameni care nu mai aveau pe nimeni, oameni de care s-a lepădat toată lumea, familii, instituţii, statul român şi aşa mai departe. Am încercat să le fim de folos acestor oameni, am încercat să le salvăm viaţa şi nu exagerez când spun asta, pentru că veneau din condiţii extrem de defavorabile şi, repet, am conştiinţa împăcată, n-am vrut niciodată să fac rău”, a afirmat Viorel Paşca, aflat la Curtea de Apel Bucureşti.

Joi, Curtea de Apel București urmează să analizeze contestația formulată de DIICOT împotriva hotărârii prin care Viorel Pașca și patru dintre rudele sale au fost eliberați în cazul azilelor ilegale din județul Bihor, potrivit Agerpres.

Ancheta a debutat pe 1 iulie, când procurorii au reținut șase persoane implicate în conducerea unei rețele de azile clandestine: Viorel Pașca, în calitate de lider al Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, soția sa Florica Pașca, cei trei fii ai cuplului – Abel Timotei, Viorel Emanuel și Daniel Sabin Pașca – precum și Delia Mioara Păcală, responsabilă cu conducerea unor filiale ale organizației.

Citește și : Nicușor Dan, prima reacție în cazul azilelor ilegale din Bihor: „Ne întoarcem la neputința statului român de a funcționa cu strategii care să aibă indicatori clari”

A doua zi, dosarul a ajuns la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă, însă magistrata a respins solicitarea DIICOT, optând pentru măsura mai blândă a controlului judiciar, decizie contestată atât de procurori, cât și de familia Pașca, care își dorește ridicarea completă a restricțiilor.

Procurorii afirmă că inculpații ar fi format un grup infracțional organizat prin care ar fi racolat sute de persoane din spitale și centre de asistență socială din mai multe județe, cazându-le apoi în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub pretextul unor servicii sociale și medicale specializate.

Ancheta arată că Viorel Pașca nu avea nicio pregătire sau autorizare pentru administrarea unor astfel de facilități, iar victimele, majoritatea cu afecțiuni psihice, se aflau într-o stare de vulnerabilitate extremă, fiind incapabile să se opună sau să comunice.

Magistrata Andrada Albescu, care a soluționat inițial cauza, a recunoscut caracterul ilegal al azilelor, dar a apreciat că spațiile de cazare respectau standarde minime de igienă, considerând drept riscantă alternativa de a lăsa bolnavii fără nicio formă de îngrijire.

„Deşi locaţiile administrate de inculpaţi nu funcţionau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale şi nu îndeplineau standardele impuse de legislaţia specifică, persoanele cazate beneficiau de spaţii amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare şi televizoare, aspecte care relevă existenţa unor spaţii de cazare, de curăţenie şi igienă corespunzătoare.

De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă şi nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existenţa unor deficienţe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficienţa supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislaţia în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate”, se arată în motivarea instanței.

Citește și : Una dintre persoanele găsite în azilele ilegale ale lui Viorel Pașca a murit. Ministrul Muncii: ”Nu există pentru mine amărăciune mai mare”

Judecătoarea a mai subliniat că, potrivit mărturiilor beneficiarilor și martorilor, decesele înregistrate în cadrul azilelor erau urmate de proceduri administrative corecte, persoanele fiind înmormântate la cimitirul greco-catolic. „Împrejurare care, deşi nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind interesul inculpaţilor pentru ajutoarele de înmormântare, relevă faptul că beneficiarii nu erau abandonaţi după deces”, se mai precizează în motivare.

Potrivit oamenilor de știință, fenomenul El Nino ar urma să doboare recordurile de intensitate în lunile următoare. Experții au folosit modele computerizate pentru a demonstra că o astfel de acțiune, dacă este sincronizată corect, ar putea neutraliza fenomenul meteorologic El Nino și atenua efectele sale negative.

El Nino este o variaţie naturală a climei de pe Terra, care creşte temperaturile la suprafaţa apei în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial, declanşând schimbări climatice la scară globală. În combinație cu schimbările climatice de origine antropică, cel mai recent fenomen El Nino a contribuit la situaţia în urma căreia 2023 a ocupat locul al doilea în clasamentul celor mai călduroşi ani înregistraţi vreodată de meteorologi, iar 2024 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată, notează Agerpres.

Citește și: Încălzirea globală, efecte uriașe asupra planetei. Rotația Pământului încetinește, iar ziua se prelungește

Acest fenomen poate determina, de asemenea, secete în anumite regiuni ale lumii și inundații în altele. În contextul în care cercetările anterioare privind geoingineria  modificarea artificială a climei folosind diverse metode, s-au concentrat pe ideea răcirii întregii planete, noul studiu propune, în schimb, intervenţii mai ţintite.

„Aceste intervenţii pe termen scurt ar putea fi o modalitate foarte puternică de a încorpora geoingineria în ansamblul de răspunsuri la schimbările climatice”, a declarat Jessica Wan, o cercetătoare înscrisă la studii postdoctorale la Universitatea din Chicago şi autoarea principală a studiului.

Cercetările anterioare privind geoingineria – modificarea artificială a climei folosind diverse metode – s-au concentrat pe ideea răcirii întregii planete, noul studiu propune, în schimb, intervenţii mai ţintite.

„Aceste intervenţii pe termen scurt ar putea fi o modalitate foarte puternică de a încorpora geoingineria în ansamblul de răspunsuri la schimbările climatice”, a declarat Jessica Wan, o cercetătoare înscrisă la studii postdoctorale la Universitatea din Chicago şi autoarea principală a studiului.

Cercetările precedente au arătat că incendiile de vegetaţie din „Vara Neagră” care au afectat Australia în 2019-2020 au jucat un rol cheie în formarea unui eveniment La Nina întins pe mai mulţi ani – omologul rece al fenomenului El Nino. Atunci când particulele de fum au pătruns în nori, acestea au declanşat o reacţie în lanţ care a determinat o sporire a luminozităţii norilor, reflectând mai multă energie solară înapoi în spaţiu.

Cum ar putea fi oprit El Nino. La ce s-au gândit cercetătorii

Motivaţi de acel „experiment natural”, Jessica Wan şi colegii ei s-au întrebat dacă ar obţine un rezultat similar prin introducerea în nori a sării de mare,  un element deja prezent în mod natural în norii care se formează deasupra oceanului – în locul particulelor de fum.

Ei au folosit un model puternic de predicţie meteorologică pentru a evalua impactul acestor nori într-o vastă zonă a Oceanului Pacific ecuatorial în timpul evenimentelor El Nino din 1997-1998 şi 2015-2016.

Cercetătorii şi-au dat seama apoi că intervenţia funcţiona cel mai bine dacă începea devreme – în iunie – şi continua până în luna februarie a anului următor. Jessica Wan s-a declarat mulţumită de „modul în care consecinţele (acestei manipulări) se manifestă asupra uscatului”.

Sporirea luminozităţii norilor inversează majoritatea efectelor asupra temperaturii şi precipitaţiilor: zonele care s-au încălzit în timpul fenomenului El Nino devin mai reci, iar zonele care deveniseră mai umede devin astfel mai uscate, şi viceversa.

Însă o astfel de tehnică este încă departe de a putea fi pusă în practică. De exemplu, tehnologia nu este încă pregătită.

Autorii studiului estimează că 2.400 de avioane – reprezentând 2% din flota comercială globală – ar trebui să fie echipate cu duze pentru a dispersa sarea de mare în atmosferă.

Astfel de echipamente se află deja în faza de testare, însă „pulverizatoarele funcţionează în prezent cu două niveluri sub nivelul la care ar trebui să funcţioneze”, a declarat Jessica Wan. Şi chiar dacă provocarea tehnică ar fi depăşită, rezervele privind această metodă continuă să existe.

Nu toate regiunile lumii ar avea de câştigat de pe urma inversării fenomenului El Nino; simulările au evidenţiat, de exemplu, o încălzire a Europei şi Asiei drept consecinţă neaşteptată a acestei manipulări a climei.

„Un alt neajuns este faptul că noi nu am analizat efectele pe termen lung”, recunoaşte Jessica Wan – mai exact, ce s-ar întâmpla cu variabilitatea naturală a climei de pe Terra dacă tehnica de sporire a luminozităţii norilor ar fi aplicată în mod repetat. Ea îi contrazice însă pe criticii geoingineriei, care văd în aceasta un risc moral, întrucât le-ar permite marilor poluatori să-şi continue activităţile, bazându-se pe posibilitatea răcirii artificiale a climei.

„Am depăşit deja momentul în care simpla oprire a emisiilor ar fi fost suficientă pentru a evita problemele. Suntem deja angajaţi pe o traiectorie de încălzire. Aşadar, perspectiva mea asupra geoingineriei este următoarea: «Cum putem atenua cele mai grave impacturi în timp ce lucrăm la o soluţie pe termen lung?»”, a explicat coordonatoarea noului studiu.

Citește și: Pericol global! După El Niño, „febra” oceanelor își face deja simțite efectele prin două fenomene meteo extreme programate pentru următoarele două săptămâni: un super taifun devastator în vestul Pacificului și o cupolă de căldură sufocantă ce va lovi vestul Statelor Unite la mijlocul lunii iulie