Până la această oră, PNL a ”transferat” nouă parlamentari în rândurile sale: patru de la SOS, trei de la POT, unul de la AUR și tot unul de la PSD.

Zestrea de parlamentari a partidului condus de Ilie Bolojan ar putea urca la zece, pentru că, potrivit Gandul, la PNL ar putea ajunge și deputata Andreea Cîmpianu.

Potrivit informațiilor de pe site-ul Camerei Deputaților, Cîmpianu a fost la SOS România, partidul Dianei Șoșoacă, -până în iunie 2026, iar de atunci este ”fără adeziune la formaţiunea politică pentru care a candidat la alegeri”.

Deputata era la SOS când se vota moțiunea de cenzură contra cabinetului condus de Ilie Bolojan și s-a exprimat pentru demiterea acestuia.

”Am susţinut această moţiune pentru toate pachetele de austeritate impuse; pentru că v-aţi bătut joc de studenţi, de mame, de bătrâni, de antreprenori, prin taxe şi impozite mărite, prin inflaţie indusă, pentru un război care nu este al nostru şi pentru nişte resurse care le livraţi străinilor cu foarte mare uşurinţă. Andreea Cîmpianu şi SOS România rămâne în continuare alături de poporul român”, spunea, într-un clip, Andreea Cîmpianu.

Citește și Fostul judecător CCR Tudorel Toader, verdict despre scenariul anticipatelor. ”Nimeni nu vrea să piardă mandatul”

Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a declarat că știe despre parlamentari neafiliați care ar vrea să intre în rândul parlamentarilor liberali, precizând totodată că nu cunoaște și numele respectivilor.

Bogdan a mai spus că toți care ”sunt bineveniți” în PNL toți cei care își schimbă opțiunea politică ”din propriile lor convingeri” și respectă regulile partidului.

”Vă mărturisesc că nu cunosc despre ce parlamentari este vorba, cu nume și prenume, însă înțeleg că sunt dintre parlamentarii neafiliați care doresc să se afilieze grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. Dacă, repet, respectă ceea ce am spus mai devreme, sunt bineveniți.

Partidul Național Liberal nu a făcut niciun fel de oferte privitoare la funcții, privind așa-zise cumpărări de voturi, cum fac alte partide prin parlament”, a spus purtătorul de cuvânt al PNL, citat de Mediafax.

La începutul lunii, deputata Alina Gorghiu, aflată în tabăra anti-Bolojan din PNL, îl ataca pe șeful partidului pentru ”transferurile” de parlamentari făcute în ciuda faptului că acesta declarase se declara inamic al traseismului. Gorghiu făcea atunci, pe rețelele de socializare, contabilitatea aleșilor aduși la PNL și anticipa, ironic, faptul că ”vechii liberali” vor ajunge curând să fie în minoritate.

Citește și Kelemen, despre varianta unui guvern tehnocrat dorită de Bolojan: ”Dacă PSD nu votează, nu are cum să treacă”

Arabia Saudită ameninţă marţi să riposteze cu ”fermitate”, după o nouă serie de atacuri ale rebelilor proiranieni houthi din Yemen pe teritoriul saudit, cu rachete balistice şi drone, soldate luni cu 13 răniţi, un nou front în Războiul din Orientul Mijlociu, în care Iranul neagă orice implicare, relatează AFP.

Houthi au provocat în ultimele zile o serie de înfrângeri importante forţelor guvernamentale yemenite şi aliatului lor saudit, consolidându-şi, în urma unei ofensive-fulger, strânsoarea asupra Strâmtorii Ban el-Mandeb, care asigură o legătură strategică între Europa şi Asia.

Ei au vizat infrastructuri petroliere în Arabia Saudită primul exportator mondial de petrol brut, ceea ce a condus la scumpirea petrolului peste pragul simbolic de 100 de dolari.

Incendiu puternic pe o insulă, în Croația. Pompierii se luptă de zile întregi cu flăcările, sute de persoane au fost evacuate

Luni, opt militari din cadrul forţelor guvernamentale au fost ucişi într-un atac houthi în vestul Yemenului, au anunţat două surse militare yemenite.

Houthi au revendicat un nou atac „de mare anvergură” cu „zeci de rachete balistice şi drone” împotriva bazei aeriene King Khalid, la Khamis Mushait, în sudul Arabiei Saudite.

Un locuitor din vecinătate a declarat AFP că a văzut „multe rachete” căzând în baza militară şi că a auzit explozii puternice. „Este prima oară când sunt atât de multe”, a declarat el, adăugând că atacul a provocat un incendiu „care a durat foarte mult timp”.

O coaliţie militară condusă de către Riad a confirmat marţi atacuri cu rachetă şi dronă, luni, la Khamis Mushait, Abha şi Taif, şi a anunţat că au fost răniţi 13 civili.

SAUDI ARABIA’S ENTIRE OIL INFRASTRUCTURE & INDUSTRY IS BEING DISMANTLED IN REAL TIME.

NO MATTER IF THE WAR ENDED TOMORROW, IT WILL TAKE YEARS TO REBUILD. SO, THE 2nd LARGEST OIL PRODUCER WILL BE OUT OF BUSINESS FOR THE FORESEEABLE FUTURE.

THANK YOU MR TRUMP FOR YOUR ATTENTION… pic.twitter.com/rH2gOHkZFE

— Tomthunkit™ (@TomthunkitsMind) September 15, 2026

Riadul a ripostat cu 50 de lovituri, la fel ca şi cu o zi mai înainte, potrivit huthi. „Aviaţia criminală saudită a efectuat 54 de atacuri aeriene în ultimele 24 de ore, cu avioane (de tip) F-16 şi Typhoon, care au decolat de pe baze saudite”, a declarat un purtător de cuvânt militar huthi, Yahya Saree, care a precizat că aceste atacuri au vizat regiunile Taiz, Lahj, Al-Jawf, Marib şi Hodeida.

Coaliţia a anunţat că „va face faţă acestor atacuri cu responsabilitate şi fermitate”. Prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, conducătorul de facto al regatului, l-a primit luni, la Jeddah, pe comandantul Comandamentului Central american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) Brad Cooper, cu care a discutat despre „ultimele evoluţii în regiunea” Orientului Mijlociu, potrivit agenţiei oficiale saudite de presă SPA.

El efectuează marţi o vizită în Egipt, pentru a discuta despre aceleaşi evoluţii regionale cu preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi, a anunţat preşedinţia egipteană.

Citește și Incendiu la bordul unui feribot în Filipine. Cel puțin cinci persoane au murit și alte 87 sunt date dispărute

În acest context tensionat, Arabia Saudită a cerut amânarea unei reuniuni cu Iranul, prevăzută luni, în Oman, cu ţări de la Golful Persic, potrivit diplomaţiei iraniene.

„Invocarea problemei yemenite ca motiv (al mânării) este un fals pretext”, a apreciat într-o conferinţă de presă, la Teheran, un purtător de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Esmail Baghai.

„Iranul nu intervine în afacerile interne yemenite”, a dat el asigurări, adăugând că huthi sunt „actori total independenţi (care-şi) iau propriile decizii, în funcţie de propriile interese”.

Această reuniune urma să abordeze viitorul Strâmtorii Ormuz, alt punct de trecere-cheie al comerţului mondial cu hidrocarburi pe care Iranul a închis-o din februarie.

Regatul se află atât sub presiunea atacurilor huthi, cât şi a petrolierelor sale ameninţate în ambele strâmtori Ormuz şi Bab el-Mandeb.

Oleoductul saudit Est-Vest, o cale de export de ţiţei crucială în ocolirea blocării Strâmtorii Ormuz, este oprit în urma unor atacuri cu dronă din Irak, potivit Riadului.

Cuceririle huthi au agravat o criză pe care ţările de la Golful Persic o considerau deja de nesusţinut. Cu strâmtorile Ormuz închisă şi Bab el-Mandeb tot mai vulnerabilă, dezescaladarea devine un imperativ economic”, estimează Ali Vaez, de la centrul de reflecţie International Crisis Group.

După ani de acalmie, Yemenul a fost antrenat în iulie în Războiul din Orientul Mijlociu declanşat de Statele Unite şi Israel prin Războiul din Iran, la 28 februarie.

Confruntări armate în vestul Yemenului s-au soldat în ultimele luni cu sute de morţi şi deplasarea a aproape 86.000 de persoane, potrivit Organizaţiei Mondiale a Migraţiilor (OIM).

În contextul în care negocierile între Statele Unite şi Iran sunt într-un punct mort, preşedintele american a anunţat luni, din nou, că este pregătit să discute.

„Iranul vrea să încheie un acord rapid şi cu disperare. Voi alege dacă Statele Unite vor decide sau nu răspundă. Suntem deschişi ideii”, a scris pe reţeaua sa Truth Social Donald Trump.

„Nu va exista nicio negociere atât timp cât condiţiile Iranului nu sunt îndeplinite. Asta e tot”, i-a răspuns pe X secretarul Consiliului Suprem al Securităţii Naţionale din Iran, Mohsen Rezai.

În Piața Victoriei continuă confruntările între grupurile violente și jandarmi. Forțele de ordine încearcă să îi identifice și să îi scoată din mulțime pe cei care aruncă obiecte și atacă dispozitivul de jandarmi.

Unul dintre principalii organizatori ai protestului din Piața Victoriei, indicat drept persoana care ar fi coordonat acțiunile violente ale manifestanților, a fost reținut de forțele de ordine. Protestele oierilor au degenerat în confruntări între manifestanți și jandarmi, după ce mai multe persoane au aruncat cu pietre, sticle și borduri în forțele de ordine.

Persoana reținută ar fi unul dintre cei care au încercat să răstoarne o mașină a Jandarmeriei. Acesta este considerat principalul instigator și purta cască și echipament similar celui de militar.

Liderul instigatorilor care au deturnat protestul fermierilor din Piața Victoriei, s-au luat la bătaie cu jandarmii și au încercat să forțeze intrarea în Guvern, a fost scos marți seara din Piață și dus la audieri, la Secția 6 de Poliție. Este vorba despre Ciprian Pamfile, cunoscut după ce, în octombrie 2025, a intrat pe teren în timpul unui meci România-Austria și un susținător al lui Călin Georgescu. În continuare în Piața Victoriei au loc scene șocante: mai mulți protestatari au rupt bucăți din șinele de tramvai și au aruncat cu ele în jandarmi.

Protestatarii violenți au atacat jandarmii cu pietre și borduri

Spiritele s-au încins din nou în Piaţa Victoriei din București, unde grupuri de manifestanți violenți au continuat să îi atace pe jandarmi. Protestatarii au aruncat cu sticle, pietre și chiar bucăți de bordură către forțele de ordine.

Potrivit informațiilor disponibile până la această oră, cel puțin opt jandarmi au fost răniți în timpul confruntărilor. În total, 24 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și au fost transportate la spital.

În urma incidentelor, jandarmii au intervenit pentru îndepărtarea persoanelor care au recurs la violență și au încercat să rupă dispozitivul de ordine publică. Unul dintre manifestanți, considerat de autorități drept persoana care ar fi coordonat acțiunea violentă, a fost reținut.

Fermierii s-au retras din piață și se delimitează de violențe

O parte dintre fermierii și crescătorii de animale care au venit în Piața Victoriei pentru a-și exprima nemulțumirile s-au retras pe măsură ce protestul a degenerat.

Aceștia se delimitează de persoanele care au provocat incidentele și transmit că violențele nu reprezintă revendicările pentru care au venit la protest.

Manifestarea a început ca un protest al oierilor nemulțumiți de măsurile privind combaterea bolilor la animale, însă situația a escaladat după apariția grupurilor care au atacat forțele de ordine.

Precizările Jandarmeriei Capitalei:

Forțele de ordine au intervenit punctual, din nou, pentru extragerea mai multor persoane care au tulburat ordinea și liniștea publică, pe trotuarul din zona unui supermarket din Piața Victoriei.

În urma acestei acțiuni legitime de îndepărtare a elementelor perturbatoare, un grup de manifestanți, nemulțumit de măsurile legale dispuse de jandarmi, s-a desprins din perimetrul inițial și s-a deplasat în direcția străzii Buzești.

În acest moment, mai multe persoane aruncă în mod repetat cu pietre și alte obiecte contondente asupra cordonului de jandarmi constituit pe strada Buzești.

Forțele de ordine acționează pentru menținerea ordinii publice și îndepărtarea persoanelor care recurg la acte de violență, cu respectarea cadrului legal.

Facem, din nou, apel la manifestanți să înceteze imediat orice act de agresiune și să se manifeste pașnic. Suntem aici pentru a proteja oamenii și pentru a asigura desfășurarea în condiții de siguranță a manifestației, însă comportamentele violente nu vor fi tolerate.

Jandarmeria Capitalei anunță că aproximativ 26 de persoane au fost duse la sediile de poliție, în vederea dispunerii măsurilor legale care se impun.

Totodată, 24 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Printre acestea se află și 8 jandarmi care au fost răniți în timp ce își exercitau atribuțiile de serviciu.

Patru dintre persoanele rănite au fost duse la spital pentru îngrijiri medicale suplimentare, printre care și un jandarm. „Intervenția forțelor de ordine a fost și este îndreptată exclusiv către persoanele ale căror acțiuni depășesc limitele exercitării pașnice a acestui drept – persoane care au recurs la violență, au forțat dispozitivele de ordine, au aruncat cu obiecte sau au provocat distrugeri. Nu intervenim pentru ceea ce oamenii gândesc sau spun. Intervenim atunci când faptele pun în pericol integritatea persoanelor, bunurile sau ordinea publică”, a transmis Jandarmeria.

VIDEO – Violențe la protestul fermierilor din Piața Victoriei. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene. Instigatorii aruncă cu garduri și dale în jandarmi. Patru protestatari au fost săltați și duși la audieri

Jandarmii au folosit gaze iritant-lacrimogene pentru a opri înaintarea protestatarilor și au intervenit pentru extragerea persoanelor considerate agresive.

Peste 20 de persoane au fost extrase dintre manifestanți de forțele de ordine. 26 persoane au fost conduse la poliție, iar trei dintre ele au primit amenzi în valoare totală de 11.000 de lei.

Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale; printre acestea, un bărbat de 72 de ani și o femeie de 49 de ani au fost transportați la spital. De asemenea, la spital a fosu dus și un jandarm rănit.

Citește și: Protest de amploare al fermierilor în Capitală. Agricultorii cer soluții pentru criza din agricultură și acuză autoritățile de blocarea exporturilor. UPDATE: Protestatarii forțează intrarea în Guvern. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene

Manifestanții au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte, iar o autospecială a Jandarmeriei a fost vandalizată. Circulația pe toate străzile care converg spre Piața Victoriei a fost restricționată, iar șoferii sunt sfătuiți să evite zona.

Guvernul a făcut apel la calm și la încetarea violențelor, anunțând că premierul Ilie Bolojan a luat act de revendicările depuse.

Președintele Nicușor Dan a declarat, luni, că vrea să facă o nouă propunere pentru șefia guvernului până pleacă în SUA la Adunarea Generală a ONU. În acest context, partidele ar urma să fie chemate miercuri la consultări, după care șeful statului ar urma să desemneze premierul. Tudorel Toader, fost judecător al Curții Constituționale a României (CCR), este de părere că parlamentarii vor susține propunerea șefului statului, iar asta de teama alegerilor anticipate.

”Vom avea o majoritate pentru candidatul pe care îl va desemna zilele acestea.

Nimeni nu vrea să meargă la alegeri, nimeni nu vrea să piardă mandatul pe care-l are, chiar dacă-i de la putere, chiar dacă-i din opoziție. Eu personal așa cred, că nu se va ajunge la anticipate. Sigur, avem o retorică frumoasă: dacă e nevoie, vom spune de interesul și binele românilor, vom spune să nu mai cheltuim bani, vom spune că oricum majoritățile sau ponderea în parlament va fi cam aceeași și apare inutilă procedura anticipatelor”, a declarat, la Gandul, Tudorel Toader.

Citește și PSD merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu trei variante de Guvern. Cum încearcă social-democrații să deblocheze criza politică

Fostul judecător CCR a reiterat, pe de altă parte, că nu șeful statului trebuie să se ocupe de asigurarea majorității necesare pentru instalarea unui nou Executiv, ci premierul desemnat.

”Nu președintele caută majoritatea parlamentară care să investească un guvern cu puteri depline. Nici partidele parlamentare nu caută majoritatea. Candidatul la funcția de prim-ministru identifică majoritatea, el face lista cu propunerile de miniștri, el stabilește programul de guvernare”, a explicat Toader.

Citește și Kelemen, despre varianta unui guvern tehnocrat dorită de Bolojan: ”Dacă PSD nu votează, nu are cum să treacă”

Ucraina a lansat un atac cu drone în timpul nopţii asupra unei instalaţii industriale din Rusia, avariind totodată mai multe clădiri rezidenţiale din regiunea Samara (sud-est), au anunţat marţi oficiali ruşi. Atacul a avut loc după ce preşedintele american Donald Trump a declarat luni că Rusia şi Ucraina au convenit să nu mai lovească infrastructura energetică a părţii adverse.

Acum, miza este regiunea Doneţk. Rusia dorește să o controleze în întregime, aceasta fiind principala cerere teritorială a Moscovei în cadrul negocierilor care, deocamdată, au ajuns într-un impas.Forțele ucrainene au lansat o operațiune ofensivă în nordul regiunii Donețk din estul țării, punctul central al luptelor intense din cei peste patru ani de război, a declarat marți un comandant militar de rang înalt.

Al treilea corp de armată a eliberat o zonă de 75 de kilometri pătrați, eliminând grupurile de soldați ruși infiltrați și a recucerit încă 10 kilometri pătrați, a declarat generalul de brigadă Andrii Bilețki, care comandă apărarea Ucrainei în această zonă de luna trecută.

VIDEO Rusia, un nou atac masiv în Ucraina. Tren internaţional de călători, lovit la graniţa cu Polonia. Boris Johnson, fostul premier britanic se afla în tren

Bilețki a precizat că zona se află la nord de bastioanele-cheie din regiune – așa-numita „centură de fortărețe” formată din orașele Sloviansk și Kramatorsk, a căror capturare ar apropia Rusia de obiectivul său de a prelua controlul asupra întregii regiuni.

„Al treilea corp de armată a demarat o operațiune ofensivă în această direcție. Operațiunea se numește «Vivaldi»”, a declarat Bilețki într-un clip încărcat pe aplicația Telegram, citat de Reuters.

Bilețki a mai precizat că trupele sale au perturbat logistica militară rusă, au eliberat trei sate și o zonă din jurul unui al patrulea. Un sat numit Serednie se află în totalitate sub control ucrainean.

Reuters și Kyiv Post au subliniat că afirmațiile lui Bilețki nu pot fi deocamdată confirmate în mod independent.

Stabilirea clară a liniilor de control teritorial în Ucraina este dificilă din cauza războiului cu drone, care a creat „o zonă a morții” extinsă de-a lungul frontului.

„În ultimele săptămâni, s-a vorbit despre o retragere a trupelor ruse în sectorul Donețk și despre eliminarea așa-numitei proeminențe de la Lîman. Se menționează numele localităților care au trecut sub controlul Forțelor de Apărare ale Ucrainei, iar hărțile militare sunt actualizate”, a declarat Bilețki în clip.

El a a afirmat că operațiunea a fost concepută, în parte, pentru a contracara „tacticile de infiltrare” rusești, care, potrivit acestuia, au permis trupelor ruse să pătrundă adânc în pozițiile ucrainene în anumite zone.

Atac aerian în Golful Persic. O navă comercială iraniană a fost lovită în Strâmtoarea Ormuz

Bilețki a mai spus că un obiectiv cheie era acela de a perturba liniile de aprovizionare rusești.

„Nu voi spune că atenția publicului ne ajută operațiunile, care abia acum prind avânt. Ceea ce se poate dezvălui în acest moment este că, într-adevăr, Corpul 3 de Armată a inițiat o operațiune ofensivă de-a lungul acestei axe (frontul Lîman)”, a spus generalul.

El a subliniat că asigurarea malurilor râului Chornîi Zherebets reprezintă doar o fază a unui plan de manevră mult mai amplu.

„În sursele deschise circulă informații substanțiale care susțin că obiectivul nostru final este să ajungem la malul râului Chornîi Zherebets. Dar operațiunea noastră se numește «Vivaldi» – iar Vivaldi, după cum se știe, a compus «Cele patru anotimpuri». Acesta este doar primul. Vor urma vești bune, dar în acest moment acțiunile noastre necesită discreție”, a subliniat Bilețki.

Putin vrea regiunea Donbas în șase luni
Veștile despre ofensiva ucraineană vin în contextul în care Rusia forțează avansul în Donețk, pe care Vladimir Putin l-ar vrea cucerit în următoarele șase luni.

Surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Bloomberg că Putin a stabilit acest nou obiectiv după ce, anterior, stabilise sfârșitul acestui an ca termen limită.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank cu sediul la Washington, Putin și-a modificat „termenele limită” pentru cucerirea Donbasului de cel puțin 15 ori de la începutul războiului pe scară largă.

Bloggerii militari ruși au admis o deteriorare a situației în apropierea orașului Lîman și au spus că situația tactică se înrăutățește.

Canalul rus de Telegram „Rîbar” a atribuit anterior eșecurile „minciunilor sistematice din rapoartele către superiori” și unei „evaluări eronate a situației”.

„Pe baza experienței din sectorul Kupiansk – unde probleme similare au fost abordate prin atacuri prost pregătite – acest lucru va duce la pierderi suplimentare”, a scris canalul, conform The Moscow Times.

Rîbar a adăugat că redirecționarea rezervelor pentru a acoperi breșele din apropierea orașului Lîman ar putea slăbi apărarea rusă în alte zone, creând vulnerabilități pe care forțele ucrainene le-ar exploata probabil.

Expertul militar rus Valeră Șiriaev a afirmat, la rândul său, că retragerea armatei ruse ar putea fi confirmată, forțele ucrainene împingând treptat, localitate după localitate, în „zona gri”, scrie Kyiv Post.

Analistul militar rus Ian Matveiev a calificat aceste evoluții drept o criză gravă, dar localizată, pentru forțele ruse.

„O vară dezastruoasă pentru armata rusă s-a încheiat, iar toamna începe cu un scandal uriaș în jurul localității Sviatohirsk”, a spus Matveiev.

„Pentru trupele ruse, această criză este relativ localizată, dar este totuși o criză – a nega acest lucru ar fi o prostie. Între timp, se deschid oportunități semnificative pentru forțele ucrainene de-a lungul întregii axe Sloviansk”, a adăugat el.

Între timp, Șiriaev a afirmat că o prezență ucraineană consolidată în apropierea localității Lîman ar putea permite, în cele din urmă, operatorilor de drone ucraineni să lovească flancurile forțelor ruse care avansează spre Mikolaivka și Sloviansk.

„Dacă Forțele Armate ale Ucrainei vor reuși să-și consolideze pe deplin prezența acolo fără interferențe, să-și aducă operatorii de drone și să preia controlul asupra întregii zone, situația se va schimba în ceea ce privește razele de acțiune”, a spus el, citat de Kyiv Post.

Analiștii OSINT (sin surse deschise) au vorbit și ei dsespre câștiguri teritoriale ucrainene mai ample în apropierea orașului Lîman

Unii analiști au anunțat de asemenea câștiguri teritoriale semnificativ mai ample decât cele menționate de Bilețki.

Analistul Clément Molin a afirmat că forțele ruse din Ucraina au fost nevoite să abandoneze peste 200 de kilometri pătrați de-a lungul axei principale a contraofensivei ucrainene din regiunea Donețk.

„După patru luni de contraofensivă la Lîman, Corpul 3 de Armată al Ucrainei a reușit să izoleze avansul rus de la nord de Lîman și să elibereze peste 200 kilometri pătrați. Aceasta este una dintre cele mai importante victorii ale Ucrainei din 2026 și va întârzia ofensiva asupra nordului Donbasului”, a scris el.

Cu toate acestea, Bilețki nu a confirmat cifra în discursul său de marți, rămânând neclar dacă estimarea de peste 200 de kilometri pătrați se bazează pe informații care nu au fost încă făcute publice de armata ucraineană sau pe evaluări independente OSINT, scrie presa ucraineană.

Konrad Muzika, directorul Rochan Consulting, a scris, de asemenea, pe X că forțele ruse au pierdut controlul asupra a aproximativ 240 de kilometri pătrați în acest sector.

Potrivit lui Muzika, cel mai important efect al contraofensivei ucrainene la nord de Lîman a fost acela că a zădărnicit încercarea Rusiei de a încercui aglomerarea Sloviansk-Kramatorsk dinspre nord.

Kremlinul salută ”ideea bună” a lui Trump a unui armistiţiu energetic cu Kievul

Kremlinul salută marţi ”ideea bună” a lui Donald Trump cu privire la un armistiţiu în atacurile vizând infrastructuri energetice ale Ucrainei şi Rusiei, anunţată de către preşedintele american drept deja acceptată de către ambele ţări, relatează AFP.

„Am văzut postarea preşedintelui Trump. Considerăm că este o idee bună. O bună iniţiativă”, a declarat în briefingul său zilnic un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Noi suntem mereu alături de soluţii paşnice”, a adăugat el. Donald Trump a anunţat luni că Ucraina şi Rusia s-au angajat să nu mai atace infrastructurile energetice adverse.

El a atacat Kievul, cu o zi mai înainte, duminică, din cauza loviturilor ucrainene împotriva unor rafinării ruseşti de petrol. Miliardarul republican a dat vina scumpirii motorinei în lume în principal pe „războiul dintre Rusia şi Ucraina” şi nu pe Iran.

Moscova atacă de luni de zile staţii de alimentare cu carburant în Ucraina, inclusiv, în ultimele zile, la Kiev. Kievul atacă, la rândul său, infrastructuri ruseşti petroliere, cu scopul de a „seca” veniturile Kremlinului.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat luni că Ucraina este pregătită să ia „măsuri de dezescaladare”, dacă Rusia face la fel.

„Statele Unite au prezentat o propunere fermă cu privire la o oprire reciprocă a atacurilor împotriva infrastructurilor critice, iar dacă asta poate fi o primă etapă către o dezescaladare (…), atunci Ucraina este pregătită să susţină această dezescaladare”, a anunţat preşedintele ucrainean.

Conform informațiilor transmise de ISU Bacău, 20 dintre copii au ajuns la Compartimentul de Primiri Urgențe al Spitalului Municipal Onești. Alți 16 copii sunt evaluați în comuna Căiuți, unde autoritățile au amenajat un Punct Medical Avansat pentru triaj și evaluare medicală.

„Până la acest moment, 20 de copii s-au prezentat la CPU Onești, iar 16 copii au fost evaluați la dispensarul din comuna Căiuți, unde a fost constituit un Punct Medical Avansat, în vederea triajului și evaluării medicale. La fața locului se află personal medical, iar apelurile prin 112 continuă să fie primite și evaluate”, a transmis ISU Bacău.

Citește și: Descoperire șocantă despre cafeaua de la automat. Specialiștii avertizează că este plină de bacterii: ”Ne îmbolnăvesc grav”

Pentru gestionarea situației au fost mobilizate echipaje din cadrul ISU Bacău și Serviciului de Ambulanță Județean. Intervenția include cinci ambulanțe SMURD, două autospeciale pentru transportul victimelor multiple și șase echipaje ale SAJ.

În sprijinul forțelor din Bacău au fost trimise și o autospecială pentru transportul victimelor multiple, precum și un microbuz din cadrul ISU Vrancea. Autoritățile au anunțat că amploarea intervenției va fi ajustată în funcție de evoluția situației și de numărul apelurilor primite în continuare.

În acest moment, autoritățile iau în calcul un focar de toxiinfecție alimentară, urmând să fie stabilită cauza îmbolnăvirilor și sursa acestora.

Citește și: Prea multă igienă strică. Cum ne creștem imunitatea? Mihaela Bilic: Realizați că e nevoie să hrănim zilnic 2 kg de bacterii?