Prețurile carburanților au ajuns la niveluri care pun o presiune tot mai mare asupra bugetelor șoferilor. Potrivit datelor Peco-online, la 28 octombrie 2026, prețul mediu al benzinei standard este de aproximativ 10,10 lei pe litru, în timp ce motorina standard costă aproximativ 10,90 lei pe litru.

În cazul unei mașini clasice, cu un rezervor de 50 de litri, alimentarea completă depășește pragul de 500 de lei, indiferent dacă vehiculul funcționează cu benzină sau motorină.

Așadar, un plin de motorină costă cu 40 de lei mai mult decât unul de benzină, pentru aceeași cantitate de 50 de litri. Șoferii care folosesc motorină plătesc aproximativ 545 de lei pentru un plin, față de 505 lei în cazul benzinei.

Eurostat: carburanții s-au scumpit cu 29,4% într-un singur an

Ultimele date prezentate de Eurostat arată amploarea creșterilor de preț din România și din restul Uniunii Europene. Conform raportului publicat pe 21 octombrie 2026, prețurile carburanților și lubrifianților pentru transportul personal au crescut în România cu 29,4% în septembrie 2026 față de septembrie 2025.

În august, creșterea anuală fusese de 26,7%, ceea ce arată o accelerare a scumpirilor. La nivelul Uniunii Europene, majorarea anuală a ajuns la 31,4% în septembrie, față de 23,8% în august și 16,9% în iulie.

„Lunar, în septembrie 2026, consumatorii din UE au înregistrat o creștere a prețurilor la motorină cu 5,9% și la benzină cu 6,7%, comparativ cu luna precedentă. În august 2026, prețurile la motorină au crescut cu 8,3%, iar cele la benzină cu 3,3% față de iulie 2026.

Între august și septembrie 2026, prețurile motorinei au crescut în 26 de țări ale UE. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Suedia (+12,8%), Letonia (+10,3%) și Polonia (+9,7%). Cele mai mici creșteri au fost în Spania (+2,4%), Croația (+2,5%) și România (+3,0%).

În ceea ce privește prețurile la benzină, 26 de țări au înregistrat, de asemenea, creșteri ale prețurilor între august și septembrie 2026. Cele mai mari creșteri au fost în Suedia (+13,8%), Polonia (+9,7%) și Estonia (+9,5%), în timp ce cele mai mici au fost în Cipru (+3,8%), România (+4,2%) și Slovenia (+4,6%).”, anunță Eurostat.

Datele Eurostat mai arată că, în România, benzina s-a scumpit cu 4,2% în septembrie față de august, iar motorina cu 3%.

Cât costa un plin anul trecut și cât plătesc acum șoferii

Diferența față de octombrie 2025 este considerabilă. Potrivit istoricului prețurilor publicat de Peco Online, la 28 octombrie 2025 benzina costa aproximativ 7,46 lei pe litru, iar motorina aproximativ 7,66 lei pe litru. Prin comparație, mediile disponibile la 28 octombrie 2026 sunt de 10,10 lei pe litru pentru benzină și 10,90 lei pentru motorină.

Pentru un rezervor de 50 de litri, suma plătită pe 28 octombrie 2025 era de 373 de lei, iar în prezent este de 505 lei, așadar o diferență de 132 lei. De partea cealaltă, pentru un full de motorină pentru un rezervor tot de 50 de litri, suma în 2025 ajungea la 383 lei, iar în prezent cel mai ieftin preț este de 545 lei, deci o diferență de 162 lei.

Pentru un conducător auto care cumpără 200 de litri de benzină lunar, diferența de preț față de anul trecut înseamnă aproximativ 528 de lei în plus în fiecare lună.

În cazul motorinei, aceeași cantitate de 200 de litri presupune un cost suplimentar de aproximativ 648 de lei lunar. Dacă aceste diferențe s-ar menține timp de 12 luni, cheltuielile suplimentare ar ajunge la 6.336 de lei pentru benzină și 7.776 de lei pentru motorină.

Cum poate afecta scumpirea motorinei prețurile la alimente

În România și nu numai, majorarea prețurilor pentru carburanți afectează atât șoferii care folosesc mașina personală, dar și transportatorii, firmele de distribuție, agricultorii și companiile de logistică sunt expuși direct la scumpirea motorinei.

Un camion care consumă în medie 30 de litri de motorină la 100 de kilometri și parcurge 10.000 de kilometri lunar are nevoie de aproximativ 3.000 de litri de carburant.

La prețul mediu actual de 10,90 lei pe litru, costul lunar al motorinei ajunge la 32.700 de lei. În octombrie 2025, pentru aceeași cantitate, la un preț orientativ de 7,66 lei pe litru, factura ar fi fost de 22.980 de lei. Diferența este de 9.720 de lei lunar pentru un singur camion.

Calcul orientativ pentru un camion care parcurge 10.000 km lunar, cu un consum de 30 l/100 km

În acest sens, scumpirea prețurilor pentru motorină poate determina transportatorii să solicite tarife mai mari, iar o parte din aceste costuri poate fi transferată către producători, comercianți și consumatori. În agricultură, motorina este folosită pentru tractoare, combine și alte utilaje. Prin urmare, creșterea prețului carburantului poate majora și costurile de producție.

Cu toate acestea însă, scumpirea carburanților nu se transmite automat și în aceeași proporție în prețurile alimentelor. Impactul depinde de ponderea transportului în costul final, de contractele comerciale și de concurența dintre operatorii economici. Ministerul Finanțelor a invocat inclusiv necesitatea limitării acestor efecte atunci când a anunțat menținerea reducerii accizei la motorină pentru a doua jumătate a lunii octombrie.

„Această măsură continuă intervenția aplicată în perioada anterioară, într-un context marcat de presiuni pe piața carburanților. Mecanismul este calibrat în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă, cu scopul de a limita efectele acestora asupra populației și economiei”, precizează instituția într-un comunicat.

Reducerea de 25% reprezintă o diminuare cu 701,07 lei/1.000 litri, respectiv 829,69 lei/tonă.

Astfel, în intervalul 16-31 octombrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă va rămâne de 2.103,22 lei/1.000 litri, respectiv 2.489,05 lei/tonă.

Potrivit sursei citate, analiza aferentă segmentului bilunar 16-31 octombrie 2026 indică o variație procentuală a cotațiilor Platts pentru motorină (VPM) de +47,78%, în timp ce variația procentuală a prețului mediu la pompă al motorinei standard (VM) este de +35,60%.

În baza acestor indicatori și a mecanismului prevăzut de lege, reducerea accizei se menține la nivelul de 25% pentru perioada 16-31 octombrie 2026.

„Intervenția urmărește limitarea efectului de propagare în lanț al costurilor cu carburanții, în special în transport și logistică, cu impact asupra costurilor din economie și asupra prețurilor bunurilor de consum. Mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 funcționează dinamic, prin reevaluarea indicatorilor de piață la fiecare două săptămâni’‘, se arată în comunicat.

Cum se situează România față de alte țări europene. Unde au crescut cel mai mult prețurile

Datele Eurostat arată că scumpirile carburanților au afectat aproape întreaga Uniune Europeană, însă există diferențe importante între state. În septembrie 2026, comparativ cu septembrie 2025, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Bulgaria, Estonia și Lituania, toate cu majorări de peste 40%. România a înregistrat o creștere de 29,4%, sub media Uniunii Europene, de 31,4%.

În afară de ritmul scumpirilor, diferențele dintre prețurile efective ale carburanților sunt importante pentru șoferi. Datele disponibile arată că România are prețuri mai ridicate decât Ungaria și Bulgaria. Mai exact, benzina costă în România 10,10 lei/litru, în Ungaria 9,47 lei și în Bulgaria 8,80 lei. Motorina costă în România 10,90 lei/litru azi, în Ungaria 10,44 lei/litru și în Bulgaria 10,08 lei /litru.

Luna noiembrie ar putea aduce noi majorări istorice

Una dintre cele mai importante necunoscute pentru perioada următoare este evoluția accizei la motorină. Ministerul Finanțelor a anunțat pe 15 octombrie 2026 că reducerea temporară de 25% a accizei pentru motorina standard se menține în intervalul 16–31 octombrie. Reducerea este de 701,07 lei pentru 1.000 de litri, echivalentul a aproximativ 0,70 lei pe litru, înainte de aplicarea TVA.

Acciza efectivă în această perioadă este de 2.103,22 lei pentru 1.000 de litri. În situația în care reducerea nu va fi prelungită după 31 octombrie și diferența fiscală va fi transferată integral în prețul final, motorina s-ar putea scumpi teoretic cu aproximativ 0,85 lei pe litru, inclusiv TVA.

Autoritățile pot decide menținerea sau modificarea măsurii fiscale, în funcție de evoluția pieței. În paralel, cotațiile internaționale ale petrolului rămân un factor important. Potrivit datelor afișate de PretCarburant.ro, petrolul Brent era cotat la 114,22 dolari pe baril la închiderea din 27 octombrie 2026, în scădere cu 1,4% față de referința precedentă.

Dacă prețul petrolului și cotațiile produselor rafinate vor continua să crească, presiunea asupra prețurilor de la pompă s-ar putea menține. În schimb, o stabilizare a pieței internaționale, alături de continuarea măsurilor fiscale, ar putea limita eventualele scumpiri.

Cât de mult apasă carburanții asupra bugetului unei familii

Pentru o familie care folosește zilnic autoturismul, scumpirea carburanților poate reprezenta o cheltuială importantă.

Spre exemplu, o mașină pe benzină care consumă 7 litri la 100 de kilometri și parcurge 1.500 de kilometri lunar are nevoie de aproximativ 105 litri de carburant. La prețul actual de 10,10 lei pe litru, costul lunar ajunge la 1.060,50 lei. La prețul orientativ de 7,46 lei pe litru din octombrie 2025, aceeași cantitate ar fi costat 783,30 lei. Diferența este de 277,20 lei lunar.

Prețurile carburanților, o presiune tot mai mare asupra economiei

Scumpirea carburanților este cu adevărat o problemă care depășește costul alimentării unui autoturism.

Șoferii plătesc mai mult pentru deplasările zilnice, transportatorii se confruntă cu facturi mai mari, iar producătorii și comercianții pot resimți indirect creșterea costurilor logistice.

Datele Eurostat confirmă că România se confruntă cu o majorare anuală semnificativă a prețurilor carburanților, de 29,4% în septembrie 2026, chiar dacă ritmul scumpirilor este sub media Uniunii Europene.

La 28 octombrie 2026, un plin de 50 de litri de benzină ajunge la aproximativ 505 lei, iar unul de motorină la 545 de lei. Comparativ cu prețurile orientative din aceeași perioadă a anului trecut, diferențele sunt de 132 de lei pentru benzină și 162 de lei pentru motorină.

Următoarea perioadă va fi influențată de evoluția cotațiilor internaționale, de cursul valutar și de decizia privind reducerea accizei la motorină după 31 octombrie. Până atunci, pentru milioane de șoferi, alimentarea mașinii reprezintă o cheltuială tot mai greu de ignorat.

Printre videoclipurile de la concerte și evenimente postate pe rețelele sociale, pe conturile Andreei Bălan s-au strecurat și câteva materiale psihologice, vedeta explicându-le urmăritorilor cât de importantă este o relație sănătoasă între mamă și copil. Iubirea de sine, educația sau comportamentul sunt câteva dintre subiectele pe care cântăreața le-a abordat în videoclipurile sale, explicând totul la… tablă.

Citește și: Andreea Bălan l-a înlocuit pe Petrișor Ruge! Cine este noul dansator din echipa vedetei: „Profesionist de balet și dans contemporan”

Astfel, vedeta s-a pus în postura unui profesor de psihologie și a început să explice pe o tablă cum sunt influențați copiii de dinamica părinților și de ce reacționează neașteptat uneori.

„Copiii nu învață doar din ceea ce le spunem, ci mai ales din ceea ce văd și trăiesc în mod repetat. Iubirea de sine se învață de la părintele de același sex. 

Fetița o privește pe mama ei și fără să-și dea seama poate ajunge să creadă că așa arată iubirea în sacrificiu.

Daă vede că mama își lasă mereu nevoile la urmă, că nu spune nu, că nu pune limite sau că acceptă lucruri care o rănesc poate învăța că pentru a iubi pe ceilalți trebuie să renunțe la ea însăși.”, a explicat vedeta în ultimul videoclip de acest tip postat pe rețelele sociale.

Citește și: Andreea Bălan a dezvăluit ce reguli trebuie să respecte fiicele ei. Cum le-a educat pe Ella și Clara: „Le-am format independente de mici”

Andreea Bălan, pusă la colț pentru „lecțiile” de psihologie

Cu toate că intenția vedetei de a explica tipare psihologice a fost una bună, în secțiunea de comentarii au apărut numeroase reacții, utilizatorii criticând faptul că o persoană care nu are studii în domeniu se crede în măsură să explice astfel de concepte.

• „Ce vă recomandă să promovați aceste idei pe o platformă de socializare? Ce studii aveți în domeniu? Vreo certificare?”;
• „Sănătatea mintală a devenit, din păcate, un teren fertil pentru impostură, comercializarea vulnerabilității umane și vânzarea iluziilor de vindecare. Dar există și un alt risc: acela de a confunda cunoașterea științifică cu înțelegerea deplină a esenței și complexității existenței umane…..”;
• „Vezi ca nu te-ai încheiat la rochie! Când predai elevilor ( tai) e musai sa o faci cu decenta!”;
• „Doamne ferește, nu stie ce sa mai faca pt bani, pentru nici măcar nu are o pregătire de specialitate in acest sens! Se dă fix ce nu este!”, au fost doar câteva dintre comentariile lăsate de utilizatori.

Mai mult, specialiștii din domeniu au reacționat, susținând că studiile în psihologie sunt grele și că această meserie presupune responsabilitate, formare continuă și obligații etice. Pe Facebook, un psiholog cunoscut a criticat-o pe Andreea Bălan, punctând faptul că „Psihologia nu se învață din trei filmulețe. Tehnicile proiective nu sunt jocuri de societate. Iar interpretarea lor nu este un talent pe care îl descoperi între două postări pe Instagram.”

„Mă revoltă nu doar banalizarea profesiei, ci și faptul că publicul ajunge să nu mai facă diferența dintre un specialist și cineva care vorbește convingător despre un subiect. Așa că, după atâția ani de muncă și investiții în profesia mea, am ajuns la o concluzie:
MĂ APUC DE CÂNTAT.”, a mai scris psihologul, în dreptul unui videoclip cu Andreea Bălan.

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), populația după domiciliu a scăzut cu aproximativ 114.000 de persoane într-un singur an, în timp ce numărul celor de cel puțin 65 de ani a ajuns să fie cu 39,2% mai mare decât cel al copiilor cu vârste între 0 și 14 ani.

La 1 iulie 2026, România avea 21.557.600 de persoane cu domiciliul în țară, cu 0,5% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția accentuează dezechilibrul demografic și ridică semne de întrebare privind structura populației în următorii ani.

Diferența dintre generații este una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții evidențiate de statisticile oficiale. La jumătatea anului 2026, aproximativ 4,1 milioane de persoane aveau cel puțin 65 de ani, în timp ce numărul copiilor cu vârste între 0 și 14 ani era de numai 2,94 milioane.

Citește și : Tichete de masă 2027. Valoarea tichetelor de masă ar trebui majorată de la 45 de lei la aproximativ 50 de lei

Raportul dintre cele două categorii s-a deteriorat față de anul precedent, în condițiile în care, potrivit INS, în iulie 2026 reveneau 139,2 persoane vârstnice la fiecare 100 de copii, față de 135,4 în iulie 2025.

Ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani a crescut de la 18,7% la 19% din populație în timp ce copiii sub 15 ani reprezentau 13,7% din total, în scădere față de 13,8% cu un an înainte.

Și populația aflată la vârsta activă, între 15 și 64 de ani, a pierdut din pondere, coborând de la 67,5% la 67,3%. Această evoluție indică o schimbare treptată a structurii demografice, cu o proporție mai mare de persoane vârstnice și una mai mică de copii și adulți de vârstă activă.

Datele INS arată că persoanele cu vârste între 45 și 49 de ani formează cea mai numeroasă grupă de vârstă din România, reprezentând 8,6% din populația după domiciliu. Ponderea ajunge la 9% în rândul bărbaților și la 8,2% în cazul femeilor.

La capătul opus se află copiii cu vârste între 0 și 4 ani, care reprezintă doar 3,9% din populație. Proporția este mai mică decât cea înregistrată în grupele de vârstă 5–9 ani, de 4,9%, și 10–14 ani, de 4,8%.

În același timp, populația României continuă să îmbătrânească. Vârsta medie a ajuns la 43,4 ani, cu 0,3 ani peste nivelul din iulie 2025, iar vârsta mediană a urcat la 44,5 ani, în creștere cu jumătate de an.

Diminuarea numărului de persoane cu domiciliul în România este mai pronunțată în orașe decât în mediul rural. În mediul urban, scăderea anuală a fost de 0,9%, în timp ce în mediul rural reducerea a fost de numai 0,02%.

La 1 iulie 2026, în mediul urban erau înregistrate aproximativ 11,88 milioane de persoane, echivalentul a 55,1% din total, în timp ce mediul rural număra circa 9,68 milioane de persoane.

Femeile reprezentau 51,3% din populația după domiciliu, respectiv aproximativ 11,05 milioane de persoane, comparativ cu 10,51 milioane de bărbați. Față de anul precedent, numărul femeilor a scăzut cu 54.300, iar cel al bărbaților cu 59.600.

Citește și : Restructurări ample la Poșta Română. Numărul angajaților scade sub 20.000 pentru prima oară

INS precizează că indicatorul „populație după domiciliu” include cetățenii români cu domiciliul în România, inclusiv persoanele stabilite în străinătate care și-au păstrat domiciliul în țară.

Prin urmare, cifrele nu trebuie confundate cu populația rezidentă, care reflectă persoanele care locuiesc în mod obișnuit în România.

Rareș Bogdan a explicat că intenționează să își continue mandatul în Parlamentul European, fără să preia responsabilități în Executiv. Acesta susține că poate contribui la dezvoltarea economiei românești prin promovarea oportunităților de investiții și prin sprijinirea proiectelor care generează locuri de muncă.

„Vreau să devin miliardar, vreau să fiu multimilionar. Nu vreau să devin prim-ministru. Eu vreau să fac business, vreau politică, reprezentare și să aduc business în România. Sunt numai milionar, nu multimilionar. Nu vreau să fiu președinte de partid”, a declarat Rareș Bogdan, pentru Gândul.

Europarlamentarul consideră că activitatea sa la Bruxelles îi oferă posibilitatea de a atrage capital în România, fără să fie necesară ocuparea unei funcții guvernamentale.

„Stau în politică, fac treabă grozavă la Parlamentul European. Reprezint România, aduc lucruri grozave pentru că mă pricep la asta. Voi face asta în continuare, dar nu intru în Executiv, sunt alții mai buni decât mine. Sprijin orice prim-ministru, orice ministru al Economiei. Le aduc miliarde, am capacitatea asta. Aduc business pentru România, bani care să curgă în România”, a mai spus Rareș Bogdan.

Liberalul a făcut o distincție între contractele comerciale cu instituțiile publice și atragerea investitorilor care ar putea contribui la dezvoltarea economiei.

Citește și: Nicolae Ciucă, surprins la cumpărături în București. „Generalul sub acoperire”, prima apariție de la pierderea rușinoasă a alegerilor prezidențiale FOTO

„Nu vreau business cu statul, vreau să aduc business către statul român. Am adus companii care au primit zid. Deci vă spun o chestiune, vreau să fiu lobbist pentru țara mea. Să aduc locuri de muncă, să arăt că se trăiește mai bine. Să se trăiască în câțiva ani mai bine în România decât în sudul Spaniei, decât în sudul Italiei, decât în Grecia, decât în nordul Germaniei”, a continuat europarlamentarul.

Întrebat despre condițiile necesare pentru realizarea acestor obiective, Rareș Bogdan a susținut că succesul depinde și de disponibilitatea autorităților de a colabora cu mediul de afaceri.

„Eu zic că, dacă am un guvern și parteneri normali la cap care să înțeleagă rolul business-ului în dezvoltarea țării și rolul capitalului românesc, pot. Altfel nu. Dar eu tot încerc. Vă spun ceva, în fiecare zi explic cât e de grozavă România. Sau colegilor mei din Parlamentul European, sau companiilor mari, da domne, hai și bagă bani, sunt siguri banii, nimeni nu-ți dă în cap. E o piață emergentă.”, a mai spus acesta.

Citește și: George Simion se plânge de condițiile de trai din București chiar la lansarea candidaturii lui Gheorghe Piperea pentru Primăria Capitalei: ”Vine iarna, trebuie să nască Ilinca. E rușinos”

Laura Codruța Kovesi avertizează că viitorul Parchetului European (EPPO) este pus în pericol de lipsa resurselor financiare, întârzierile legislative și atitudinea unor oficiali europeni față de anchetele procurorilor.

Într-un interviu pentru POLITICO, șefa instituției, al cărei mandat de șapte ani se apropie de final, a descris dificultățile întâmpinate în construirea și funcționarea EPPO și a criticat ceea ce consideră a fi lipsa de sprijin din partea decidenților europeni.

Citește și : Laura Codruța Kövesi ar putea reveni în România, după încheierea mandatului la EPPO. Ce funcție ar putea ocupa: „Eu nu exclud deloc o variantă ca dânsa, la un moment dat, să fie invitată să ocupe o funcție în România de un anumit tip”

Laura Codruța Kovesi a caracterizat această funcție drept „cel mai greu oc de muncă” din cariera sa și a avertizat că instituția ar putea fi slăbită fără o decizie politică explicită, prin măsuri administrative și bugetare care îi limitează capacitatea de a investiga fraudele împotriva bugetului Uniunii Europene.

„În momentul în care părăsesc funcția, mă gândesc la celebrul serial danez Borgen. Există o replică foarte cunoscută acolo: «La Bruxelles, nimeni nu te aude țipând». Din păcate, este adevărat. Mă tem că Parchetul European va fi eliminat pe ascuns tocmai pentru că își face treaba.”

Una dintre principalele probleme semnalate de Kovesi este diferența dintre numărul de procurori europeni delegați de care instituția are nevoie și resursele efectiv disponibile. Deși necesarul estimat este de 230 de procurori, finanțarea și personalul alocat permit funcționarea cu aproximativ 180.

Laura Codruța Kovesi a oferit exemplul Poloniei, unde EPPO avea nevoie de 24 de procurori europeni delegați, însă numărul disponibil este de numai 15. Ea a atras atenția și asupra situației din Ungaria, unde Comisia Europeană ar fi propus doar jumătate din bugetul solicitat pentru desfășurarea activității.

„Toată lumea știe că suntem copleșiți de muncă și înțeleg că există multe priorități, dar trebuie să vedem dacă aceasta este o situație reală sau doar un pretext. Aici surpriza vine din Polonia. Am convenit că avem nevoie de 24 de procurori europeni delegați. Așteptările erau uriașe, iar credibilitatea noastră este în joc. În acest moment, avem doar 15. Așadar, cum putem fi credibili în Polonia? Și în Ungaria am explicat exact de ce buget avem nevoie pentru a ne face treaba, dar Comisia a propus jumătate din suma necesară”, a declarat Kovesi.

În opinia sa, insuficiența resurselor afectează nu doar volumul de muncă al procurorilor, ci și capacitatea instituției de a răspunde așteptărilor publice și de a investiga eficient infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.

O altă nemulțumire privește amânarea revizuirii regulamentului care stabilește funcționarea Parchetului European. Laura Codruța Kovesi susține că a cerut încă din 2021 începerea acestui proces, însă demersul nu a avansat în ritmul necesar.

„Încă din 2021 am afirmat că revizuirea regulamentului EPPO trebuie să înceapă mai devreme. Aceasta a fost amânată. În al treilea rând, am constatat că aici totul este complicat — și eu care credeam că România este complicată.

Ca să vă dau un exemplu, există aceste discuții interminabile despre arhitectura antifraudă. Am descoperit un nou continent al criminalității și vedem că organizațiile criminale se extind, fraudând bugetul UE și bugetele naționale.

În mijlocul acestui context ar trebui să se afle lupta împotriva criminalității organizate. În schimb, avem discuții interminabile despre cum să complicăm viața procurorilor și discutăm mult despre acest registru comun de primire a dosarelor.

Dacă există bani pentru a avea acest nou registru în format electronic, cum este posibil să nu existe bani pentru ceea ce avem cu adevărat nevoie?”, întreabă Kövesi retoric.

Aceasta a atras atenția și asupra atitudinii unor persoane cu funcții importante în instituțiile europene atunci când sunt chemate să ofere declarații în cadrul unor anchete.

„În România sau în alte state membre, dacă ești chemat să dai o declarație, te prezinți, pentru că știi că așa trebuie să faci. La Bruxelles, uneori există senzația că ești deasupra procurorilor, că ești deasupra legii, și nu te prezinți”, spune ea.

Șefa EPPO a criticat și reacțiile unor politicieni care susțin independența justiției, dar contestă activitatea procurorilor atunci când anchetele ajung în apropierea cercului lor de interese.

„Unii politicieni vorbesc despre un sistem judiciar independent atâta timp cât nu îi deranjezi și nu te apropii de cercul lor restrâns. În acel moment, procurorii devin abuzivi și au agendă politică. Dacă am aștepta să nu fie alegeri undeva în Europa, nu am mai lucra niciodată”, a continuat Kovesi.

Întrebată dacă ar schimba ceva în modul în care a condus Parchetul European, Kovesi a tranșat dur problema: „Nimic. Aș face aceleași lucruri, dar poate că ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul.”

Citește și : Laura Codruța Kovesi, la final de mandat la Parchetul European. Prima evaluare a EPPO arată o creștere de aproape șapte ori a numărului de anchete

În privința planurilor sale după încheierea mandatului, aceasta a evitat să ofere detalii și a insistat că prioritatea sa rămâne instituția pe care o conduce.

„Să nu vorbim despre planurile mele personale. Să ne concentrăm asupra EPPO. O să vedem ce va fi după ce îmi voi încheia mandatul”, a încheiat Kovesi.

Marian Godină a povestit pe pagina sa de Facebook cum a decurs întreaga zi și a împărtășit cu prietenii virtuali experiența primei ninsori din acest sezon.

„Cât costă să umpli o zi în care copiii sunt în vacanță și să-i duc la zăpadă”, a fost curiozitatea fostului polițist.

Godină a dezvăluit suma cheltuită în această zi, explicând în detaliu cum a decurs ziua lui cu familia.

La telecabină, fostul polițist a scos din buzunar 80 de lei pentru doi adulți. La cabana Postăvarul, el a mai dat 105 lei pentru două ciorbe de fasole, o cafea, un vin fiert,  o porție de pomana porcului și trei felii de salam de biscuiți.

Citește și: Marian Godină a intrat în grupul de WhatsApp al mămicilor de la creșa fetiței sale. Ce a urmat e stand-up comedy. ”De mult voiam să văd cum e”

„Cât costă să umpli o zi în care copiii sunt în vacanță și să-i duci la zăpadă. Am stabilit împreună cu Georgiana să ducem copiii sus în Postăvarul, mai ales că aflasem că acolo e zăpadă și ninge. Am cumpărat două bilete doar pentru urcare, cu 80 de lei ambele.

Copiii până la șase ani au gratuit. La cabană am luat două ciorbe de fasole, o cafea, un vin fiert, o pomana porcului și trei felii de salam de biscuiți. Toate astea au fost 94 de lei și am lăsat 105”, a spus Godină pe pagina sa de Facebook.

Citește și: Marian Godină, șocat de moartea lui Daniel Oprea: ”Era un om extraordinar, îmi răspundea la orice oră, încă nu-mi vine să cred”

Ulterior, pentru a face o scurtă drumeție, dar și pentru a economisi cei 80 de lei, Marian a decis să coboare cu familia pe jos până la mașină. După 80 de minute de mrs prin zăpadă, cei patru au ajuns la parcare, taxa fiind în valoare de 56 de lei pentur patru ore. Astfel, o zi din vacanța copiilor l-a costat pe fostul polițist 241 de lei.

„Am ajuns la mașină după vreo 80 de minute de mers, cu febră la picioare și la brațe. Am mers să plătesc parcarea și mi-am reamintit momentul când am achitat nunta la același hotel. Parcarea pe patru ore, 56 de lei. Aici chiar puteam evita plata, dar am fost comozi și nici nu am știut că e așa scump.

Așteptăm cu nerăbdare să înceapă grădinița. Aaa, să nu uit: total excursie: 105+56+80=… faceți voi că eu am fost polițist. Ziua cu copiii = de neprețuit”, a încheiat Marian Godină.