Potrivit proiectului, gospodăriile vor putea solicita finanțare pentru maximum cinci porci, în timp ce exploatațiile înregistrate sanitar-veterinar vor beneficia de sprijin pentru cel mult 50 de animale. Propunerea urmează să fie dezbătută și votată de Camera Deputaților, care este forul decizional.

„20 de euro pentru fiecare porc crescut în gospodărie! Senatul a adoptat astăzi propunerea legislativă pe care am iniţiat-o pentru a sprijini gospodăriile şi fermele comerciale mici în prevenirea răspândirii pestei porcine africane. Sprijinul le-ar ajuta să respecte regulile de biosecuritate, să-şi crească animalele în condiţii mai sigure şi să îşi protejeze munca”, a transmis Tanczos Barna pe Facebook.

Senatorul a precizat că beneficiarii vor trebui să îndeplinească anumite condiții pentru a putea primi fondurile.

„Acordarea sprijinului este condiţionată de înregistrarea animalelor şi a exploataţiei, precum şi de respectarea normelor de biosecuritate. Respectarea acestor norme trebuie confirmată printr-un control veterinar”, a explicat acesta.

Citeşte şi: Vești bune pentru români. Salariul minim pe economie ar putea crește de la 1 ianuarie, anunțul făcut de ministrul Finanțelor

Tanczos Barna a subliniat că adoptarea proiectului de către Camera Deputaților este necesară pentru implementarea programului.

„Le mulţumesc colegilor senatori pentru sprijin! Următorul pas este ca şi Camera Deputaţilor să adopte cât mai curând propunerea legislativă. În baza acesteia, Guvernul va trebui să asigure finanţarea în bugetul de anul viitor şi să pună sprijinul la dispoziţia crescătorilor”, a menţionat fostul ministru al Agriculturii.

Dacă proiectul va deveni lege, gospodăriile vor putea primi maximum 100 de euro, iar fermele eligibile până la 1.000 de euro, în funcție de numărul animalelor.

Citeşte şi: România ar urma să devină cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Când începe exploatarea din Neptun Deep, anunțul ministrului Energiei

Potrivit liderului sentorilor AUR, Petrișor Peiu, inițiativa nu urmărește demiterea ministrului de Finanțe, ci lămurirea unor aspecte esențiale legate de politica publică și de modul în care statul calculează și afișează indicarorii macroeconomici.

„Este o moțiune simplă care nu este împotriva ministrului de Finanțe, ci este în sensul adoptării unei alte politici publice, ca trimestrial să declare deficitul bugetar și în același timp să expliciteze deficitul bugetar. Să avem o poză a datoriilor pe care statul le-a făcut și nu le-a plătit. Noi vrem să legalizăm această chestiune. Moțiunea va veni fie atunci când Guvernul va angaja răspunderea, fie când va veni sfârșitul sesiunii parlamentare”, a declarat Petrișor Peiu, la România TV.

Citește și: AUR pregăteşte o moţiune simplă ce îl vizează pe ministrul Finanţelor. Reacţia şefului Senatului: „NU văd ce ar putea să clarifice în plus”

Potrivit șefului Senatului, moțiunea va fi declanșată fie în paralel cu angajarea răspunderii Guvernului pe anumite proiecte legislative, fie spre finalul actualei sesiuni parlamentare.

Demersul opoziției intervine după ce, potrivit reprezentantului AUR, premierul ar fi evitat să participe la dezbaterile din Camera Deputaților, invocând o întâlnire cu sindicatele. Peiu susține că explicațiile privind situația finanțelor publice trebuie prezentate în Parlament și a precizat că ministrul Finanțelor va fi convocat luni, săptămâna viitoare, la ora 16:00.

„Vom depune o moțiune simplă pentru politica de anunț a execuției bugetare de la Ministerul de Finanțe. Ministrul de Finanțe va fi invitat lunea viitoare, la ora 16:00, în plenul Senatului să explice care este adevăratul deficit bugetar și cum se poate demonstra, cum s-a descompus diferența între deficitul bugetar pe sistemul european și deficitul bugetar pe fluxuri de numerar”, a declarat anterior Petrișor Peiu.

Citeșe și: Ilie Bolojan anunţă în ce condiţii va depune PNL o moţiune de cenzură împotriva guvernului Niculescu: „O moțiune inițiată de PNL poate fi votată de alte partide, inclusiv de AUR”

Documentul a fost semnat de directorul interimar al SRI, generalul Răzvan Ionescu, și de ambasadorul Statelor Unite la București, Darryl Nirenberg, care a reprezentat instituția americană. Potrivit comunicatului transmis de SRI, memorandumul stabilește cadrul necesar pentru cooperarea celor două instituții și pentru schimbul de informații relevante în vederea asigurării securității aviației civile în ambele țări.

În cadrul ceremoniei de semnare, directorul interimar al SRI a subliniat importanța parteneriatului cu instituțiile americane, atât pentru schimbul de informații, cât și pentru desfășurarea unor activități comune.

„Relația SRI cu agențiile SUA este deosebit de valoroasă pentru noi, din perspectiva schimbului de informații și a derulării de activități comune, în plan operațional, analitic și de pregătire, și este una care ne inspiră și ne obligă să menținem un nivel înalt de calitate și profesionalism”, a declarat domnul general Răzvan Ionescu, în cadrul ceremoniei de semnare a Memorandumului.

La rândul său, ambasadorul american Darryl Nirenberg a evidențiat rolul documentului în dezvoltarea colaborării bilaterale și în consolidarea siguranței pasagerilor care utilizează transportul aerian.

„Statele Unite și România continuă să promoveze împreună securitatea aviatică. Acest Memorandum consolidează cooperarea dintre țările noastre, aprofundează schimbul de experiență și de bune practici și intensifică angajamentul nostru comun față de siguranța călătorilor noștri”, a declarat domnul ambasador Darryl Nirenberg.

Citeşte şi: Ministrul Justiţiei ia în calcul reducerea vârstei răspunderii penale sub 14 ani, după seria incidente violente din şcolile din România: „Este cert că o intervenţie trebuie să fie realizată”

Transportation Security Administration este o agenție federală aflată în subordinea Departamentului de Securitate Națională al Statelor Unite (Department of Homeland Security), având ca principală responsabilitate protejarea sistemului național de transport.

Instituția americană are atribuții în domeniul securității aeroportuare și al transportului aerian, inclusiv în ceea ce privește măsurile de prevenire a amenințărilor la adresa pasagerilor și infrastructurii de transport.

Prin memorandumul semnat la București, SRI și TSA își propun să consolideze cooperarea instituțională și schimbul de experiență în domeniul securității aviatice.

Citeşte şi: Kovesi și-a încheiat vineri mandatul la șefia Parchetului European. Cum arată bilanțul, ce planuri are de-acum încolo

Disputa privind accesul mașinilor pe Tâmpa a început în primăvara acestui an, după ce localnicii au reclamat circulația autovehiculelor pe traseul turistic montan. În aprilie 2026, Garda Forestieră a restricționat accesul auto pe drumul lung care leagă zona Răcădău de vârful muntelui.

Măsura a afectat activitatea restaurantului Panoramic și a telecabinei administrate de companiile din grupul Ana Holding, controlat de George Copos. Companiile au susținut că aprovizionarea, evacuarea deșeurilor și accesul vehiculelor de intervenție au devenit aproape imposibile.

În mai 2026, fostul acționar de la Rapid a reacționat public și a avertizat că ar putea renunța complet la cele două investiții.

„Eu pot să spun doar că am investit acolo peste 21 de milioane de euro în cele două obiective: restaurantul Panoramic, care a fost părăsit în ultimii 20 de ani, și în telecabina Tâmpa. Deci am plătit 21 de milioane.

Avem toate autorizațiile care sunt necesare conform legislației pentru a face acea investiție. Inclusiv am avut acordul tuturor instituțiilor din Brașov pentru a repara drumul și a-l folosi în consecință pentru mașinile de salvare, pentru mașinile de pompieri și pentru a face de două ori în 24 de ore aprovizionarea Panoramicului.

Noi putem foarte bine să închidem totul, pentru că încă aducem bani de acasă, și cu asta am terminat”, declara George Copos, potrivit HotNews.

Citește și: Niculae Bădălău, campionul tergiversărilor care să nu-l ducă la judecată. Dosarul său de corupție este de patru ani în camera preliminară!

George Copos a câștigat în instanță

La 30 octombrie 2026, Judecătoria Brașov a admis în parte cererea de ordonanță președințială formulată de Ana Hotels și Ana Teleferic împotriva Primăriei Brașov, Regiei Publice Locale a Pădurilor Kronstadt și Direcție Județene de Mediu Brașov.

Instanța a permis temporar accesul autovehiculelor pe drumul existent Răcădău – Vârful Tâmpa, exclusiv pentru activitățile necesare funcționării restaurantului Panoramic și a Telecabinei Tâmpa.

Pentru aprovizionare și lucrări curente de mentenanță, companiile pot utiliza un autoturism Toyota Hilux, cu numărul BV-41-ANH, sau, dacă acesta nu este disponibil, mașina de rezervă BV-06-ANH.

Accesul este permis luni, miercuri și vineri, între orele 06:00 și 10:00. În perioada aprilie-octombrie pot fi efectuate curse suplimentare între orele 21:00 și 23:00, dacă există o necesitate operațională. În perioada noiembrie-martie, intervalul suplimentar este 19:00-21:00.

Citește și: Adrian Cuculis, noi detalii din cazul Valentinei Tănăsie. Expertiza psihiatrică a stabilit că Vlad Bălțățeanu avea discernământ în momentul comiterii crimei

Pentru colectarea deșeurilor, instanța a aprobat folosirea unui autovehicul Unimog, cu numărul BV-12-ANH, în zilele de marți și joi, între orele 06:00 și 10:00.

Judecătoria a respins restul solicitărilor formulate de companii. Hotărârea este provizorie, executorie imediat și valabilă până la soluționarea definitivă a procesului. Aceasta poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile de la pronunțare, potrivit Brasovenii.ro.

Chisăliță a explicat că estimările privind posibilele creșteri ale facturilor au fost realizate în perioada în care conducea Asociația Energia Inteligentă, însă rămân relevante pentru analiza actuală a pieței. Ministrul a abordat și problema ofertelor de furnizare care depășesc 2 lei/kWh, recomandând consumatorilor să compare tarifele și să sesizeze autoritățile dacă suspectează încălcarea prevederilor contractuale.

Cele trei scenarii luate în calcul indică majorări de 16%, 22% și 27%, fără ca acestea să reprezinte, deocamdată, creșteri certe sau decizii privind modificarea tarifelor. Ministrul a precizat că estimările încă „sunt pe masă”, în timp ce instituțiile responsabile încearcă să identifice măsuri care să prevină o asemenea evoluție.

O atenție deosebită este acordată situațiilor în care furnizorii transmit clienților notificări privind prețuri mai mari, inclusiv pe durata contractelor aflate în derulare.

Întrebat despre ofertele care depășesc 2 lei/kWh, Chisăliță a arătat că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) este instituția competentă să verifice legalitatea acestor practici.

Ministrul a recomandat consumatorilor să depună reclamații atunci când consideră că furnizorii nu respectă legislația sau obligațiile contractuale. În același timp, acesta i-a îndemnat să consulte comparatorul de oferte disponibil pe site-ul ANRE.

Potrivit oficialului, există furnizori care propun tarife sub 1,3 lei/kWh, ceea ce înseamnă că schimbarea companiei de furnizare poate reprezenta o soluție pentru reducerea cheltuielilor cu electricitatea.

Voucherele pentru energie ar putea fi majorate la 70 de lei

Ministerul Energiei analizează și modificarea mecanismului de acordare a ajutoarelor pentru plata facturilor, astfel încât sprijinul financiar să ajungă la un număr mai mare de gospodării afectate de sărăcia energetică.

Printre variantele discutate se numără menținerea voucherelor la valoarea de 50 de lei sau majorarea acestora la 70 de lei. Nu a fost stabilită însă o formulă definitivă, iar autoritățile trebuie să determine atât numărul potențialilor beneficiari, cât și resursele necesare.

Chisăliță a precizat că, în zilele următoare, vor avea loc consultări cu Ministerul Muncii pentru stabilirea criteriilor de eligibilitate și identificarea familiilor care au nevoie de ajutor.

În schimb, reducerea taxei pe valoarea adăugată aplicate energiei electrice nu figurează printre măsurile pregătite în prezent.

„În momentul de față nu există în documentele de lucru o scădere a TVA”, a precizat Dumitru Chisăliță.

Ministrul a subliniat că prioritatea este direcționarea resurselor financiare către gospodăriile vulnerabile, printr-un mecanism care să permită identificarea beneficiarilor și acordarea eficientă a ajutoarelor.

De ce România are prețuri ridicate la energia electrică

Referindu-se la cauzele costurilor mari suportate de consumatori, Chisăliță a explicat că România funcționează într-o piață energetică regională, în care prețurile sunt influențate de cererea și oferta din statele vecine.

Oficialul a menționat Ungaria și Grecia drept exemple de țări în care prețurile electricității se situează la niveluri apropiate de cele din România.

O altă problemă identificată de ministru este indisponibilitatea unor capacități interne de producție, în special în perioadele în care consumul crește semnificativ.

În intervalele de seară, când cererea de electricitate este ridicată, România ajunge să importe energie pentru a acoperi necesarul, ceea ce poate contribui la creșterea prețurilor.

Potrivit lui Chisăliță, una dintre prioritățile Ministerului Energiei este dezvoltarea capacităților de producție care să poată funcționa în orele de vârf, pentru reducerea dependenței de importuri.

Autoritățile pregătesc măsuri pe termen scurt, mediu și lung, care să urmărească stabilizarea pieței, diminuarea costurilor și protejarea consumatorilor vulnerabili.

Citeşte şi: Luca Niculescu: „Deciziile publice trebuie să răspundă nevoilor reale ale oamenilor”

Administratorul judiciar al Getica 95 a propus modifciarea prețurilor din contractele de furnizare a energiei electrice care generează pierderi pentru companie. Măsura vizează 173 de clienți noncasnici, printre care se află și operatori regionali de apă, autorități și societăți cu capital de stat.

Clienții au primit notificările și noile oferte la 26 octombrie 2026. Aceștia au la dispoziție 14 zile pentru a accepta noile condiții, respectiv până la 9 noiembrie, potrivit Profit.ro.

Prețul propus nu va mai fi unul fix, ci unul variabil, calculat în funcție de costul mediu de achiziție al energiei suportat de Getica în luna de consum. La aceasta se adaugă tariful de introducere a energiei în rețea și o componentă de furnizare de 15 lei/MWh.

Pentru clienții care acceptă oferta, noul preț urmează să se aplice de la 10 noiembrie 2026. Celelalte clauze contractuale, precum durata contractului, locurile de consum, facturarea și plata, rămân neschimbate.

Cei care refuză noua ofertă sau nu răspund în termenul stabilit vor avea contractele denunțate, iar încetarea acestora este prevăzută, conform sursei citate, pentru 18 noiembrie 2026.

De ce nu mai poate compania să furnizeze energie la prețurile actuale

Compania susține că a ajuns în această situație după ce a pierdut o parte importantă din sursele de aprovizionare, în urma opririi unor capacități de producție de la centrala nucleară de la Cernavodă.

Getica ar fi rămas fără aproximativ 36.000 MWh din necesarul lunar de 133.000 MWh, adică aproape un sfert din cantitatea de energie de care avea nevoie. În plus, furnizorul Alive Capital ar fi suspendat integral livrările, care reprezentau, în medie, 14.500 MWh pe lună, respectiv 9,55% din necesarul lunar aprovizionat de Getica.

Pentru a continua alimentarea clienților, compania a fost nevoită să cumpere energia de pe Piața pentru Ziua Următoare, Piața Intrazilnică și piața de echilibrare. Aceste achiziții au venit însă la prețuri mult mai mari decât cele stabilite în contractele ferme încheiate anterior.

Potrivit documentului, prețul mediu de pe PZU a crescut de la 644 lei/MWh în iunie 2026 la 793 lei/MWh în august și 926 lei/MWh în septembrie.

Costul mediu de achiziție al Getica a ajuns la 819 lei/MWh în septembrie, iar pentru octombrie 2026 era estimat la 914 lei/MWh.

Situația este și mai dificilă în cazul energiei cumpărate de pe piața de echilibrare. În septembrie, aproximativ 29.600 MWh, reprezentând circa 22% din energia furnizată, au fost achiziționați de pe această piață la un cost mediu de aproximativ 1.155 lei/MWh.

Alți 20.700 MWh au fost cumpărați de pe Piața Intrazilnică, la un preț mediu de circa 1.037 lei/MWh.

Pierderi de peste 165 de milioane pentru Getica

Administratorul judiciar estimează că menținerea contractelor la prețurile actuale ar genera pierderi de 165,7 milioane de lei pentru cele 173 de contracte vizate, dacă centrala de la Cernavodă va fi repornită la jumătatea lunii noiembrie.

Dacă repornirea este amânată până la 1 decembrie, situația s-ar agrava. Numărul contractelor care generează pierderi ar crește la 182, iar pierderea totală ar ajunge la 175,6 milioane de lei.

Potrivit evaluării administratorului judiciar, pierderile sunt concentrate în cazul unui număr relativ mic de clienți. Primii șapte generează jumătate din pierderea totală, iar primii 22 reprezintă 80% din aceasta.

Contractele cu entități din sectorul public, inclusiv operatori regionali de apă, autorități și societăți cu capital de stat, ar genera pierderi de aproximativ 106,1 milioane de lei. În cazul clienților din sectorul privat, suma estimată este de 59,6 milioane de lei.

Ce se întâmplă cu clinții care refuză noile prețuri

Administratorul judiciar a stabilit două categorii de contracte în portofoliul companiei. Cele 46 de contracte care au un rezultat net pozitiv sau un preț indexat în funcție de costul de achiziție vor fi menținute fără modificări.

În schimb, pentru toate cele 173 de contracte cu prețuri fixe care generează pierderi a fost transmisă propunerea de modificare a prețului. Regula este aplicată atât clienților publici, cât și celor privați, indiferent de dimensiunea pierderilor sau de momentul în care a fost negociat contractul.

Clienții care nu acceptă oferta trebuie să își găsească un alt furnizor până la încetarea contractului. Potrivit documentului, aceștia au la dispoziție aproximativ patru săptămâni de la comunicarea notificării și pot apela inclusiv la furnizorii de ultimă instanță desemnați de ANRE.

Getica avertizează că, fără modificarea contractelor, nu ar mai putea finanța achizițiile necesare pentru alimentarea clienților. În lipsa banilor, compania ar fi nevoită să cumpere și mai multă energie de pe piața de echilibrare, la prețuri ridicate, ceea ce ar adânci pierderile.

Administratorul judiciar invocă inclusiv riscul intrării în faliment și al retragerii licenței de furnizare de către ANRE, situație în care întregul portofoliu de clienți ar putea ajunge la furnizorii de ultimă instanță.