Noul ministru al Sănătății a vorbit despre efectele negative pe care le-ar fi avut legea salarizării unitare asupra personalului medical.

”Am vorbit cu sindicatele. Am fost cel mai vocal vara asta. Erau reduceri de până la 1.000 de euro pe lună. O asistentă pierdea până la 1500 lei. Nu voiam dublarea salariilor, ci se reduceau drastic și ar fi dus la cel mai mare exod din ultimii 20 ani.

Spun încă o data, personalul medical nu cere dublarea salariilor. Rezolvarea inechităţilor, care în sănătate nu sunt foarte multe, adică avem inechităţi în zona de personal TESA, auxiliar, mă rog, în alte zone mai există inechităţi, dar nu atât de multe, pentru că aduceţi-vă aminte, eram secretar de stat în 2023-2024, noi am mai făcut corecturi pe legea salarizării pentru domeniul de sănătate şi atunci o mare parte din ele au mai fost echilibrate”, a spus ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă, la preluarea mandatului, potrivit Antena 3. 

Ministrul Sănătății vrea plată progresivă pentru gărzi: ”Este prioritatea mea”

În cadrul aceleiași conferințe, Alexandru Rogobete a menționat că plata progresivă pentru gărzi reprezintă în acest moment principala sa prioritate.

”Plata gărzilor corespunzătoare este prioritatea numărul 1 în ceea ce priveşte resursa umană, cu includerea rezidenţilor la plata gărzilor şi reducerea treptată, evident treptată, ţinând cont de ecosistemul financiar al ţării, a deficitului de personal.

Pentru gărzi vreau plata progresivă. Să crească tariful în funcție de câte gărzi lunare face”, a menţionat Alexandru Rogobete.

Citește și Florin Manole, la preluarea ministerului: Legea salarizării unitare trebuie adoptată în 2027. Ce spune de pensii şi majorarea salariului minim

Nicușor Dan a dat un nou interviu presei din SUA, în care vorbește atât despre ”încercările” din perioada crizei politice majore a României, cât și despre preocupările sale principale pentru țară în acest moment.

Potrivit șefului statului, în cele peste cinci luni de criză politică, cel mai important lucru a fost că ”statul a continuat să funcţioneze”.

”Guvernul demis avea atribuţii limitate, dar am reuşit să ducem la bun sfârşit multe lucruri importante, unele dintre ele legate de securitate şi apărare, precum programul european SAFE, în care sunt implicate şi unele companii americane.

Au existat mai multe încercări în această perioadă. Dar important este că, în tot acest timp, statul a continuat să funcţioneze.

De ieri (marţi – n.r.), avem un nou guvern”, a declarat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat emisiunii ”The Julie Mason Show” difuzată de postul american de radio prin satelit SiriusXM.

Întrebat despre starea economiei țării în prezent, șeful statului a spus că aceasta se stabilizează. ”În ultimii 20 de ani, am avut o creştere extraordinară. În această perioadă, PIB-ul nostru s-a triplat. În ultimii unu, doi, trei ani, am avut un deficit destul de mare. Acum l-am redus. Şi, bineînţeles, acest lucru are un anumit impact asupra economiei. Dar, pe de altă parte, am îndeplinit toate criteriile pentru aderarea la OCDE. Aşa că mă aştept să devenim în curând membri ai OCDE”, a mai spus șeful statului.

Citește și Ucraina a fost lovită cu rachete după ce Trump a susţinut că sfârşitul războiului nu a fost niciodată „atât de aproape”

În același context, președintele a venit și cu alte argumente în favoarea ideii că România este ”un loc foarte bun pentru investiţii”, argumente subliniat anterior şi în septembrie, într-un interviu acordat Fox News: calitatea forţei de muncă, oportunităţile din domeniul energiei, tradiţia în tehnologie, IT şi matematică.

Întrebat de Julie Mason despre investiţiile României în apărare, șeful statului român a reiterat că a susţinut ideile preşedintelui Donald Trump privind reechilibrarea cheltuielilor pentru securitatea Europei: ”Am spus acest lucru la cele două summituri NATO de anul acesta, de la Haga şi Ankara. Deja de zece ani ne creştem cheltuielile pentru apărare, o parte importantă fiind destinată noilor investiţii. Am ajuns acum la 2,5 la sută din PIB. În ceea ce priveşte cooperarea cu armata americană, construim o bază în apropierea Mării Negre, baza de la Kogălniceanu, în care investim patru miliarde de dolari şi care va deveni cea mai mare din Europa”.

Președintele a vorbit și prezenţa militară americană în România, militând din nou pentru o consolidarea și chiar sporire acesteia: ”Cred că acest lucru este important pentru România, deoarece prezenţa trupelor americane contribuie întotdeauna la stabilizarea regiunii. Dar este foarte important şi pentru partea americană, deoarece România este un loc potrivit pentru proiectarea forţei militare către alte regiuni, precum Orientul Mijlociu”.

Nicușor Dan: Rusia încearcă să escaladeze conflictul

Șeful statului a abordat și subiectul războiului din Ucraina, subliniind că țara noastră este afectată inclusiv economic de ”consecinţele colaterale”.

În opinia lui Nicușor Dan, rușii ”încearcă să escaladeze conflictul, să implice şi alte ţări europene în război”.

”Suntem afectaţi din punct de vedere economic, deoarece Marea Neagră a fost o rută comercială, o cale importantă pentru schimburile comerciale, iar regiunea pare acum mai instabilă. Nu am fost însă pregătiţi pentru atacurile cu drone, dar facem progrese şi am început să le doborâm. (…)

Ştiţi, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei durează deja de patru ani. Am început să avem drone care pătrund pe teritoriul nostru dinspre Dunăre, de-a lungul frontierei dunărene cu Ucraina. Am început, de asemenea, să le doborâm. Dar acum este ceva destul de nou să vedem drone şi în Marea Neagră. Dar vom încerca să le facem faţă. Cred că acest lucru se întâmplă pentru că Rusia încearcă să escaladeze conflictul, să implice şi alte ţări europene în război. Noi ne păstrăm calmul, doborâm dronele şi încercăm să evităm o escaladare suplimentară”, a spus președintele, în același interviu.

Întrebat ce părere are despre posibile negocieri privind Ucraina între Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping şi liderul rus Vladimir Putin, Nicuşor Dan a spus că orice încercare de a pune capăt războiului este binevenită, pentru că războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează Ucraina, dar afectează şi economia, stabilitatea regiunii şi, în cele din urmă, economia mondială.

„Dar nu cred că ruşii sunt pregătiţi să facă acest lucru, pentru că au existat încercări în ultimul an, şi unele mai intense în ultima perioadă, iar noi nu am văzut cu adevărat voinţa ruşilor de a pune capăt războiului”, a adăugat Nicuşor Dan. „Dimpotrivă, am văzut aşa-numitul război hibrid, prin care se încearcă escaladarea conflictului, prin sabotaje, atacuri cibernetice şi drone, aşa cum se întâmplă în România, în încercarea de a transforma conflictul într-un război regional. De aceea, nu sunt foarte încrezător că ruşii vor avea acum voinţa de a pune capăt războiului”, a ţinut să sublinieze preşedintele României, potrivit news.ro.

Întrebat care sunt cele mai mari preocupări ale sale în ceea ce priveşte România în acest moment, Nicuşor Dan a răspuns că, ”desigur”, securitatea este ”prima preocupare”.

„Calmarea acestei situaţii, îmbunătăţirea capacităţilor noastre de apărare şi securitate şi menţinerea unor relaţii bune cu toţi partenerii noştri”, a explicat șeful statului.

„Iar în al doilea rând, având în vedere că suntem o ţară stabilă, cu o economie foarte dinamică, cred că nu atragem suficiente investiţii străine pe măsura potenţialului nostru. Prin urmare, o mare parte din activitatea mea constă în atragerea unor investiţii importante în România”, a punctat Nicuşor Dan.

Citește și Evgheni Prigojin ar fi plănuit să atace Polonia și Lituania dacă ar fi primit aprobarea lui Vladimir Putin: „Nu degeaba am discutat cu șeful, după marș, despre un coridor terestru către Kaliningrad”

Un incident violenț a avut loc la Colegiul Tehnologic „Armand Călinescu” din Pitești, unde polițiștii au fost sesizați cu privire la o agresiune soldată cu rănirea gravă a unui elev de către un alt coleg de clasă.

Conform verificărilor preliminare efectuate de polițiștii din cadrul Secției 1 Poliție Pitești, un minor în vârstă de 15 ani a intrat în incinta liceului având asupra sa un obiect tăietor-înțepător. În urma unui conflict izbucnit între elevi, acesta i-a provocat o rană la nivelul antebrațului unui coleg de clasă și l-a agresat fizic pe un altul.

Starea victimei și acțiunea poliției

Elevul rănit a primit îngrijiri medicale la fața locului și a fost ulterior transportat la spital pentru investigații suplimentare și tratament de specialitate.

Suspectul de 15 ani se află în prezent în custodia organelor de poliție. Oamenii legii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate toate împrejurările în care s-a produs evenimentul și pentru luarea măsurilor legale necesare.

Un elev al colegiului, care susține că a asistat la întreaga scenă. Acesta a spune că „Atacatorul avea o dispută cu băieții de acolo și cu băiatul care este în ambulanță, pentru că i-ar fi făcut bullying. La un moment dat, l-au agasat și a vrut să-și facă dreptate. A venit și a început să dea cu maceta, dar nu era priceput, pentru că îi scăpa din mână lama și dădea cu coarda. Victima s-a băgat în spatele meu de frică. Eu nu voiam să mă iau fizic la bătaie cu el, dar a vrut să dea și în mine și l-am împins. Eram în baia băieților. Am fugit, aveam adrenalină, și m-am dus să caut profesori. Am dat de profesoarele noastre de chimie și geografie, dar nu înțelegeau ce voiam să le spun, așa că am fugit la domnul de sport. Mi-era frică să nu mă ia și pe mine”, a declarat elevul pentru un ziar local.

ING Bank anunţă că economia României accelerează în 2027, după trei ani de stagnare. Consumul revine, riscurile fiscale persistă, iar leul este așteptat să se deprecieze în continuare și în 2027, după o evoluție slabă în acest an, însă adevăratele riscuri la adresa cursului de schimb, dobânzilor suverane și ratingului de credit vin dinspre zona politică și traiectoria deficitului bugetar.

Cifre şocante pentru România publicate de Eurostat. Guvernului Bolojan a dus ţara pe locul 1 la scumpiri în Europa

„Ajustarea macroeconomică a României începe, în sfârșit, să devină vizibilă, însă progresul rămâne vulnerabil la incertitudinea politică. Deficitul bugetar se reduce, iar țara și-a păstrat ratingul investment grade”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea, în cel mai recent raport regional al băncii, citat de Profit.

Totuși, notează economiștii, România încă are perspectivă negativă și este cu doar o treaptă deasupra junk-ului, iar acest lucru lasă foarte puțin spațiu pentru greșeli.

„Blocajul politic riscă să umbrească progresele fiscale și să mențină ridicată prima de risc suveran. În condițiile în care economia a cvasi-stagnat timp de aproape trei ani, continuarea consolidării va fi dificilă”, notează analiștii.

Un acord politic asupra cadrului fiscal pentru următorii doi ani ar susține îmbunătățirea perspectivei de rating, ar crește încrederea și ar aduce o scădere a costurilor de finanțare.

„Economia României rămâne blocată într-un regim de creștere redusă”, arată economiștii, după ce produsul intern brut a scăzut cu 0,8% în prima jumătate a anului. În 2024 și 2025, economia a crescut cu 0,9%, respectiv 0,7%. ING vede o contracție de 0,5% în acest an, în contextul contracției consumului privat, care în primul semestru a avut o contribuție negativă de 1,4 puncte procentuale la dinamica PIB. Serviciile și industria au scăzut, în timp ce construcțiile și investițiile publice din fonduri UE au adăugat la dinamica PIB.

ING vede o contracție a PIB de 1,2% în T3 din acest an, față de una de 0,4% în T2, urmată de o creștere de 1,3% în T4, care ar urma să propulseze și ratele din prima parte a anului viitor.

Consumul revine la anul, după indexările de pensii și salarii la stat

„Presiunea asupra gospodăriilor a fost neobișnuit de severă”, arată economiștii, notând contracția vânzărilor cu amănuntul cu 6% anual în trimestrul al doilea din acest an, după un declin de 5,2% în primul trimestru.

Eurostat anunţă un deficit uriaş pentru România, 9,2% din PIB. Adrian Câciu: O diferență de 37 de miliarde de lei, cam asta e gaura / Radu Georgescu: Guvernul a amânat o parte din cheltuieli, ca să arate un deficit mai mic

„Evoluția reflectă inflația ridicată, încetinirea creșterii salariilor, înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și majorarea taxelor. Mai recent, însă, ritmul contracției pare să se fi temperat”, notează analiștii, care văd acum începutul unei stabilizări a consumului.

De revenirea consumului ține și prognoza ING pentru anul viitor. Banca olandeză vede o accelerare a dinamicii economiei la 2,2%.

„Prognoza se bazează pe o revenire probabilă a indexării pensiilor și salariilor de la 1 ianuarie, ceea ce ar trebui să refacă parțial puterea reală de cumpărare a gospodăriilor, concomitent cu scăderea inflației”, arată ING.

Economiștii subliniază importanța ipotezei. Dacă indexarea e mai redusă sau dacă sunt luate noi măsuri fiscale, atunci creșterea PIB depinde mai mult de investiții și exporturi.

„În sens opus, un acord politic credibil ar putea îmbunătăți încrederea și reduce economisirea de precauție, generând eventual un răspuns ceva mai puternic al consumului”, susțin economiștii.

După o contracție de 0,9% în 2026, consumul privat ar urma să crească cu 1,9% anul următor, ritm însă la aproape o treime din anul electoral 2024, când consumul urca cu 5,7%.

Chiar dacă PNRR s-a încheiat, acest lucru nu e neapărat o prăpastie: rămân disponibile fondurile europene standard, de coeziune, pentru finanțarea investițiilor publice.

Banca vede o creștere a investițiilor cu 1,1% anul următor, față de avansul de 5,8% estimat pentru acest an.

Producția industrială este așteptată să revină ușor anul viitor, cu un avans de 0,5%, după o contracție semnificativă de 4% în acest an, pentru al treilea an la rând. Industria a scăzut cu 3,8% de la începutul anului, pe fondul unei cereri slabe și al costurilor ridicate cu energia. ING nu vede un nou ciclu care să sprijine o revenire vizibilă, cel mai bun scenariu fiind cel al unei stabilizări, după cum sugerează datele recente.

Situația fiscală se îmbunătățește, dar rămâne sursă de mari incertitudini

Deficitul bugetar cash a scăzut la 2,9% din PIB în primele opt luni din acest an, de la 4,5% în aceeași perioadă din anul trecut, pe fondul creșterii veniturilor fiscale și a limitării în termeni nominali a cheltuielilor cu salariile și pensiile.

ING consideră că evoluția arată o îmbunătățire importantă și că ținta de 6,2% din PIB pentru acest an este una la îndemână, dar că provocarea este legată de ce se va întâmpla de acum înainte. Mai mult, situația politică reduce vizibilitatea în ceea ce privește bugetul pe 2027.

Cel mai mic număr de locuințe vândute din ultimii șase ani în regiunea București – Ilfov

„Tocmai aici este concentrat riscul de rating. Ratingul investment grade a fost păstrat, dar România nu a ieșit încă din zona de risc. Un cadru fiscal credibil, susținut politic în mod clar, ar ajuta la consolidarea ajustării actuale și ar putea stabiliza perspectiva ratingului. În lipsa lui, o execuție mai bună pe termen scurt ar putea fi parțial anulată de costuri mai ridicate de finanțare și de riscuri valutare”, arată ING.

Pentru 2026, ING vede deficitul cash la 6% din PIB. În 2027 acesta ar urma să scadă la 5,1% din PIB, față de 8,6% în anul electoral 2024.

Deficitul comercial s-a redus în acest an, pe fondul contracției consumului. ING subliniază că ajustarea nu înseamnă o creștere a competitivității externe sau o creștere a producției interne. Mai mult, revenirea consumului anul viitor ar urma să revitalizeze importurile.

„Dacă exporturile și oferta internă nu se consolidează mai decisiv, progresul în reducerea deficitului comercial riscă să se oprească”, cred economiștii.

Inflația este așteptată să rămână relativ ridicată. Chiar dacă a scăzut de la vârful de aproape 11% la 6,2% în august, pe fondul unui efect de bază, inflația a reaccelerat în septembrie la 6,6%, mai ales pe fondul scumpirii carburanților.

„Presiunile inflaționiste de fond rămân persistente”, subliniază economiștii.

În servicii, creșterile salariale din trecut continuă să pună presiune, în timp ce marjele mai mici limitează capacitatea companiilor de a absorbi presiunile de cost.

„Combinația dintre activitate economică slabă și inflație internă persistentă rămâne una dintre trăsăturile centrale ale tabloului macroeconomic actual”, explică analiștii.

Cursul își va continua creșterea, amenințat de evoluția politică

Deprecierea leului rămâne, de asemenea, un risc inflaționist, mai notează ei.

CITEȘTE ȘI Insolvențele se înmulțesc, cel mai ridicat nivel din 2018 încoace. Numărul companiilor mari intrate în procedură s-a dublat. Agricultura și Moldova, cele mai expuse

De altfel, raportul subliniază volatilitatea fără precedent a leului din ultimele săptămâni și evoluția semnificativ mai slabă decât a celorlalte monede din regiune în acest an.

„Deși situația fiscală pare deocamdată sub control, incertitudinea politică și lipsa de claritate privind perspectivele pentru anii următori alimentează îngrijorările pieței legate de posibile retrogradări de rating și de pierderea statutului investment grade.”

Cursul EUR/RON a urcat de la circa 5,25 la începutul lui septembrie la noul maxim istoric de 5,35.

„Deși piața încearcă să se stabilizeze, direcția viitoare depinde în mare măsură de evoluțiile politice interne”, adaugă analiștii.

BNR are rezerve de 72 de miliarde de euro (dacă este inclusă și valoarea aurului) și poate atenua fluctuațiile valutare, fără însă a putea împiedica o nouă creștere a cursului dacă se intensifică presiunile din piață, explică economiștii ING și Frantisek Traborsky, strateg al băncii pentru piețele valutare și cele de venit fix din EMEA.

ING vede cursul la 5,35 lei/euro la finele acestui an și la 5,45 lei/euro la finele anului viitor.

Tot de evoluțiile politice și fiscale depinde și evoluția randamentelor la titlurile de stat, acestea fiind cele mai ridicate din regiune, mai arată ING.

Recent, randamentele au scăzut, după anunțarea formării guvernului Niculescu.

Ce salariu are o bonă în București, Iași sau Timișoara. Potrivit anunțurilor postate de agențiile de recrutare, pentru un program de opt ore pe zi, salariul unei bone poate fi cuprins între 3.500 și peste 6.000 de lei pe lună.

Cât câștigă o bonă în România

În București, părinții care apelează la serviciile ocazionale ale unei bone plătesc în jur de 55 de lei pe oră. Sumele diferă în funcție de oraș, experiență și responsabilități.

În Cluj, o bonă este plătită cu sume cuprinse între 30 și 50 de lei pe oră, iar în Timișoara între 30 și 45 de lei pe oră, scrie bugetul.ro. 

În orașele mici și în mediul rural, o bonă este plătită cu sume curprinse între 18 și 30 de lei pe oră. O solicitare urgentă sau un program flexibil poate duce însă la o ofertă mai scumpă.

Bonele interne, cele care locuiesc împreună cu familia, sunt mai scumpe. Potrivit anunțurilor de recrutare, salariul bonei în acest caz poate depăși 4.500 de lei, la care se adaugă cheltuielile de cazare și masă suportate de părinți.

Salariile pot depăși 6.000 de lei pe lună în cazul celor care au experiență, cunosc o limbă străină sau însoțesc familia în vacanță.

Gătitul, menajul sau ajutorul la teme pot fi cerute separat de supravegherea copilului. Pentru a compara corect ofertele, părinții au nevoie de o listă precisă a activităților incluse și a celor pentru care se negociază o plată suplimentară.

Dacă recrutarea bonei se face printr-o agenție, familia poate avea de achitat și un comision.

Citește și Salariul unei bone thailandeze în 2026: Câți bani primește în funcție de regimul de lucru, experiență și oraș

Andreea Marin alege să își trăiască viața după propriile reguli și spune că nu caută un nou partener în acest moment. La mai bine de un an de la despărțirea de Adrian Brîncoveanu, vedeta a dezvăluit că prioritățile sale actuale sunt strict personale și profesionale.

„Acum e ok să fac ceea ce mă împlinește pe mine, e momentul meu. Nu, nu-mi lipsește atenția bărbaților. La urma urmei, sincer, tot ce ar fi de făcut ar fi să aleg. Dar acum aleg să nu fac asta, în mod intenționat. Nu întotdeauna depinde de tine, mai ales într-o relație, e vorba de doi. Și celălalt trebuie să fie la fel de dedicat cum ești tu”, a spus Andreea Marin la Antena Stars.

Citește și: Andreea Marin, fotografie rară din adolescență. Fanii au observat imediat asemănarea cu fiica sa, Violeta

Andreea Marin: „Am descoperit că pot fi mult mai mult”

Andreea Marin a încheiat o vară memorabilă, marcată de experiențe care i-au schimbat complet perspectiva asupra propriei persoane. Vedeta a transmis un mesaj profund despre depășirea limitelor și descoperirea unor resurse interioare nebănuite și a recunoscut că a învățat să îmbrățișeze schimbarea fără teamă și să se bucure de fiecare moment.

„O vară cum n-a mai fost în viața mea se încheie, dar lasă în mine amintiri profunde. A fost anotimpul schimbărilor mele interioare, al unei evoluții voite pe care totuși nu plănuisem să o trăiesc cu ceva timp în urmă, înainte să realizez că am nevoie de acest pas înainte și să mă deschid către el, cu gândul și fapta, cu convingere, cu dorință, cu iubire și înțelepciunea care m-a scos din comoditate și m-a dus, iată, departe de mine, cea de ieri.

Dincolo de profunzime și de cunoaștere, am descoperit că pot fi mult mai mult decât credeam, că am resurse interioare minunate, nebănuite, că pot iubi viața și altfel decât o credeam, că mă pot prețui și pe mine așa cum merit, așa cum îi prețuiesc pe cei din jur când le întind mâna mea, când îmi deschid sufletul către oameni și situații ce nu-mi aparțin.

E incredibil ce oportunități vin către tine, dacă îmbrățișezi schimbarea cu sufletul și cu mintea, dacă vrei cu adevărat să afli ce se află dincolo de limitele tale din prezent!

Îmi mulțumesc mie pentru libertatea pe care mi-am oferit-o în acest sens, intrând cu curaj pe un drum al descoperirilor fără să știu unde mă va duce, mulțumesc celor ce m-au îndrumat pe această cale, prietenilor puțini și buni ce mi-au fost aproape și celor ce mi-au fost dascăli prin lecțiile lor de viață, inclusiv copilului meu bun și frumos, dar și verii pentru atâtea răsărituri cu speranțe și apusuri de neuitat!

Și puterii ce vine de Sus, mereu e cineva cu mâna pe umărul meu, dându-mi ceva atât de prețios: încredere. Mulțumesc!”, a scris Andreea Marin pe Instagram.