Vicepreședintele Parlamentului European, europarlamentarul PSD Victor Negrescu, consideră că vizita pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o va efectua luni, 9 noiembrie, în România trebuie să se concretizeze în decizii privind securitatea Mării Negre, finanțarea investițiilor strategice și protejarea intereselor României în viitorul buget al Uniunii Europene. Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook, Negrescu atrage atenția și asupra restanțelor din PNRR, solicitând soluții pentru evitarea pierderii fondurilor europene.

„Vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în România trebuie să fie un moment al deciziilor concrete pentru securitatea țării noastre și pentru investițiile europene”, a transmis Victor Negrescu.

Declarația vine înaintea deplasării pe care Ursula von der Leyen o va efectua luni la București, în cadrul unui turneu dedicat regiunii Mării Negre. Președinta Comisiei Europene se va întâlni cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Luca Niculescu, potrivit programului anunțat de reprezentanții Executivului european.

Europarlamentarul PSD susține că una dintre prioritățile vizitei trebuie să fie transformarea proiectului privind Hubul european de securitate maritimă la Marea Neagră într-un mecanism funcțional, cu finanțare europeană, calendar de implementare și capacități operaționale.

„Prioritatea imediată este operaționalizarea Hubului european de securitate maritimă la Marea Neagră, cu un rol central pentru România și în mod special Constanța.

Am susținut acest obiectiv prin amendamente la bugetul Uniunii Europene pentru anul 2026, dar și pentru 2027. Este important ca această inițiativă să treacă de la angajamente politice la finanțare, un calendar clar și capacități operaționale concrete”, a afirmat Negrescu.

Vicepreședintele Parlamentului European subliniază că securitatea regiunii reprezintă o problemă de interes pentru întreaga Uniune Europeană, nu doar pentru statele riverane.

„Securitatea Mării Negre înseamnă securitatea României dar și a Uniunii Europene, protejarea rutelor comerciale, a infrastructurii strategice și a frontierelor europene. România trebuie să fie un actor central în această arhitectură de securitate. Primul pas este finanțarea pentru securizarea cablurilor submarine”, a adăugat acesta.

Ursula von der Leyen, vizită în România după atacurile cu drone asupra navelor din Marea Neagră

Proiectul hubului de securitate maritimă face parte din strategia Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre, prezentată de Comisia Europeană în mai 2025. Inițiativa urmărește îmbunătățirea supravegherii maritime, schimbul de informații în timp real, protejarea infrastructurii critice, inclusiv a cablurilor submarine și a instalațiilor energetice, precum și consolidarea cooperării regionale.

Demersurile pentru dezvoltarea acestui mecanism au continuat inclusiv în ultimele zile. Vineri, 6 noiembrie, ministrul Apărării, Ștefan Radu Oprea, a discutat cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, despre operaționalizarea graduală a hubului, Ministerul Apărării urmând să contribuie prin expertiză și cooperare interinstituțională, în complementaritate cu structurile NATO.

Victor Negrescu consideră că vizita Ursulei von der Leyen trebuie folosită și pentru apărarea intereselor României în negocierile privind viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028–2034.

Europarlamentarul atrage atenția că România trebuie să obțină alocări consistente pentru domeniile tradiționale de finanțare europeană, precum agricultura și politica de coeziune, dar și pentru noile priorități în materie de securitate și competitivitate.

„Viitorul buget european pentru perioada 2028–2034. România are nevoie de alocări consistente pentru agricultură, coeziune, infrastructură, securitate și dezvoltarea comunităților locale. Totodată, să ne asigurăm că fondurile nu sunt condiționate, că alocările financiare nu pot fi tăiate și că fondul de competitivitate este distribuit echitabil. Negocierile sunt în desfășurare, iar interesele României trebuie apărate de acum, nu când deciziile vor fi deja luate”, a transmis vicepreședintele Parlamentului European.

Comisia Europeană a prezentat în iulie 2025 propunerea pentru viitorul buget multianual, în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro. Proiectul prevede schimbări importante în arhitectura finanțărilor europene, inclusiv o flexibilitate mai mare în utilizarea fondurilor, planuri naționale și regionale de parteneriat și consolidarea instrumentelor destinate competitivității și securității.

Propunerea face obiectul negocierilor dintre instituțiile europene și statele membre, urmând să fie adoptată înainte de intrarea în vigoare a noului cadru financiar, la 1 ianuarie 2028.

Un alt subiect pe care Victor Negrescu îl consideră esențial este situația Planului Național de Redresare și Reziliență, în condițiile întârzierilor în implementarea reformelor și investițiilor asumate de România.

„Restanțele din PNRR. Trebuie să găsim soluții pentru recuperarea întârzierilor, finalizarea cererilor de plată și evitarea pierderii fondurilor europene. Am solicitat deja la nivelul Parlamentului European mai multă flexibilitate și prelungirea termenelor de închidere a negocierilor privind finalizarea PNRR”, a precizat europarlamentarul PSD.

Solicitarea sa vine într-un moment delicat pentru România, după ce ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a avertizat, miercuri, 4 noiembrie, că o parte importantă din fondurile rămase de încasat prin PNRR riscă să fie suspendată.

Potrivit estimărilor prezentate de ministru, România ar putea primi într-o primă etapă aproximativ 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro aferente ultimelor două cereri de plată, în timp ce alte 3,4 miliarde de euro ar putea intra în procedura de suspendare.

Ghigiu a explicat că, după renegocierile planului, alocarea totală a României este de 20,1 miliarde de euro, din care au fost atrase până în prezent 13,27 miliarde de euro.

Comisia Europeană ar urma să stabilească, în jurul datei de 20 noiembrie, ce jaloane au fost îndeplinite și ce sume pot fi plătite până la sfârșitul anului. Sumele aflate în pericol de suspendare nu sunt, în acest moment, considerate definitiv pierdute, autoritățile române urmând să aibă posibilitatea de a transmite clarificări și documente suplimentare.

Cele trei cadavre descoperite în casa atacatorului din Cracovia aparțin mamei, tatălui și surorii lui. Atacatorul era practicant de tir sportiv, atras de artă și implicat în viața religioasă. Primarul Lukasz Gibala a anunţat doliu până miercuri

În finalul mesajului său, Victor Negrescu insistă asupra necesității ca relația României cu instituțiile europene să fie orientată spre obținerea unor rezultate concrete, nu doar spre angajamente politice.

„România are nevoie de o relație activă cu instituțiile europene, construită în jurul unor obiective clare și al unor rezultate măsurabile.

Să transformăm această vizită în decizii, finanțări și proiecte concrete pentru România”, a concluzionat vicepreședintele Parlamentului European.

Ursula von der Leyen vine luni în România. Se întâlnește cu Nicușor Dan și Luca Niculescu, în turneul din regiunea Mării Negre

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine luni în România, în cadrul unui turneu în regiunea Mării Negre. Oficialul european se va întâlni cu președintele Nicușor Dan și cu premierul Luca Niculescu.

Potrivit programului transmis de Administrația Prezidențială, Ursula von der Leyen va fi primită luni, la ora 15:30, la Palatul Cotroceni, de președintele Nicușor Dan.

Programul include convorbiri tête-à-tête și convorbiri oficiale. La ora 17:00 sunt programate declarațiile de presă comune ale președintelui Nicușor Dan și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit agendei Comisiei Europene, în cadrul vizitei în România, Ursula von der Leyen va avea o întâlnire și cu premierul Luca Niculescu.

Vizita face parte din turneul președintei Comisiei Europene în regiunea Mării Negre.

Un urs a fost observat în mai multe zone din orașul Negrești, județul Vaslui, după ce a ajuns inclusiv pe strada Gării, într-o zonă locuită. Autoritățile au emis un mesaj RO-Alert, iar la fața locului au intervenit jandarmi, polițiști, un echipaj SMURD și reprezentanți ai administrației locale și ai Ocolului Silvic Băcești.

Inițial, prezența ursului a fost semnalată în satul Cioatele, suburbie a orașului Negrești. Ulterior, animalul a fost observat pe strada Școlii, apoi pe strada Gării, în apropierea fostei fabrici de mobilă, notează Vremea Nouă.

Citește și: Alertă aeriană din cauza atacurilor cu drone în Ucraina. Două avioane F-18 spaniole au decolat de la Mihail Kogălniceanu, iar populația din Tulcea a primit RO-Alert

După primirea unui apel la numărul de urgență 112, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru avertizarea populației.

„În calitate de primar și președinte al Comitetului Local pentru Situații de Urgență (CLSU), doresc să vă informez cu privire la un incident înregistrat în cursul nopții trecute și să vă cer o atenție sporită. Aseară, în urma unui apel la numărul unic de urgență 112, a fost semnalată prezența unui urs în localitatea Cioatele. Ulterior, animalul a fost filmat pe strada Gării, în fața fostei fabrici de mobilă. În urma intervenției rapide a forțelor de ordine, ursul a fost îndepărtat și a fugit pe terenul dintre FUC și fabrica de Mobilă. Situația a fost monitorizată continuu de echipele de intervenție până în jurul orei 02.00 dimineața”, a transmis primarul Cristi Rusu, citat de Adevarul.

Citește și: Referendum pentru interzicerea exploatărilor miniere la Rășinari, Sibiu. Localnicii decid soarta unui proiect de peste 100 de milioane de euro

Edilul le-a recomandat localnicilor să evite zona în care a fost semnalat ursul, să rămână în locuințe pe timpul nopții și să își adăpostească, pe cât posibil, animalele domestice și de companie. De asemenea, oamenii sunt sfătuiți să nu încerce să se apropie de animal, să îl hrănească sau să îl filmeze și să sune la 112 dacă îl observă din nou.

Ștefan Baiaram de la Universitatea Craiova traversează momente grele. În dimineața zilei de duminică, 8 noiembrie, tatăl său a ajuns la spital, după ce a suferit un infarct.

Tatăl fotbalistului de la Universitatea Craiova s-a confruntat cu o durere toracică în dimineața zilei de duminică, motiv pentru care s-a deplasat de urgență la Spitalul de Urgență din oraș.

Hagi a anunţat lotul României pentru meciurile cu Polonia şi Bosnia: Laurenţiu Popescu şi Ianis Stoica, convocaţi în premieră

S-a descoperit că acesta a suferit un infarct, motiv pentru care a fost dus în sala de operație pentru a i se implanta un stent. Din păcate, starea de sănătate s-a agravat, iar acesta a făcut stop cardio-respirator. Medicii cardiologi de acolo i-au aplicat apoi manevre de resuscitare. Despre acest subiect au scris și cei de la Fanatik.

Totul s-a întâmplat chiar în dimineața zilei în care Universitatea Craiova se duelează în deplasare pe terenul celor de la CFR Cluj, în etapa cu numărul 15 din SuperLiga României, de la ora 19:00, în direct la Digi Sport 1.

Baiaram a fost titular în partida de joi cu albanezii de la Egnatia, din UEFA Conference League, fiind înlocuit în minutul 65, când Universitatea Craiova conducea cu 2-0.

Se împarte averea lui Mircea Lucescu, estimată la peste 35 de milioane de euro. Cine preia afacerile imobiliare ale legendarului antrenor

Acesta a plecat de la Cluj-Napoca, într-un moment extrem de delicat pentru familia sa. Baiaram traversa o perioadă bună la echipă, în care reușise două pase decisive în ultimele două meciuri de Superliga. Acum câteva zile, cu Egnatia, în Conference League, a jucat 64 de minute.

Povestea emoționantă a relației dintre Ștefan Baiaram și tatăl său adoptiv

Ștefan Baiaram a fost abandonat de părinții biologici la scurt timp după naștere și a fost adoptat de Gheorghe Burticioiu când avea doar șase luni.

Fost ofițer în armată, acesta a lucrat ulterior ca taximetrist, iar mai târziu a devenit asistent maternal profesionist. De-a lungul timpului, a crescut mai mulți copii, însă Ștefan Baiaram a fost singurul pe care l-a adoptat.

Într-un interviu acordat FANATIK în 2025, Gheorghe Burticioiu a vorbit despre momentul adopției și despre parcursul fotbalistic al fiului său.

Baiaram evoluează la prima echipă a Universității Craiova din 2019, iar din 2025 face parte și din echipa națională a României. Până în prezent, a adunat șase selecții și a marcat un gol pentru prima reprezentativă.

Profesorul Michał Pędziwiatr și Mateusz Wierdak, amândoi medici chirurgi, se aflau într-un restaurant din Piața Centrală din Cracovia în momentul atacului. Profesorul Michał Pędziwiatr a descris momentele dramatice din Piața Centrală din Cracovia, unde atacatorul a pătruns cu o maşină în centrul vechi al oraşului şi a tras la întâmplare asupra trecătorilor, turiştilor sau şoferilor de taxi.

Medicul spune că fiul său a intrat în restaurant strigând: „Tată, se trage în oameni!”.

Imediat după încetarea focului și imobilizarea atacatorului, medicii au fugit către victime. „Am ieșit afară. Deja se acorda primul ajutor”, povestește profesorul Michał Pędziwiatr.

Până la sosirea primelor echipaje de salvatori, cei doi medici au intervenit direct pe caldarâm în ajutorul celor doi polițiști răniți, reușind să oprească o hemoragie masivă în cazul uneia dintre victime. Cei doi polițiști au fost grav răniți, iar unul dintre medici a făcut parte din echipa medicală care l-a operat apoi, la spital, pe unul dintre răniți.

Autorităţile judiciare poloneze au anunţat, duminică, că au deschis o anchetă pentru „terorism” în urma atacului armat care a avut loc la Cracovia, în Polonia. Suspectul este un bărbat de 24 de ani, „fascinat de ideologiile de extremă dreaptă”, care a intrat cu maşina în piaţa turistică din Cracovia, Polonia, şi a început să tragă „la întâmplare”.

Doi poliţişti au fost răniţi, iar poliţia a lansat un apel urgent pentru donări de sânge pentru unul dintre ei, care „se luptă pentru viaţa sa la spital”.

Polonia a intrat duminică într-o perioadă de două zile de doliu naţional, iar poliţia a întărit măsurile de securitate după ce şase persoane au fost ucise într-un atac armat în masă la Cracovia, despre care autorităţile au afirmat că a fost probabil inspirat de ideologia de extremă dreapta.

Atacul de sâmbătă din piaţa centrală istorică a oraşului a şocat o ţară care se mândrea cu faptul că era mai sigură decât mulţi dintre vecinii săi din Europa de Vest, adâncind îngrijorarea publicului după o serie de atacuri cu cuţitul în şcoli, din luna octombrie, pe care oficialii le-au pus pe seama conţinutului extremist de pe internet.

În Cracovia, piaţa din centrul vechi şi străzile din jur au rămas închise, poliţia permiţând accesul doar lucrătorilor din sectoarele esenţiale. Multe cafenele din apropiere au fost închise, iar steagurile de la primărie au fost coborâte în bernă. Persoanele venite să-şi exprime condoleanţele au aprins lumânări în mai multe locuri din zonă.

Conform celor mai recente informații oficiale, șase persoane au murit în urma atacului, iar 16 au fost rănite. Printre persoanele ucise, trei au cetățenie poloneză și una britanică. Naționalitatea celorlalte persoane nu a fost încă făcută publică.

Înainte de a deschide focul în centrul orașului, atacatorul și-a ucis părinții și sora, conform autorităților poloneze.

Conducerea Partidului Național Liberal se reunește duminică, 8 noiembrie, de la ora 17.00, într-o ședință a Biroului Politic Național (BPN), organizată la Vila Lac din București. Liberalii vor analiza situația financiară a partidului, inclusiv datoriile acumulate la nivel central și în patru organizații județene, vor discuta propunerile pentru consiliile de administrație ale TVR și Radio România și vor evalua situația politică, la aproape trei săptămâni de la instalarea Guvernului Luca Niculescu.

Pe ordinea de zi a ședinței figurează patru puncte, primul dintre acestea vizând situația financiară a PNL. Conducerea partidului urmează să primească o informare privind datoriile generale ale formațiunii, dar și situația obligațiilor financiare înregistrate de filialele din Bacău, Călărași, Giurgiu și Ilfov.

Discuția despre finanțele partidului are loc într-un moment de reorganizare politică pentru liberali, după ieșirea de la guvernare și trecerea în opoziție, în urma unei perioade de aproximativ șapte ani în care PNL a participat la conducerea Executivului.

Ședință PSD, convocată de Sorin Grindeanu. Pensiile și salariile românilor, teme de discuție

Un alt punct important al ședinței vizează propunerile PNL pentru consiliile de administrație ale Societății Române de Televiziune (SRTv) și Societății Române de Radiodifuziune (SRR).

Parlamentul a reluat procedura de numire a conducerilor celor două instituții publice de media, după ce Curtea Constituțională a anulat hotărârile anterioare privind componența consiliilor de administrație.

Potrivit calendarului stabilit de Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, grupurile parlamentare au termen până luni, 9 noiembrie, la ora 16.00, pentru depunerea candidaturilor. Comisiile parlamentare pentru cultură trebuie să finalizeze audierile și să transmită avizele până marți, 10 noiembrie, la ora 12.00, urmând ca votul final să fie dat în plenul reunit al Parlamentului.

Procedura vizează cele opt locuri care revin grupurilor parlamentare în fiecare dintre cele două consilii de administrație. Reluarea numirilor a fost determinată de decizia CCR din 29 aprilie 2026, prin care au fost admise sesizările AUR referitoare la nerespectarea proporționalității reprezentării parlamentare.

În urma anulării hotărârilor Parlamentului, mandatele Adrianei Săftoiu, desemnată anterior la conducerea TVR, și al lui Robert Schwartz, numit la conducerea Radio România, au încetat la începutul lunii septembrie.

Ulterior, conducerea interimară a TVR a fost preluată de jurnalista Sorina Matei, propusă de AUR, iar cea a Radio România de Răzvan Dincă, susținut de PSD.

De altfel, PNL și USR au contestat la Curtea Constituțională procedura de numire a Sorinei Matei în funcția de director general interimar al TVR. Sesizarea urmează să fie analizată de CCR pe 18 noiembrie.

Situația politică, analizată după intrarea PNL în opoziție
Al treilea punct de pe ordinea de zi îl reprezintă situația politică actuală, într-un context în care PNL încearcă să își definească poziționarea față de Guvernul condus de Luca Niculescu.

La 17 octombrie, Biroul Politic Național al PNL a decis intrarea partidului în opoziție, dar și acordarea unui vot pentru învestirea Cabinetului Niculescu, în vederea încheierii crizei politice prelungite.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a explicat atunci că liberalii acordă un „vot de necesitate, condiționat și punctual”, fără ca acest lucru să însemne revenirea într-o coaliție de guvernare cu PSD.

Ilie Bolojan, scăpat de deficit şi de jaloanele PNRR, face glume la „Starea Naţiei”: „Hai, Sorine, guvernează!” VIDEO / Reacţia PSD

Ulterior, la 18 octombrie, Ilie Bolojan și Luca Niculescu au semnat un acord prin care au stabilit condițiile susținerii parlamentare a noului Executiv. Printre angajamentele asumate se numără respectarea țintei de deficit bugetar pentru 2027, realizarea rectificării bugetare, elaborarea bugetului pentru anul viitor și menținerea stabilității guvernamentale.

PNL s-a angajat să nu inițieze și să nu voteze o moțiune de cenzură până la 1 martie 2027, cu excepția situațiilor în care Guvernul încalcă prevederile acordului sau principiile bunei guvernări.

În același timp, liberalii și-au păstrat libertatea de a susține sau respinge proiectele Executivului, precum și posibilitatea de a vota moțiuni simple împotriva miniștrilor.

În acest context, discuțiile din BPN ar putea viza inclusiv raportarea PNL la măsurile economice pregătite de Guvern și la negocierile privind bugetul de stat pentru 2027, în condițiile în care PSD susține majorarea pensiilor și a salariului minim, iar liberalii insistă asupra disciplinei fiscal-bugetare.

Echipa României care a participat la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică pentru Juniori 2026 a obţinut două medalii de aur, două de argint şi una de bronz, informează Ministerul Educaţiei.

”Bravo, Şerban Mihai Brindescu, Şcoala Gimnazială Nr. 16 „Take Ionescu”, Timişoara, medalie de aur; Ioan-Claudiu Pitic, Şcoala Gimnazială Nr. 39, Bucureşti, medalie de aur; Carla Teodora Dobre, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân”, Constanţa, medalie de argint; Filip-Sebastian Nacu, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, Piatra-Neamţ, medalie de argint; Tudor Constantinescu, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică, Bucureşti, medalie de bronz”, transmite Ministerul Educaţiei.

Citește și: O campioană mondială la arte marţiale predă religia într-o comună din Sibiu: „Copiii de la țară sunt mai respectuoși decât cei din marile orașe. Aici, când trec pe lângă un adult, dau bună ziua”

Echipa României a fost coordonată de prof. dr. Petru Crăciun, inspector şcolar general adjunct la ISJ Suceava, prof. Elisabeta Ana Naghi, inspector în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, şi dr. Cătălina Ana Miriţescu, cercetător la Vrije Universiteit Brussel şi fostă olimpică internaţională, în calitate de observator.

Cea de-a 5-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie şi Astrofizică pentru Juniori, competiţie iniţiată de România, s-a desfăşurat în perioada 1-8 noiembrie 2026, la Ubon Ratchathani, Thailanda, cu participarea concurenţilor din 25 de ţări.
Competiţia a constat în susţinerea a patru probe: o probă teoretică şi trei probe practice – observaţii cu telescopul pe timp de zi, observaţii cu telescopul pe timp de noapte şi o probă de planetariu.

Citește și: La 18 ani, o elevă din Ploiești a creat singură o platformă pentru calcularea amprentei de carbon și a prezentat-o la Stanford. Alexia Dragomir a fost singura finalistă din România

Selecţia şi pregătirea echipei care a reprezentat România s-au realizat la Suceava, de către Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava şi Societatea Ştiinţifică CYGNUS, în parteneriat cu Liceul cu Program Sportiv Suceava.
Coordonarea ştiinţifică a fost asigurată de prof. dr. Petru Crăciun, de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, şi de prof. dr. Cristian Pîrghie, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. La nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, coordonarea organizatorică a fost asigurată de Direcţia Olimpiade, Concursuri, Parteneriate şi Educaţie Extracurriculară, prin prof. Elisabeta Ana Naghi, inspector MEC.