U Cluj – FCSB 1-0, în runda 14 din Superliga. Gigi Becali, patronul bucureștenilor, a fost în direct imediat după meci și l-a făcut praf pe „centralul” Iulian Călin.

Becali a avut un „inamic” după meci, pe „centralul” Iulian Călin, la adresa căruia a avut un derapaj, numindu-l pe acesta „nenorocit și escroc”. Patronul FCSB a insistat asupra fazei din finalul meciului, la care Drăguș a văzut galben pentru simulare, dar și la un fault acordat incorect în defavoarea lui Muhar, scrie gsp.ro.

Atacul dur lansat de Gigi Becali la adresa arbitrului Iulian Călin

„Nu sunt lucruri grave de arbitraj, numai că s-a văzut intenția. Galben la Muhar, un fault la mijlocul terenului când nu îl atinge. A fost o fază la mijlocul terenului. Nu îl atinge și tu dai fault. Ce faci, mă? Ia dați faza cu Drăguș, unde i-a dat galben. Nu știu dacă se dădea 11 metri, dar a fost piedică, contact. Plus de asta, cât să fii de nenorocit să dai numai cinci minute?

Lasă faza de la corner să curgă! Îl atinge de două ori. Îl atinge pe Drăguș și cade din atingere. La viteza pe care o avea, doar îl atinge puțin și a căzut. Mai pune și mâna pe el. Și la picior îl atinge, și cu mâna. O dată cu genunchiul, apoi cu mâna. Nu zic că vreau 11 metri, dar nu să îi dai galben! E omul dezechilibrat. Dă, mă, corner!

Niciodată în viața mea, la cel mai idiot arbitraj, nu am văzut să nu lași faza. E escroc! Ăsta, dacă nu era arbitru, era escroc de meserie! Ce să atragi atenția când trebuia să dea 8-9 minute și a dat numai cinci? De ce să dai numai cinci minute? Ăsta e escroc, de asta a dat doar cinci. Așa a făcut tot timpul cu noi. E din Giulești, cred eu. Îți spun eu ție, că se vede după el că e din Giulești. Cum să faci, mă, așa? Îl vezi că nu îl atinge la mijloc și dai fault. Una-două, fault!

Nemulțumirile patronului FCSB privind fazele litigioase din meciul cu U Cluj

Când a căzut Cisotti, a rămas lat, la noi nimic nu a fost. I-a dat Muhar un umăr, doar a pus umărul puțin, fault. Nici măcar nu a dat tare cu umărul, doar l-a pus puțin. Fault! Bă, nenorocitule, tu nu îți dai seama că vedem? Suntem idioți? Le vedem! Pe 16 metri, la Stoian, nu a dat fault, și comentatorii spuneau. Tot timpul a fost împotriva noastră, era o răutate. Cum să justifice el? Du-te, bă, acasă, nu mai sta la meci! La un milion de faze nu ai fost să faci așa. Ia-ți ochelari, du-te acasă! Cum să faci așa ceva?

Nu spun că din cauza asta am pierdut meciul. Și dacă îl câștigam, tot mă luam de el. Un om, când e pornit de dinainte, dracii îl pun să facă în așa fel încât să se vadă răutatea din el. Asta este umbrirea minții. La Drăguș dai galben și la ăla nu dai fault”, a spus Gigi Becali, la Prima Sport.

Anthropic, compania americană care dezvoltă asistentul de inteligenţă artificială Claude, a raportat venituri de aproximativ 17 miliarde de dolari în trimestrul al treilea, în creştere cu 1.127% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania a dezvăluit însă şi angajamente de cheltuieli de 895,4 miliarde de dolari, în principal pentru infrastructura necesară dezvoltării AI, potrivit documentelor actualizate depuse la autoritatea americană de reglementare a pieţei de capital (SEC), relatează CNBC, informează News.ro.

Companiile de AI cresc, dar au și cheltuieli foarte mari cu infrastructura

În primele nouă luni ale anului, veniturile Anthropic au ajuns la 33,24 miliarde de dolari, în creştere cu aproximativ 1.200% faţă de perioada similară din 2025. Compania a înregistrat însă o pierdere netă de 104 miliarde de dolari, comparativ cu 25,1 miliarde de dolari cu un an înainte. Cea mai mare parte a pierderii a fost determinată de modificarea valorii juste a obligaţiunilor convertibile şi a datoriilor asociate instrumentelor financiare derivate.

Numai în trimestrul al treilea, Anthropic a raportat o pierdere netă de 23,29 miliarde de dolari. Deşi veniturile continuă să crească accelerat, ritmul de expansiune trimestrială a încetinit semnificativ, la aproximativ 47%, faţă de 144% în trimestrul al doilea şi 132% în primele trei luni ale anului.

Datele financiare au fost publicate într-o versiune revizuită a prospectului de listare la bursă, depus luni la SEC. Documentul iniţial, prezentat săptămâna trecută, includea numai rezultatele din primul semestru. Anthropic se pregăteşte pentru o posibilă ofertă publică iniţială (IPO), care ar putea deveni una dintre cele mai importante listări din istoria sectorului tehnologic.

Costurile cu infrastructura sunt în creștere

Unul dintre cele mai importante elemente ale noului prospect îl reprezintă obligaţiile financiare viitoare. Anthropic a precizat că a încheiat contracte de achiziţie şi de leasing cu angajamente totale de aproximativ 895,4 miliarde de dolari, aproape integral legate de capacitatea de calcul şi infrastructura AI. Acestea reprezintă angajamente contractuale, nu cheltuieli efectuate deja.

Costurile pentru infrastructură şi capacitate de calcul au crescut cu 14,4 miliarde de dolari în primele nouă luni, un avans de 329% faţă de anul precedent. Anthropic utilizează infrastructură furnizată de Amazon, Google, SpaceX şi operatori specializaţi de centre de date, încercând să îşi extindă rapid capacitatea pentru antrenarea şi operarea modelelor de inteligenţă artificială.

Publicarea acestor date intervine într-un moment în care investitorii sunt tot mai preocupaţi de rentabilitatea cheltuielilor pentru AI. Creşterea dobânzilor ar putea îngreuna finanţarea dezvoltatorilor de centre de date, în timp ce investiţiile masive ale marilor companii tehnologice pun presiune asupra fluxurilor de numerar. Există şi îngrijorări că infrastructura necesară Anthropic nu va putea fi construită suficient de repede pentru a răspunde cererii.

Fondată în urmă cu cinci ani de Dario Amodei şi alţi foşti cercetători OpenAI, Anthropic încearcă să se diferenţieze prin accentul pus pe siguranţa sistemelor AI. Prospectul de listare include peste 90 de pagini dedicate riscurilor, de la dificultăţile tehnice şi financiare ale extinderii infrastructurii până la presiunile politice şi provocările legate de concilierea obiectivelor comerciale cu siguranţa tehnologiei.

Principalul său rival, OpenAI, a depus confidenţial documentele preliminare pentru listarea la bursă în luna iunie şi vizează o posibilă debutare pe piaţa de capital în 2027. Rezultatele Anthropic arată amploarea cererii pentru servicii de inteligenţă artificială, dar şi costurile şi obligaţiile financiare considerabile pe care companiile trebuie să le suporte pentru a susţine această expansiune.

Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene și țara cu cea mai mare capacitate de stocare a gazelor naturale din Europa, intră în iarnă cu instalațiile sale de stocare umplute doar în proporție de 62%, mult sub obiectivul său de 80%. Deficitul semnificativ înseamnă că Berlinul va fi obligat să compenseze deficitul prin achiziții suplimentare de gaze naturale pe piața spot, într-un moment în care se așteaptă o creștere a cererii, iar prețurile vor fi supuse unei noi presiuni.

Dezvoltarea depășește limitele pieței germane, deoarece prezența sporită a țării pe piețele spot va intensifica probabil concurența pentru încărcăturile de gaze naturale și GNL disponibile. Având în vedere amploarea nevoilor Germaniei, achizițiile sale suplimentare ar putea pune presiune în creștere asupra prețurilor europene, crescând costurile de aprovizionare pentru restul UE.

Problema este agravată de faptul că Uniunea Europeană, în ansamblu, intră în iarnă cu rezerve puțin sub 75%, un nivel semnificativ sub performanța sa istorică. Prin urmare, incapacitatea Germaniei de a acumula rezerve energetice suficiente capătă o importanță deosebită pentru securitatea generală a aprovizionării continentului.

Impactul deficitului germani asupra pieței energetice europene

Decalajul german și efectele asupra pieței europene

Instalațiile de stocare din Germania au o capacitate totală de aproximativ 250 terawați-oră (TWh). Cu o capacitate de doar 62% umplută, țara este mult sub obiectivul de a-și umple instalațiile de stocare la 80% înainte de începerea sezonului de încălzire.

Importanța acestui deficit este mare, având în vedere rolul Germaniei în balanța energetică europeană. Este cel mai mare consumator de gaze naturale din UE, iar instalațiile sale de stocare reprezintă un element crucial al securității energetice regionale.

Instalațiile de stocare a gazelor naturale nu acționează doar ca o rezervă pentru o țară. Ele ajută la echilibrarea cererii și ofertei pe piața europeană, în special atunci când consumul crește din cauza temperaturilor scăzute. În perioadele de vârf, gazele stocate pot acoperi până la o treime din cererea europeană.

Prin urmare, atunci când o piață atât de mare intră în iarnă cu rezerve semnificativ mai mici decât cele așteptate, apar nevoi suplimentare de aprovizionare. Germania va trebui să caute cantități mai mari de pe piață, posibil în concurență cu alte țări care vor avea nevoie și ele de gaze naturale.

Acest lucru ar putea pune presiune în creștere asupra prețurilor de referință europene, deoarece cumpărătorii concurează pentru aceleași mărfuri disponibile. Țările care depind în mare măsură de importurile de GNL și au posibilități limitate de aprovizionare alternativă sunt deosebit de vulnerabile.

Prețurile gazelor naturale europene au depășit deja 100 de euro pe megawatt-oră miercuri, pentru prima dată din decembrie 2022, când criza energetică cauzată de invazia rusă a Ucrainei era la apogeu.

Costul energiei pentru opțiunea germană

Guvernul german a ales să nu-i oblige pe managerii de depozite să facă achiziții mai mari în timpul verii, bazându-se în principal pe mecanismele pieței și pe stimulentele economice.

Această alegere s-a dovedit problematică. În mod tradițional, lunile de vară sunt perioada în care țările europene cumpără gaze naturale pentru a-și umple instalațiile de stocare, deoarece prețurile sunt de obicei mai mici decât iarna.

Totuși, anul acesta condițiile au fost diferite. Întreruperile continue în furnizarea și transportul de mărfuri energetice prin Strâmtoarea Ormuz, combinate cu creșterea cererii de energie electrică din cauza valului de căldură din Europa, au menținut prețurile ridicate pe tot parcursul verii.

Prin urmare, companiile care administrau depozitele nu aveau un stimulent financiar puternic pentru a cumpăra cantități mari de gaze naturale la prețuri ridicate, în vederea depozitării acestora pentru iarnă.

Guvernul german, la rândul său, s-a abținut de la a interveni decisiv pentru a se asigura că instalațiile sunt umplute. Ministrul Energiei și Afacerilor Economice, Katherina Reiche, a ordonat în septembrie companiei energetice de stat Sefe să cumpere și să depoziteze gaze naturale suplimentare până la mijlocul lunii decembrie. Cu toate acestea, această intervenție a venit într-un moment în care marja pentru acoperirea deficitului se restrângea deja.

Ministerul german al economiei a recunoscut că țara nu va atinge obiectivul de 80%, admițând că ar fi fost mai bine dacă depozitele ar fi fost mai bine aprovizionate. De asemenea, a invocat evoluțiile internaționale și creșterea prețurilor drept motive principale ale întârzierii.

Tensiuni politice în UE și riscul scumpirilor la iarnă

Italia acuză Berlinul de transferul costurilor

Poziția Germaniei a stârnit reacții în cadrul UE, Italia criticând deschis efectele pregătirilor întârziate ale Berlinului.

Roma a reușit să atingă un grad de ocupare de 91% a propriilor depozite, plătind aproximativ 300 de milioane de euro pentru a asigura stocuri suficiente în perspectiva iernii.

Oficialul italian Alessandro Noce și-a exprimat nemulțumirea profundă a țării sale, argumentând că Italia este dublu împovărată: pe de o parte, de costul umplerii preventive a depozitelor și, pe de altă parte, de prețurile mai mari pe care le-ar putea cauza creșterea cererii din partea Germaniei.

Germania, însă, respinge acuzația că și-a transferat povara energetică către alte țări. Aceasta susține că sistemul european este acum mai rezistent decât în 2022, deoarece are o infrastructură de import de GNL mai extinsă și interconexiuni mai puternice între statele membre.

Riscul de penurie și de noi creșteri de prețuri

În ciuda nivelului scăzut de stocare, oficialii europeni par liniștitori în ceea ce privește riscul unor penurii naturale. Comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat că nu se așteaptă nicio problemă de securitate a aprovizionării, în sensul unei incapacități de a satisface nevoile pieței.

Totuși, așa cum a subliniat el, pentru cetățenii care au deja dificultăți în a-și plăti facturile la energie, absența unor penurii reale nu este neapărat o evoluție liniștitoare.

Aceasta este dimensiunea cheie a problemei. Suficiența gazelor naturale nu depinde doar de disponibilitatea cantităților pe piața globală, ci și de costul la care acestea pot fi obținute.

Europa ar putea evita un scenariu de penurie naturală, dar se va confrunta cu prețuri semnificativ mai mari. Dacă Germania și alte țări sunt obligate să cumpere cantități mari în timpul iernii, creșterea cererii ar putea menține prețurile ridicate.

Impactul va fi mai amplu decât facturile la încălzire. Gazele naturale rămân o materie primă importantă și o sursă de energie pentru industrie și sunt utilizate și în generarea de energie electrică. Prin urmare, o creștere prelungită a prețurilor ar putea duce la creșterea costurilor de producție, la limitarea competitivității întreprinderilor europene și la transferul treptat asupra prețurilor produselor și serviciilor.

Soluții de viitor și provocările energetice ale Uniunii Europene

Noile reguli pentru acțiuni și lecția din 2022

Eșecul Germaniei readuce în prim-plan dezbaterea despre dacă mecanismele pieței sunt suficiente pentru a asigura securitatea energetică a Europei.

Sebastian Heinermann, președintele asociației germane a operatorilor de stocare a gazelor naturale INES, susține că neîndeplinirea obiectivelor de stocare demonstrează necesitatea unor măsuri mai obligatorii, având în vedere iernile care urmează.

Printre propunerile luate în considerare se numără și instituirea unei obligații pentru furnizori de a menține stocuri specifice, pentru a crea o rezervă energetică strategică și a limita dependența de fluctuațiile ciclice ale pieței.

În același timp, Europa are în prezent unele avantaje față de criza energetică din 2022. Cererea de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 20% din 2021, în timp ce dezvoltarea de noi terminale GNL, în special în Germania, a extins posibilitățile de import.

Aceasta nu înseamnă că piața este imună la noi crize. Dependența crescută de GNL expune Europa mai mult la prețurile internaționale, la concurența cu marii cumpărători din Asia și la perturbările geopolitice ale rutelor de transport maritim.

În același timp, Jørgensen a clarificat că UE nu intenționează să își revizuiască planul de interzicere a importurilor de GNL din Rusia de la începutul anului 2027, în ciuda îngrijorărilor legate de costurile energiei.

Europa se confruntă cu o nouă provocare

Gradul scăzut de ocupare a depozitelor germane nu prevestește neapărat o repetare a crizei energetice din 2022. Cu toate acestea, relevă faptul că piața europeană are încă deficiențe semnificative și că securitatea aprovizionării nu poate fi considerată de la sine înțeleasă.

Întrebarea cheie pentru lunile următoare nu este doar dacă va exista suficient gaz natural pentru a satisface cererea, ci și cât de scump va fi pentru Europa să îl cumpere.

Germania, datorită dimensiunii sale, are potențialul de a influența decisiv echilibrul. Dacă este forțată să facă achiziții masive în timpul iernii, ar putea intensifica concurența pentru mărfurile disponibile și ar putea crea noi presiuni asupra prețurilor în întreaga UE.

CALENDAR ORTODOX 4 noiembrie 2026. Anual, în această zi, credincioșii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Ioanichie cel Mare, mare făcător de minuni. Acesta este unul dintre sfinţii care te poate scăpa grabnic de ispite dacă i te rogi cu credinţă.

Ortodoxe
Sfântul Cuvios Ioanichie cel Mare; Sf. Cuv. Gheorghe Mărturisitorul din Drama

Greco-catolice
Sf. cuv. Ioanichie cel Mare; Sf. ep. M. Nicandru; Sf. pr. m. Ermeu; Sf. Carol Boromeu

Romano-catolice
Ss. Carol Borromeu, ep.; Felix de Valois, pustnic

CALENDAR ORTODOX 4 noiembrie 2026. Sfântul Cuvios Ioanichie cel Mare este pomenit în calendarul creștin ortodox la 4 noiembrie.

Sfântul Ioanichie s-a născut în Bitinia din părinți creștini, în vremea împăratului iconoclast Leon al IV-lea Kazarul (775-780), fiul împăratului Constantin Copronim (741-775), susținător și el al ereziei iconoclaste.

‘Deși nu era dat la învățătura cărții, mai mult decât toți cei ce învățau, a înțeles ce este viața, căci căuta poruncile Domnului. Drept aceea, fiind povățuit de Duhul Sfânt, era foarte îmbunătățit, blând, smerit, răbdător și foarte ascultător’. (Viețile Sfinților)

Sfântul Ioanichie a fost deprins cu nevoințele ascetice încă din copilărie, înlesnite și de viața lui singuratică de păstor. De tânăr a fost luat la oaste, unde, timp de 24 de ani, a făcut dovada unui mare curaj.

„Tâlcuirea Psaltirii”, o întâlnire despre căutarea sensului. Părinții Iustin și Pantelimon conferenţiază la Bucureşti

Mai întâi a fost și el adept al ereziei iconoclaste (distrugerea icoanelor), care atunci tulbura toată biserica. Dar, pe când se întorcea dintr-o campanie militară, i-a ieșit în cale un monah înainte văzător, care l-a chemat pe nume și i-a spus: ‘O, fiule Ioanichie, dacă te numești creștin, pentru ce treci cu vederea icoana lui Hristos? Zadarnice sunt toate ostenelile faptelor tale celor bune, dacă nu ai credința cea dreaptă!’. (Viețile Sfinților)

Uimit, a înțeles că acela este plin de Duhul lui Dumnezeu și, cu ochii mai înainte văzători, a știut tot despre dânsul și îndreptându-se din înșelare, Sfântul Ioanichie a ales să-și ispășească păcatul printr-o viață închinată lui Dumnezeu, rugându-se ziua și noaptea. La început a stat în mai multe mănăstiri, iar mai pe urmă a ales viața de sihastru.

Și, căutând singurătatea, Sfântul Ioanichie a săpat odată în pământ o peșteră strâmtă și adâncă, ‘a început a viețui acolo fără a ieși din ea. Iar hrană avea de la un păstor, care păștea caprele în acel munte; acesta aducea sfântului câte puțină pâine și apă și aceasta numai o dată pe lună, iar el primea de la dânsul binecuvântare și rugăciune. Acolo a petrecut Sfântul trei ani, ziua și noaptea rugându-se și slăvind pe Dumnezeu, apoi cântând psalmii lui David, adăuga la fiecare stih cuvintele acestea: ‘Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul și acoperământul meu Sfântul Duh’. Aceste cuvinte ca pe o dulceață purtându-le pe limba sa, se veselea; cuvinte care mai pe urmă mulți deprinzându-le de la dânsul, totdeauna le aveau în gurile lor’.

După multă vreme a voit să meargă în Efes, la biserica unde a slujit Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, pentru închinare și rugăciune. Când a sosit în Efes și s-a apropiat de biserică, i s-au deschis de la sine ușile lăcașului și, intrând înăuntru, s-a rugat, închinându-se și sărutând icoana Sfântului Evanghelist Ioan. Apoi, ieșind din biserică, ușile s-au închis singure în urma sa, iar el s-a întors din nou în muntele în care viețuia.

Sfântul Ioanichie, prin asceză și rugăciune, s-a învrednicit de mari daruri, vindeca suferințele trupești și sufletești și alunga demonii. A fost martor al biruinței dreptei credințe împotriva iconoclasmului prin alegerea în scaunul de la Constantinopol a patriarhului ortodox Metodie, în anul 843.

O nouă avertizare ANM! Vremea se schimbă complet: ploi torențiale în mai multe județe din țară și ninsori în zonele de munte

A trecut la cele veșnice la vârsta de 94 de ani, în ziua de 4 noiembrie, moaștele sale făcându-se izvor de binecuvântare și alinare a suferințelor. Pe când murea Cuviosul Ioanichie, părinții cei ce viețuiau în muntele Olimpului au văzut un stâlp de foc înălțându-se spre cer, căruia îi mergeau înainte îngerii, deschizându-i ușile raiului. Așa au cunoscut că Părintele Ioanichie trecea la odihna cerească.

Sfântul Ioanichie a săvârşit numeroase minuni atât în timpul vieții, cât și după ce a trecut la cele veșnice. Sfântul Ioanichie a profețit sfârșitul împăraților Nichifor I și Mihail I Rangabe, precum și ascensiunea lui Leon al V-lea Armeanul, scrie Ziarul Lumina.

Calendar ortodox 4 noiembrie 2026. Rugăciunea către Sfântul Ioanichie cel Mare

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor şi cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; şi te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Ioanichie, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre. Deschide-voi gura mea şi se va umple de Duhul şi cuvânt răspunde-voi Împărătesei Maice şi mă voi arăta luminat prăznuind şi voi cânta minunile ei, bucurându-mă.

Fiind luminat cu lumina harului, cuvioase, luminează pe cei ce prăznuiesc cu credinţă pomenirea ta şi cu rugăciunile tale izbăveşte-i pe ei din întunericul păcatelor, Sfinte Ioanichie. Călătorit-ai neabătut pe calea care duce către Cetatea Cerească, Sfinte Ioanichie, că te-a povăţuit Duhul Sfânt, care S-a odihnit în inima ta. Ai avut smerenie care înalţă, Sfinte Ioanichie, pentru aceea ne rugăm ţie: milostiveşte-te spre noi smeriţii, cuvioase şi uşurează toate durerile inimilor noastre.

Chemarea celor căzuţi şi Întărirea celor ce stau eşti, cea cu totul fără prihană. Pentru aceea mă rog ţie, îndreptează gândul meu cel căzut prin păcat, ca să te slăvesc, Stăpână. Pe ai tăi cântăreţi, Născătoare de Dumnezeu, Ceea ce eşti Izvor Viu şi Îndestulat, care s-au împreunat ceată duhovnicească întăreşte-i şi întru Dumnezeiască slava ta, cununilor măririi învredniceşte-i. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh. Cinste Maicii Domnului și slavă Sfinților toți. Amin.

Calendar ortodox noiembrie 2026: Când sunt marile sărbători cu cruce roșie și de la ce dată începe Postul Crăciunului

Economia României ar putea scădea cu până la 1% în acest an, iar riscul de recesiune persistă şi în 2027, în condiţiile în care perspectivele de creştere economică pentru anul viitor sunt cuprinse între 0% şi 0,5%, a declarat luni preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, la un eveniment de specialitate.

„Anul ăsta vom avea recesiune. Anul ăsta noi am venit cu o creştere pentru anul viitor între 0 şi 0,5%, la fel, când restul zic 2% şi deja primim feedback că suntem optimişti. Dar, în general, dacă mă uit în istorie, când România a fost în recesiune, niciodată n-a fost un singur an, au fost măcar doi. Şi de asta, riscurile rămân de recesiune şi pentru anul viitor, deşi ar trebui să fie uşor mai bine decât în anul ăsta”, a afirmat Adrian Codirlaşu, la evenimentul Banking Forum organizat de Financial Intelligence, scrie AGERPRES.

Economia ar putea scădea cu până la 1% în acest an

Acesta a explicat că perspectivele economice sunt afectate de reducerea producţiei de energie şi de evoluţia consumului.

„În anul ăsta, practic, o să vedem datele pe trimestrul III, dar în momentul în care centrala de la Cernavodă e închisă şi importăm, deci, pe de o parte, ne scade producţia, pe de altă parte, ne scade exportul net, cu ambele componente ale PIB, nu are cum să iasă plus. Şi vedem consumul, atât pe bunuri, cât mai ales pe servicii, cum evoluează. Nu văd cum să iasă plus. De asta, aşteptarea mea pentru acest an este de o recesiune uşoară, undeva până în 1% scădere, şi anul viitor, mă rog, dacă avem noroc, stăm pe loc”, a susţinut preşedintele CFA România.

Deficitul și mediul extern, printre riscurile pentru România

Potrivit acestuia, dificultăţile economice sunt amplificate de situaţia externă şi de necesitatea finanţării deficitului bugetar.

„Pentru că şi mediul extern este extrem de dificil şi am zis anii trecuţi, când vorbeam de deficite, că, având asemenea deficit, ne luăm un risc macro mare, că trebuie să finanţăm acel deficit şi, dacă avem noroc că piaţa externă e ok, atunci îl putem finanţa, dar dacă piaţa externă nu e ok, avem o problemă în a-l finanţa, cum a fost în anul 2008, când am intrat în criză doar cu 12% datorie publică în PIB. Dar erau atunci nişte scadenţe la datorie, atât publică, cât şi privată, care ne-au dus în criză şi la Fondul Monetar”, a explicat Codirlaşu.

Presiuni asupra inflaţiei dinspre energie

Referindu-se la inflaţie, acesta a arătat că majorarea preţurilor energiei reprezintă unul dintre factorii care exercită presiuni asupra economiei.

„Cu inflaţia am văzut că avem o recreştere a inflaţiei. De ce? Pentru că pe noi ne-a lovit partea de energie pe toate cele trei componente. Avem criză internă pe energie electrică, e oprită centrala de la Cernavodă, deci preţurile se duc în sus când oferta scade. Apoi avem preţul gazului metan în lumea europeană. N-a mai fost aşa mare din 2022, de când a pornit războiul din Ucraina. Mă rog, atunci a fost mult mai mare decât e acum, dar ca nivel, din 2022 n-a mai fost atât de mare. Deci nu are cum, de asemenea, să nu se vadă în preţuri. Şi avem preţul petrolului, care acum se tranzacţionează, Brent, cel relevant pentru Uniunea Europeană, undeva la 112-113 dolari pe baril. Iar dacă se şi reaprinde conflictul, vă daţi seama, nu are cum să scadă”, a declarat Codirlaşu.

Prognoză pentru curs: 5,4-5,5 lei pentru un euro la finalul anului viitor

În ceea ce priveşte evoluţia cursului de schimb, acesta estimează o depreciere graduală a monedei naţionale în următorii ani.

„Pentru curs, cum spuneam, avem o apreciere reală şi, din cauza asta, având o apreciere reală, vom avea acest trend de uşoară depreciere a leului, gen 10-15 bani în fiecare an, mult timp de acum încolo. De asta noi avem forecast pentru anul următor undeva între 5,4 şi 5,5 euro-leu la final de an”, a declarat Codirlaşu.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracţie a economiei de 0,4%, faţă de o creştere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale.

Alegerea reprezentanților în Congresul SUA de pe 3 noiembrie i-ar putea aduce lui Donald Trump pierderea majorității parlamentare, un scenariu care i-ar bloca multe dintre planurile economice și politice în ultimii doi ani la Casa Albă. Rezultatul acestui vot este decisiv pentru viitorul taxelor vamale americane, al investițiilor străine, dar și pentru ajutorul acordat Ucrainei sau relația cu partenerii din Europa.

În ceea ce privește România, principalele mize sunt legate de securitatea în regiune și de derularea unor investiții mari de la Washington, în special în energie. Analiștii politici au explicat pentru „Adevărul” ce urmează la Washington și ce impact vor avea aceste schimbări asupra țării noastre.

Miza alegerilor din 3 noiembrie și lupta pentru controlul Congresului

Pe 3 noiembrie, americanii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 de senatori. În mai multe state vor avea loc și alegeri pentru funcția de guvernator, parlamentele locale și alte funcții publice. Miza principală este controlul Congresului, unde republicanii dețin în prezent majoritatea în ambele camere.

„Alegerile din 3 noiembrie au o miză fundamentală pentru că ele vor stabili raportul de forțe dintre puterea executivă și cea legislativă în ultimii doi ani ai actualului mandat prezidențial al lui Donald Trump”, declară pentru „Adevărul” analistul politic Cătălin Done.

Scrutinul reprezintă și un test al popularității președintelui. Nemulțumirile legate de politicile administrației pot influența votul pentru candidații republicani, în timp ce democrații încearcă să obțină majoritatea în cel puțin una dintre camere.

De partea republicanilor, principalii lideri din Congres sunt Mike Johnson, în Camera Reprezentanților, și John Thune, în Senat. Democrații sunt reprezentați de Hakeem Jeffries, respectiv Chuck Schumer, arată Done.

O eventuală victorie a democraților în Camera Reprezentanților ar permite intensificarea controlului parlamentar asupra administrației Trump, inclusiv prin anchete și audieri. Dacă republicanii pierd și majoritatea din Senat, președintele ar putea întâmpina dificultăți suplimentare la confirmarea unor numiri în administrație și în sistemul judiciar. „Practic, am putea asista la instalarea unei guvernări divizate, caracterizată prin competiție instituțională, negocieri dificile și o creștere a probabilității blocajelor legislative”, explică analistul.

Bătălia internă din partide și pregătirile pentru alegerile din 2028

George Jiglău, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai și analist politic, spune că scrutinul are și o miză care privește alegerile prezidențiale din 2028.

Mai exact, rezultatele obținute acum de senatori și guvernatori ar putea influența viitoarea competiție pentru desemnarea candidaților prezidențiali. Politicienii care își reconfirmă mandatele cu rezultate bune ar putea căpăta un avantaj înaintea alegerilor interne din cele două partide.

El amintește că scrutinul stabilește inclusiv condițiile în care Trump va colabora cu legislativul în a doua parte a mandatului.

„Dacă pierde și Camera, și Senatul, atunci lucrurile pentru Trump se complică foarte mult, pentru că nu e ca și cum nu va mai putea să facă nimic din ce ar propune el. Sunt acele executive orders pe care președintele american le poate da ca șef al executivului american. Dar Congresul dominat de democrați poate să-i pună multe bețe în roate lui Trump, exact așa cum a făcut în a doua parte a mandatului, după alegerile din 2018. Pot face anchete, pot face comisii, pot face audieri, pot să recurgă la impeachment”, explică pentru „Adevărul” George Jiglău.

Amintim că Donald Trump a fost vizat de două proceduri de impeachment în timpul primului său mandat. În ambele cazuri, Camera Reprezentanților a votat punerea sa sub acuzare, însă Senatul l-a achitat. Procedura permite Congresului să tragă la răspundere un președinte pentru fapte grave, dar punerea sub acuzare nu înseamnă automat demiterea. Pentru înlăturarea din funcție este necesară condamnarea de către Senat, cu votul a două treimi dintre senatorii prezenți.

Polarizarea extremă a societății americane și efectele asupra alegătorilor

Dincolo de lupta pentru majoritatea parlamentară, scrutinul are loc într-un climat politic tensionat.

Cătălin Done vorbește despre o polarizare identitară și afectivă, în care apartenența politică a devenit, pentru o parte importantă a populației, o componentă a identității sociale. Mai precis, spune el, diferențele dintre republicani și democrați nu mai privesc doar taxele, politicile sociale sau rolul statului, ci și felul în care cele două tabere înțeleg democrația, autoritatea și identitatea națională.

Analistul atrage atenția că societatea americană nu este împărțită în două grupuri omogene. Există diferențe importante între generații, categorii sociale, comunități urbane și rurale, dar și între grupurile etnice și religioase. Sistemul electoral poate însă amplifica antagonismele existente.

„O societate eterogenă ajunge să fie reprezentată politic prin două tabere care se percep reciproc din ce în ce mai mult ca adversari existențiali”, explică Cătălin Done.

Polarizarea societății americane este vizibilă și în discursul liderilor politici, consideră George Jiglău. „Percepția e clar formată că societatea americană este foarte polarizată, se vede chiar și din comportamentul celui de la vârf, de la Trump, începând cu felul în care vorbește despre o parte a societății americane care nu îl susține. Și se vede și dacă ne uităm la răspunsurile pe care le dau ceilalți, și politic, și la nivel de societate. Deci ostilitatea față de mesajele pe care le dă Trump, ele în sine fiind foarte agresive, se manifestă din ce în ce mai intens și aproape la fel de agresiv”, spune el.

Analistul oferă exemplul imigrației, una dintre temele care provoacă dispute între cele două partide: „Dacă Trump are o retorică agresivă, să spunem, față de imigranți, pe tema migrației, atunci candidații democraților vin cu mesaje cât mai prietenoase față de virtuțile imigrației pe care, până la urmă, a fost construită toată societatea americană, așa cum arată ea astăzi”.

Potrivit lui George Jiglău, sistemul electoral american, dominat de competiția dintre două mari partide, favorizează accentuarea acestor diferențe. Frecvența alegerilor întreține confruntarea politică, fiecare tabără prezentând-o pe cealaltă drept o amenințare la adresa societății americane.

Scenariul unui al treilea mandat pentru Trump și limitele Constituției

Donald Trump a adus în repetate rânduri în discuție posibilitatea de a rămâne la Casa Albă și după 2028, deși Constituția americană limitează la două numărul mandatelor pentru care o persoană poate fi aleasă președinte.

„Donald Trump a ajuns să exprime unele idei fanteziste de o gravitate extremă. Din punct de vedere constituțional, un al treilea mandat prezidențial pentru Donald Trump este imposibil. Al 22-lea Amendament al Constituției americane, ratificat în 1951, stipulează explicit că nicio persoană nu poate fi aleasă în funcția de președinte de mai mult de două ori. Amendamentul a fost adoptat în urma experienței președintelui Franklin D. Roosevelt, care fusese ales de patru ori, întrerupând tradiția informală instituită de George Washington”, continuă Cătălin Done.

În dezbaterea publică americană au apărut și scenarii prin care Trump ar putea încerca să revină la conducerea țării fără să candideze direct pentru funcția de președinte.

„Există, într-adevăr, anumite speculații juridice privind posibilitatea unei interpretări restrictive a amendamentului, pornind de la distincția dintre a fi ales președinte și a exercita funcția prezidențială prin succesiune. Una dintre ipotezele vehiculate a fost aceea a unei candidaturi a lui JD Vance la președinție, cu Trump într-o funcție de vicepreședinte, urmată de o eventuală demisie a primului”, mai spune el.

Cătălin Done subliniază că nici această variantă nu ar putea ocoli cu ușurință prevederile constituționale: „Această interpretare întâmpină însă obstacole constituționale majore, inclusiv prin raportare la al 12-lea Amendament, care restricționează eligibilitatea pentru funcția de vicepreședinte a persoanelor neeligibile constituțional pentru președinție. În plus, modificarea propriu-zisă a Constituției ar necesita o majoritate de două treimi în ambele camere ale Congresului și ratificarea de către trei pătrimi dintre state. Un asemenea consens este, în condițiile actuale, foarte greu de imaginat.”

Dincolo de dezbaterea juridică, declarațiile lui Trump au și o miză pentru viitorul Partidului Republican. „Acestea pot fi interpretate ca o formă de menținere a mobilizării propriului electorat, dar și ca o strategie de prelungire a influenței sale asupra Partidului Republican și asupra succesiunii politice din 2028”, punctează analistul.

Cătălin Done analizează această strategie și din perspectiva relației dintre liderii politici și susținătorii lor. „Există aici un element interesant din perspectiva antropologiei politice – personalizarea puterii și transformarea liderului într-un simbol al unei comunități politice. În acest tip de relație, loialitatea față de lider poate deveni mai importantă decât adeziunea la un program politic sau la o doctrină instituțională”, lămurește el.

În opinia sa, discuția despre un al treilea mandat are implicații care depășesc viitorul politic al lui Donald Trump: „Prin urmare, chiar dacă un al treilea mandat este blocat de ordinea constituțională, dezbaterea despre posibilitatea lui are o semnificație instituțională reală. Ea testează limitele acceptabilității politice, raportul dintre autoritatea personală și autoritatea constituțională și capacitatea instituțiilor de a rezista presiunilor exercitate de liderii politici.”

Și George Jiglău consideră că șansele unui al treilea mandat pentru Donald Trump sunt foarte mici. „Am observat că în ultimele luni nu prea a mai răzbătut narativul ăsta. Poate mi-a scăpat mie, dar cred că nu se mai spune lucrul ăsta așa, în gura mare, cum era imediat după alegerile din 2024. Și cred că sunt mai multe motive pentru asta. În primul rând, ar fi foarte greu de formalizat o astfel de modificare care să permită președintelui un al treilea mandat. Deci trebuie amendată Constituția”, explică acesta.

Dincolo de obstacolele constituționale, analistul pune în discuție și nivelul de susținere de care se bucură președintele american.

„Trump însuși, mă rog, așa cum e el, dar cred că conștientizează că nivelul lui de sprijin popular e mai redus decât a fost oricând. Dar nu e vorba doar de lipsă de simpatie, este de-a dreptul ostilitate de partea cealaltă, apropo de polarizare. […] Iar ca să împingi într-o formă sau alta, așa, pur ipotetic, nu prin mecanisme politice formale, constituționale, ci prin forță populară, să zicem, o mișcare dintr-asta, cu un al treilea mandat, ai avea nevoie de un sprijin popular mai amplu sau, în orice caz, de mult mai puțină ostilitate care să se manifeste concret, comparativ cu situația în care se află el acum”, adaugă el.

În perspectiva alegerilor prezidențiale din 2028, George Jiglău vorbește și despre rolul pe care Trump l-ar putea avea în desemnarea viitorului candidat republican: „Probabil că, oricum, candidatul republicanilor în 2028, dincolo de alegerile interne din partid, va fi acela pe care Trump își pune mâna binecuvântătoare cumva și spune: «El este cel care va duce, practic, el va fi un al treilea mandat al meu», dar probabil va fi o formulare de genul ăsta, care să rezoneze cât mai bine cu baza electorală MAGA.”

George Jiglău consideră că actualul vicepreședinte JD Vance ar putea fi unul dintre candidații republicani la alegerile prezidențiale din 2028. Totuși, în urma alegerilor din 3 noiembrie, ar putea apărea și alți potențiali candidați, în special dintre senatorii și guvernatorii republicani care obțin rezultate bune. În opinia analistului, aceștia ar putea reprezenta o alternativă la politicienii apropiați de Donald Trump.

Impactul asupra securității României și parteneriatului cu SUA

O eventuală schimbare a majorității din Congresul american ar putea influența nu doar politica internă a Statelor Unite, ci și relațiile cu aliații europeni, finanțarea sprijinului pentru Ucraina și deciziile privind securitatea NATO. Pentru România, aflată la granița estică a Alianței, întrebarea este dacă rezultatul alegerilor din 3 noiembrie va aduce schimbări concrete în relația cu Washingtonul.

Cătălin Done consideră că relația dintre Statele Unite și Europa traversează o perioadă de redefinire. Administrația Trump insistă asupra creșterii contribuțiilor europene la apărare, iar controlul Congresului poate influența adoptarea bugetelor și finanțarea unor angajamente externe. O majoritate democrată ar putea exercita un control mai puternic asupra administrației, fără ca acest lucru să însemne automat revenirea la politica externă americană dinaintea celui de-al doilea mandat al lui Trump.

„România trebuie să privească aceste alegeri nu doar ca pe un eveniment politic american, ci ca pe un moment care poate modifica parametrii de funcționare ai securității regionale”, avertizează Cătălin Done.

În opinia specialistului, Bucureștiul trebuie să continue consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, dar și să participe la dezvoltarea capacităților europene de apărare. O asemenea abordare ar reduce dependența securității regionale de schimbările politice de la Washington.

„Acum, eu nu cred că aceste alegeri au un impact atât de mare la un nivel, hai să spunem, macro, în relațiile între România și americani, nici economic, nici politic și nici de securitate”, este de părere George Jiglău.

El consideră că România a încercat să păstreze relații bune cu administrația Trump, fără să se îndepărteze de partenerii europeni sau de Ucraina. În acest context, poziționarea președintelui Nicușor Dan poate părea uneori ambiguă, dar analistul apreciază că tocmai această abordare îi permite Bucureștiului să mențină dialogul cu tabere politice diferite.

„În această zonă de, s-o numim, ambiguitate, cred că putem, în contextul actual, să o interpretăm mai degrabă pozitiv. Dacă se schimbă ceva semnificativ, fie acum, fie în 2028, în administrația americană, nu cred că România este pe poziții de adversitate cu oricine ar putea să conducă sau să aibă influență la vârful administrației americane”, adaugă acesta.

Relațiile dintre cele două țări nu se limitează însă la contactele dintre președinți. România colaborează cu instituțiile americane, cu reprezentanții diplomatici și cu membri ai Congresului, inclusiv în domeniul apărării și al securității.

„Politica externă americană se poartă și prin alte canale decât cele directe și personale, cu președintele, adică prin Departamentul de Stat, evident, unde iarăși România a avut o relație destul de bună”, explică George Jiglău.

În privința relațiilor dintre Washington și capitalele europene, acesta consideră că dificultățile actuale sunt prea profunde pentru a fi rezolvate prin simpla schimbare a majorității parlamentare. Alegerile prezidențiale americane din 2028 ar putea avea o importanță mai mare pentru direcția politicii externe a Statelor Unite, dar nici atunci statele europene nu ar trebui să își condiționeze strategiile economice și de securitate de rezultatul unui singur scrutin.

Schimbările în politica comercială și problema tarifelor vamale

Dincolo de relațiile diplomatice și de securitate, rezultatul alegerilor din 3 noiembrie ar putea influența și politica comercială a Statelor Unite, cu efecte asupra companiilor și investițiilor din întreaga lume. Una dintre principalele mize este viitorul tarifelor vamale folosite de administrația Trump în relațiile cu partenerii comerciali.

Cătălin Done explică faptul că taxele asupra importurilor au devenit un instrument de negociere geopolitică, ale cărui efecte depășesc comerțul dintre Statele Unite și țările vizate. Companiile care depind de furnizori internaționali trebuie să ia în calcul costuri suplimentare, posibile schimbări ale rutelor comerciale și riscul modificării regulilor în timpul derulării unor investiții.

În februarie 2026, Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că International Emergency Economic Powers Act (IEEPA), legea privind competențele economice în situații de urgență, nu îi conferă președintelui autoritatea de a introduce tarife vamale în baza acesteia. Hotărârea a invalidat tarifele instituite în temeiul legii respective, fără să elimine posibilitatea administrației de a recurge la alte instrumente legale pentru taxarea importurilor.

Prin urmare, chiar dacă democrații ar obține majoritatea în Congres, taxele vamale nu ar dispărea automat. Parlamentarii ar putea însă să intensifice controlul asupra politicii comerciale a administrației și să încerce modificarea cadrului legislativ. „Pentru economia globală, problema centrală este predictibilitatea”, subliniază Cătălin Done.

Pentru companiile internaționale, incertitudinea poate conta la fel de mult ca nivelul efectiv al taxelor. Atunci când nu știu ce tarife vor fi aplicate peste câteva luni, firmele pot amâna investiții, pot renegocia contracte sau pot căuta furnizori în alte țări, mai spune acesta. Aceste decizii pot afecta inclusiv economii care nu sunt vizate direct de măsurile comerciale americane, dar care fac parte din aceleași lanțuri de producție și aprovizionare.

Viitorul investițiilor americane și proiectele energetice din România

În România, efectele unei eventuale schimbări de majoritate în Congres s-ar putea resimți diferit de la un sector economic la altul. George Jiglău nu se așteaptă ca investițiile americane deja consolidate să fie afectate semnificativ de rezultatul alegerilor din 3 noiembrie, dar atrage atenția asupra unor proiecte energetice în care relațiile politice ar putea avea o influență mai mare.

„Este un partener important și care s-a ancorat destul de bine. Nu cred că acești investitori sunt în ipostaza de a se lua și a se duce dacă se schimbă administrația sau controlul politic la Washington sau chiar dacă, la un moment dat, asistăm la vreo schimbare semnificativă la noi. Cred că funcționează și niște considerente economice sau de funcționalitate a statului român, pe zona fiscală sau pe alte lucruri care atrag sau îndepărtează oameni de afaceri în general”, consideră acesta.

Analistul menționează industria auto și sectorul IT printre domeniile în care capitalul american este prezent în România. Unele investiții sunt realizate și prin intermediul unor companii înregistrate în alte state europene, ceea ce face mai dificilă evaluarea întregii prezențe economice americane.

Situația ar putea fi însă diferită în cazul unor proiecte din domeniul energiei nucleare. Specialistul ridică semne de întrebare în privința investițiilor în reactoare modulare de mici dimensiuni, în special în legătură cu transparența proiectelor, evaluarea riscurilor tehnice și de mediu și influența relațiilor politice asupra promovării lor: „Aceste mini-reactoare, cum au fost ele numite, sunt niște investiții care ridică niște semne de întrebare, să spunem așa, și care au fost facilitate sau construite pe niște considerente extrem de politice și extrem de direct legate de zona MAGA.”

În acest context, George Jiglău vorbește despre posibile legături între anumite interese economice și persoane apropiate administrației Trump. El precizează însă că o parte dintre informațiile privind aceste relații rămân insuficient documentate, astfel că eventualele influențe politice asupra investițiilor nu pot fi considerate demonstrate.

„S-ar putea să fie afectate negativ aceste investiții, dar poate că nu-i neapărat un lucru rău, până ne mai lămurim un pic și cu oamenii de afaceri de la noi, și cu cei care susțin, din Statele Unite, și cu interesele, noi spunem, ale statului american”, punctează el.

De aici rezultă și o distincție importantă pentru economia românească: o schimbare politică la Washington nu ar determina automat retragerea capitalului american, dar ar putea influența proiectele care depind într-o măsură mai mare de susținerea unor cercuri politice, conform spuselor sale.

„Poate că prima mea afirmație legată de absența unui impact considerabil e contrazisă de a doua mea afirmație, că sunt un anumit tip de investiții americane care depind foarte mult de cine conduce acolo. Dar, sigur, asta urmează să mai vedem în perioada următoare”, crede George Jiglău.